Diferența dintre Rostul de Dilatație Termică și Rostul Seismic

1. Rostul de Dilatație (Contracție-Dilatare)

Rol: Limitează eforturile care pot rezulta din variațiile de temperatură sau ca efect al fenomenelor reologice specifice zidăriei/betonului.

Dimensionare: Se stabilește din condiții termice, nu din calcul seismic. Pentru clădiri cu dimensiuni curente în condițiile geo-climatice ale României, lățimea tipică este de circa 2-3 cm.

Sursa: CR 6/2013, cap. 5.1.4.(6) și P 100-1/2013, cap. 4.6.2.7.(2)

2. Rostul Seismic (Antiseismic)

Rol: Separă corpuri de clădire cu caracteristici dinamice diferite (mase, înălțimi, rigidități) pentru a le permite să oscileze independent sub acțiunea mișcărilor seismice, sau pentru a limita efectele eventualelor coliziuni la un nivel sub capacitatea de rezistență a clădirilor.

Dimensionare: Se calculează din suma deplasărilor seismice maxime ale celor două unități structurale independente, conform formulei din P 100-1/2013, cap. 4.6.2.7.(4):

δ = √(d1,max² + d2,max²)

unde d1,max și d2,max sunt deplasările maxime ale celor două tronsoane la starea limită ultimă.

Valori practice: Conform CR 6/2013, detaliile de rosturi seismice permit preluarea deplasărilor relative prin rosturi de 5 ÷ 50 mm lățime și chiar mai mari.

Sursa: P 100-1/2013, cap. 4.6.2.7; CR 6/2013, cap. 5.1.4.(7)

3. Când Pot Fi Egale?

Conform P 100-1/2013, cap. 4.6.2.7.(2) și CR 6/2013, cap. 5.1.4.(6):

Dacă tronsoanele adiacente au caracteristici constructive și dinamice aproximativ similare (ex: tronsoane rezultate din segmentarea unei clădiri "bară"), lățimea rostului antiseismic poate fi egală cu cea stabilită din condiția de dilatare termică (circa 2-3 cm).

Tabel Comparativ

Concluzie importantă: Cele două rosturi sunt concepte diferite cu dimensionare diferită. Confundarea lor poate duce la subdimensionarea rostului seismic și la risc de coliziune între tronsoane în timpul cutremurului.