Normativ NE 036/2014

COD DE PRACTIC PRIVIND EXECUTAREA I URMRIREA EXECUIEI LUCRRILOR DE ZIDRIE, indicativ NE 036-2014

CUPRINS

CAPITOLUL 1. OBIECT, DOMENIU DE APLICARE

CAPITOLUL 2. DEFINIII, NOTAII, SIMBOLURI, PRESCURTRI, DOCUMENTE DE REFERIN 2.1. Definiii 2.1.1. Tipuri de zidrii 2.1.2. Tipuri de perei de zidrie 2.1.3. Tipuri de mortare 2.1.4. Tipuri de elemente de zidrie 2.1.5. Tipuri de elemente auxiliare 2.1.6 Tipuri de aditivi 2.2. Documente de referin 2.2.1. Standarde 2.2.2. Reglementri tehnice

CAPITOLUL 3. DOCUMENTAIA TEHNIC PENTRU EXECUIA LUCRRILOR DE ZIDRIE 3.1 Descrierea general a lucrrilor de zidrie prevzute în proiect 3.1.1. Tipuri de zidrie 3.1.2. Perei exteriori 3.1.3. Perei interiori 3.1.4. Materiale pentru zidrie 3.1.4.1. Elemente pentru zidrie 3.1.4.2. Mortar 3.1.4.3. Materiale auxiliare 3.2. Prevederi de verificare i control

CAPITOLUL 4. CONDIII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MATERIALE I PRODUSE PENTRU ZIDRIE 4.1. Condiii tehnice pentru elemente de zidrie 4.2. Condiii tehnice pentru mortare de zidrie 4.2.1 Condiii tehnice pentru mortar de uz general (G) 4.2.1.1. Prevederi pentru materiale preparate industrial i semifabricate industrial 4.2.1.2. Prevederi pentru mortare preparate la antier 4.3. Condiii tehnice pentru materiale auxiliare pentru zidrie 4.3.1. Condiii tehnice pentru bride, console, ancore 4.3.1.1 Materiale 4.3.1.2 Protecia anticoroziv 4.3.2 Condiii tehnice pentru buiandrugi prefabricai 4.3.2.1 Materiale 4.3.2.2 Dimensiuni i tolerane 4.3.2.3 Protecia anticoroziv 4.4 Condiii tehnice pentru betoane 4.4.1 Specificaii tehnice pentru betoanele elementelor de confinare 4.4.2 Condiii tehnice pentru grout (mortar – beton) 4.5. Condiii tehnice pentru armturile din rosturile zidriei i din elementele de confinare

CAPITOLUL 5. CONDIII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA LUCRRILOR DE ZIDRIE ÎN ANTIER 5.1. Transportul, depozitarea i manipularea materialelor pentru zidrie 5.1.1 Elemente pentru zidrie 5.1.2 Liani 5.1.3 Elemente auxiliare 5.1.4 Buiandrugi prefabricai 5.1.5 Materiale de izolare/ruperea capilaritii 5.1.6 Agregate 5.1.7 Armturi 5.2 Execuia lucrrilor de zidrie 5.2.1 Operaiuni pregtitoare 5.2.1.1 Instrumente pentru asigurarea i controlul preciziei execuiei 5.2.2 Execuia lucrrilor de zidrie 5.2.2.1 Execuia pereilor din zidrie nearmat 5.2.2.2 Execuia pereilor din zidrie confinat 5.2.2.3 Execuia pereilor din zidrie cu inim armat 5.2.2.4 Execuia pereilor din zidrie înrmat în cadre din beton armat sau de oel 5.2.2.5 Execuia zidriei cu rosturi subiri 5.2.3 Rostuirea zidriei 5.2.3.1 Rostuirea în timpul execuiei 5.2.3.2 Rostuirea la zidria existent 5.2.4 Montarea buiandrugilor prefabricai 5.2.5 Prevederi speciale pentru execuia în condiii climatice dificile 5.2.5.1 Execuia pe timp friguros 5.2.5.2 Protecia zidriei pe timp friguros 5.3 Execuia zidriei în condiii de expunere speciale 5.4 Protecia zidriei dup execuie 5.5 Precizia geometric a lucrrilor de zidrie CAPITOLUL 6. VERIFICAREA, URMRIREA I CONTROLUL EXECUIEI LUCRRILOR DE ZIDRIE 6.1 Categorii de control i frecvena controlului 6.2 Verificarea documentelor 6.3 Verificarea lucrrilor prealabile 6.4 Verificarea materialelor înainte de punerea în oper 6.4.1 Elemente pentru zidrie 6.4.2 Mortare 6.4.3 Elemente auxiliare 6.4.4 Verificarea materialelor pentru izolare/ruperea capilaritii 6.4.5 Armturi pentru zidrie i elementele pentru confinare 6.5 Verificarea execuiei 6.5.1 Verificri în timpul executrii lucrrilor 6.5.1.1 Verificarea operaiilor de zidrie 6.5.1.2 Verificarea mortarelor 6.5.1.3 Verificarea poziionrii, dimensiunilor i armturii elementelor de confinare 6.5.1.4 Verificarea montajului elementelor auxiliare 6.5.1.5 Verificarea montajului materialelor pentru ruperea capilaritii 6.5.1.6 Verificarea preciziei geometrice 6.5.2 Verificri la încheierea unei faze de lucru 6.5.3 Verificri la recepia lucrrilor de zidrie

CAPITOLUL 1. OBIECT, DOMENIU DE APLICARE

(1) Prezentul Cod de practic are ca obiect stabilirea unor cerine obligatorii pentru materialele i procedurile de execuie pentru lucrrile de zidrie, inclusiv pentru procedurile de asigurare a urmririi i controlului execuiei acestora. Codul de practic completeaz Codul de proiectare pentru structuri din zidrie – CR 6 cu cerine specifice în vederea realizrii nivelurilor de performan proiectate.

(2) În detaliu, obiectul prezentului Cod îl constituie:  stabilirea condiiilor tehnice pentru alegerea materialelor pentru zidrie;  definirea i cuantificarea condiiilor de calitate ale materialelor pentru zidrie;  prezentarea i exemplificarea procedeelor de verificare a calitii materialelor i a zidriei finite;  formularea regulilor de execuie a zidriei i a procedeelor de urmrire a lucrrilor executate, în vederea realizrii acestora în condiiile de calitate prevzute în proiect.

(3) Prevederile codului se aplic în corelare cu prevederile din Codul CR 6 i cu prevederile specifice privind proiectarea la aciunea seismic din Codul P 100-1. Pentru lucrrile de intervenie (reparaii/consolidri) asupra cldirilor existente, prevederile au caracter informativ i se aplic în corelare cu cele ale reglementrilor tehnice specifice (Codul P 100- 3, de exemplu).

(4) Codul se adreseaz tuturor factorilor implicai în executarea lucrrilor de zidrie din cldirile civile (construcii de locuine i social-culturale) i din cldirile industriale i agrozootehnice cu alctuire asemntoare, precum:  productorii tuturor materialelor care intr în alctuirea zidriilor de toate tipurile;  laboratoarele cu activiti de verificare/control pentru produsele de construcii;  proiectanii i verificatorii proiectelor cldirilor i elementelor de construcie din zidrie;  executanii cldirilor i elementelor de construcie din zidrie;  responsabilii tehnici cu execuia;  reprezentanii tehnici ai investitorului (dirigini de antier);  organismele de control în construcii.

(5) Prevederile Codului se adreseaz i investitorilor, specialitilor cu activitate în domeniul construciilor atestai / autorizai în condiiile legii, precum i organismelor de verificare i control (verificarea, controlul i/sau expertizarea lucrrilor).

(6) Prevederile Codului se aplic pentru:  toate tipurile de elemente de construcie din zidrie: - perei structurali; - perei nestructurali; - panouri de zidrie înrmate în cadre de beton armat sau de oel.  toate sistemele de alctuire a zidriei: - zidrie simpl/nearmat (ZNA); - zidrie confinat (ZC); - zidrie confinat i armat în rosturile orizontale (ZC+AR); - zidrie cu inim armat (ZIA); - zidrie înrmat în cadre de beton armat sau de oel (ZIC).

 zidriile executate cu urmtoarele tipuri de elemente: - elemente ceramice pline i elementele ceramice cu goluri verticale fabricate în conformitate cu standardul SR EN 771-1; - elemente din BCA fabricate în conformitate cu standardul SR EN 771-4. Prevederile Codului au numai caracter informativ pentru zidriile executate cu:  alte alctuiri (zidrie armat interior, zidrie cu rosturi întrerupte);  alte tipuri de elemente pentru zidrie (silico- calcare, beton de agregate, piatr);  alte tipuri de mortare (mortare uoare).

(7) Codul nu se aplic la construciile tehnologice de zidrie cum sunt: courile de fum independente, cuptoarele industriale, canalele de fum, etc. precum i la zidriile consolidate cu cmuieli armate a cror alctuire se reglementeaz prin prescripii speciale.

(8) Detalierea procedeelor de execuie i de control al calitii se va face de ctre executant, prin proceduri specifice sistemului de asigurare a calitii.

(9) Înaintea începerii lucrrilor de zidrie executantul lucrrii va transmite reprezentantului tehnic legal al investitorului, pentru aprobare, documentele de conformitate pentru principalele materiale utilizate la realizarea zidriei (acest lucru se va face pentru fiecare lot de fabricaie corespunztor materialelor, ce urmeaz a fi utilizate).  Declaraiile de conformitate pentru principalele materiale: - Elemente pentru zidrie; - Armturi; - Elemente metalice de legtur între straturi, ancore, eclise i similare; - Mortare preparate industrial /semi-industrial.  Metoda de definire a compoziiei mortarului de uz general: - mortar performant, inclusiv rezultatele testelor de performan; - mortar de reet conform CR 6, tabel 3.1.  Procedurile de execuie în condiii de timp friguros/clduros  Procedurile de control pe antier  Planul de control al calitii, verificri i încercri în concordan cu cerinele formulate în specificaiile proiectului.

(10) Pe întreaga perioad de executare a lucrrilor se va respecta legislaia specific privind securitatea i sntatea în munc aplicabil, în vigoare, precum i cea privind aprarea împotriva incendiilor.

(11) Prezentul Cod prezint i condiiile speciale pentru execuia lucrrilor în situaii particulare (condiii de temperaturi extreme, zidrii care se încarc prematur, etc.)

(12) Prezentul Cod nu conine prevederi referitoare la:  realizarea zidriei cu proprieti de rezisten la foc; pentru aceast situaie de proiectare se aplic prevederile cuprinse în standardul SR EN 1996-1-2.  execuia zidriei cu elemente pentru zidrie recuperate din demolri.

CAPITOLUL 2. DEFINIII, NOTAII, SIMBOLURI, PRESCURTRI, DOCUMENTE DE REFERIN. 2.1. Definiii În acest paragraf sunt date principalele definiii legate de obiectul acestui Cod. 2.1.1. Tipuri de zidrii  Zidrie simpl/nearmat (ZNA): zidrie care nu conine suficient armtur pentru a putea fi considerat zidrie armat - cum sunt zidria confinat, zidria confinat i armat în rosturile orizontale, zidria cu inim armat.  Zidrie confinat (ZC): zidrie prevzut cu elemente pentru confinare din beton armat pe vertical (stâlpiori) i pe orizontal (centuri), turnate dup executarea zidriei.  Zidrie confinat i armat în rosturile orizontale (ZC+AR): zidrie confinat (ZC) la care, în rosturile orizontale, sunt prevzute armturi în cantiti suficiente, din oel sau din alte materiale cu rezisten semnificativ la întindere, în scopul creterii rezistenei la for tietoare i a ductilitii peretelui.  Zidrie cu inim armat (ZIA): zidrie alctuit din dou straturi de zidrie paralele având spaiul dintre ele umplut cu beton armat sau cu mortar-beton (grout) armat, cu sau fr legturi mecanice între straturi i la care cele trei componente conlucreaz pentru preluarea tuturor categoriilor de solicitri.  Zidrie înrmat în cadre (ZIC): zidrie alctuit din unul sau mai multe straturi de zidrie, cu legturi mecanice între straturi, înrmat într-un cadru de beton armat/oel, executat dup turnarea betonului/montarea cadre. 2.1.2. Tipuri de perei din zidrie În funcie de rolul pe care îl au în alctuirea cldirii, pereii de zidrie se definesc astfel:  Perete structural: perete destinat s reziste forelor verticale i orizontale care acioneaz, în principal, în planul su.  Perete de rigidizare: perete dispus perpendicular pe un alt perete, cu care conlucreaz la preluarea forelor verticale i orizontale i contribuie la asigurarea stabilitii acestuia.  Perete nestructural: perete care nu face parte din structura principal a construciei; acest tip de perete poate fi suprimat fr s prejudicieze integritatea restului structurii.  Perete înrmat: perete înglobat într-un cadru de beton armat/oel, care nu face parte din structura principal dar care, în anumite condiii, contribuie la rigiditatea lateral a cldirii i la disiparea energiei seismice; suprimarea în timpul exploatrii cldirii sau crearea de goluri de ui/ferestre într-un perete înrmat se va face numai pe baza unor justificri prin calcul (expertiz tehnic) i cu msuri constructive adecvate.

2.1.3. Tipuri de mortare  Mortar pentru zidrie: amestec de liant (ciment, var), nisip i ap; poate conine i adaosuri/aditivi;  Mortar performant pentru zidrie: mortar a crui compoziie i metod de obinere este aleas de productor în vederea obinerii caracteristicilor specificate;  Mortar de reet pentru zidrie: mortar produs conform proporiilor predeterminate, ale crui caracteristici rezultate sunt în funcie de proporiile stabilite ale constituenilor;  Mortar pentru zidrie pentru utilizare general (G): mortar pentru zidrie fr caracteristici speciale;  Mortar pentru zidrie pentru straturi subiri (T): mortar performant pentru zidrie cu dimensiunea maxim a agregatelor mai mic sau egal cu o valoare indicat (având compoziia realizat pe baz de ciment, nisip fin i aditivi); Not. Prevederile prezentului Cod se aplic numai mortarelor care se utilizeaz pentru rosturi de aezare cu grosimi de 0.5÷3.0 mm.  Mortar pentru zidrie pentru blocuri lefuite tip “glue”: mortar sub form de spum polimeric aplicabil prin procedeul de "spumare" sau pensulare;  Mortar-beton (grout): amestec de ciment, nisip, pietri monogranular - de dimensiunea unui bob de mazre (sort 0-3mm) - i ap. Amestecul se realizeaz cu o consisten redus - tasare de circa 20  25 cm pe conul etalon de 30 cm înlime. 2.1.4. Tipuri de elemente pentru zidrie  Elemente pentru zidrie din argil ars: element pentru zidrie produs din argil sau alte materiale argiloase, cu sau fr nisip, materiale combustibile sau ali aditivi, ars la o temperatur suficient de ridicat pentru a obine o legtur ceramic.  Element pentru zidrie din beton celular autoclavizat: element pentru zidrie obinut din liani hidraulici, ca de exemplu, ciment i/sau var, combinai cu un material silicios fin, un material de expandare i ap.  Valoare declarat: valoarea unei caracteristici a elementului (de exemplu, rezistena medie la compresiune) pe care productorul garanteaz c o poate atinge având în vedere precizia încercrilor i variabilitatea procesului de producie.  Aria brut: aria definit de dimensiunile exterioare ale elementului în planul considerat.  Aria net: aria efectiv a elementului în planul considerat (aria brut din care se scad ariile golurilor interioare i ale canelurilor exterioare).  Rezistena medie la compresiune a elementului: media aritmetic a rezistenelor la compresiune ale elementelor.  Rezistena caracteristic la compresiune a elementului: rezistena la compresiune corespunztoare fractilului de 5% al distribuiei statistice a rezistenei la compresiune.  Rezistena standardizat la compresiune a elementului: rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie transformat în rezistena echivalent a unui element "uscat în aer" cu limea de 100 mm i înlimea de 100 mm.

 Element pentru zidrie categoria I: element pentru zidrie pentru care probabilitatea de a nu atinge rezistena medie/caracteristic la compresiune declarat este  5%.  Element pentru zidrie categoria II: element pentru zidrie care nu îndeplinete nivelul de încredere al elementelor pentru zidrie categoria I. 2.1.5. Tipuri de elemente auxiliare Elementele auxiliare pentru zidrie sunt:  Agrafe: dispozitive utilizate pentru a lega un perete de zidrie de alt perete de zidrie printr-o cavitate sau de structura construciei i care rezist eforturilor de tensiune i de compresiune, permiând o micare diferenial limitat în planul peretelui.  Armaturi de rost: armturi prevzute în rosturile orizontale pentru zidria confinat i armat în rost orizontal ZC+AR (bare oel, plase din diferite materiale, alte forme speciale).  Bride de fixare: dispozitive utilizate pentru a lega pereii de zidrie de alte componente adiacente capabile s reziste la eforturi de traciune.  Etriere suport: dispozitive utilizate pentru a sprijini o grind din beton, metal sau lemn pe un perete de zidrie, prin încrcare direct prin intermediul unor uruburi sau bride de fixare.  Console: dispozitive fixate de elementele de construcie din zidrie realizate dintr-un suport individual pentru dou elemente adiacente pentru zidrie, care fac parte dintr-un perete de zidrie.  Buiandrugi: elemente auxiliare de construcie sub form de grind, aezate deasupra unui gol (deschideri) într-un perete de zidrie i care suport o încrcare provenit din solicitrile gravitaionale superioare acestora sau din aciunea montanilor adiaceni.  Materiale de hidroizolare pentru ruperea capilaritii: materiale auxiliare utilizate pentru asigurarea unor seciuni de separare, astfel încât s se întrerup ascensiunea apei capilare, în elementele structurale de zidrie. 2.1.6 Tipuri de aditivi În funcie de aplicaie, aditivii se împart în urmtoarele categorii:  Aditiv antrenor de aer/plastifiant: aditiv care sporete lucrabilitatea sau care permite reducerea coninutului de ap, prin încorporarea în timpul amestecului a unei cantiti controlate i uniform distribuite, de bule mici de aer, care rmân dup întrire.  Aditiv întârzietor de priz pentru mortare de zidrie cu priza pe termen lung: aditiv întârzietor de priz destinat unei utilizri prevzute specifice în mortarul de zidrie cu priz pe termen lung care încorporeaz aerul antrenat.

2.2. Documente de referin 2.2.1. Standarde A. Standarde referitoare la elementele pentru zidrie i la încercarea acestora SR EN 771- 1:2011 - Specificaii ale elementelor pentru zidrie. Partea 1: Elemente pentru zidrie de argil ars SR EN 771- 4:2011 - Specificaii ale elementelor pentru zidrie. Partea 4: Elemente pentru zidrie de beton celular autoclavizat SR EN 772-1: 2011 - Metode de încercare a elementelor pentru zidrie. Partea 1: Determinarea rezistenei la compresiune B. Standarde referitoare la mortare i la încercarea acestora SR EN 998-2:2011 - Specificaie a mortarelor pentru zidrie. Partea 2 Mortare pentru zidrie SR EN 1015-1:2001 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidrie. Partea 1: Determinarea distribuiei granulometrice (analiza prin cernere) SR EN 1015-2:2001 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidrie. Partea 2: Eantionarea global a mortarelor i pregtire mortare de încercat SR EN 1015-3:2001 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidrie. Partea 3: Determinarea consistenei mortarului proaspt (cu masa de împrtiere) SR EN 1015-9:2002 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidrie. Partea 9: Determinarea duratei de lucrabilitate i timpului de corecie a mortarului proaspt SR EN 1015-11:2002 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidrie. Partea 11: Determinarea rezistenei la încovoiere a mortarului întrit C. Standarde referitoare la încercarea zidriei SR EN 1052-1:2001 - Metode de încercare a zidriei. Partea 1: Determinarea rezistenei la compresiune SR EN 1052-2:2001 - Metode de încercare a zidriei. Partea 2: Determinarea rezistenei la încovoiere SR EN 1052-3:2003 - Metode de încercare a zidriei. Partea 3: Determinarea rezistenei iniiale la forfecare SR EN 1052-3:2003/A1:2007 - Metode de încercare a zidriei. Partea 3: Determinarea rezistenei iniiale la forfecare

SR EN 1052-4:2001 - Metode de încercare a zidriei. Partea 4: Determinarea rezistenei la forfecare inând seama de umiditatea inclus D. Standarde referitoare la componente auxiliare pentru zidrie i la încercarea acestora SR EN 845-1:2013 - Specificaie a componentelor auxiliare pentru zidrie. Partea 1: Agrafe, bride de fixare, etriere suport i console SR EN 845-2:2013 - Specificaie a componentelor auxiliare pentru zidrie. Partea 2: Buiandrugi SR EN 845-3:2013 - Specificaie a componentelor auxiliare pentru zidrie. Partea 3: Plase de oel pentru armarea îmbinrilor orizontale E. Alte standarde SR EN 196-1:2006 - Metode de încercri ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistenelor mecanice SR EN 196-3 +A1:2009 - Metode de încercri ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priz i a stabilitii SR EN 413-2:2005 - Ciment pentru zidrie. Partea 2: Metode de încercare SR EN 933-1:2012 - Încercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozitii - Analiza granulometric prin cernere SR EN 934-3 +A1:2012 - Aditivi pentru beton, mortar i past. Partea 3: Aditivi pentru mortar de zidrie. Definiii, condiii, conformitate, marcare i etichetare F. Eurocoduri pentru structuri SR EN 1996-1-2:2005 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 1-2: Reguli generale. Calculul structurilor la foc SR EN 1996-1-2:2005/AC:2012 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 1-2: Reguli generale. Calculul structurilor la foc SR EN 1996-1-2:2005/NA:2012 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 1-2: Reguli generale. Calculul structurilor la foc. Anexa naional SR EN 1996-2:2006 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 2: Proiectare, alegere materiale i execuie zidrie SR EN 1996-2:2006/AC:2010 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 2: Proiectare, alegere materiale i execuie zidrie

SR EN 1996-2:2006/NB:2008 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 2: Proiectare, alegere materiale i execuie zidrie. Anexa naional 2.2.2. Reglementri tehnice Nr. crt. Reglementare tehnic Act normativ prin care se aprob reglementarea tehnic/publicaia

Cod de proiectare seismic - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cldiri, indicativ P 100-1/2013 Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i administraiei publice nr.2465/2013 din 8 august 2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 558 i nr. 558 bis din 3 septembrie 2013

Cod de proiectare seismic - Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea seismic a cldirilor existente, indicativ P 100-3/2008 Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i locuinei nr.704/2009 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.674 i nr. 674 bis din 1 octombrie 2009, cu completrile ulterioare

Cod de proiectare pentru structuri din zidrie, indicativ CR 6 -2013 Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i administraiei publice nr.2464/2013 din 8 august 2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 582 i nr. 582 bis din 13 septembrie 2013

Normativ pentru producerea betonului i executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat - Partea 1: Producerea betonului, indicativ NE 012/1-2007 Ordinul ministrului dezvoltrii lucrrilor publice i locuinei nr.577/2008 din 29 aprilie 2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 374 din 16 mai

Normativ pentru producerea i executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat - Partea 2: Executarea lucrrilor din beton, indicativ NE 012/2-2010 Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i turismului nr.2.514/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 853 i nr. 853 bis din 20 decembrie 2010

Specificaie tehnic privind produse din oel utilizate ca armturi: cerine i criterii de performan, indicativ ST 009-2011 Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i turismului nr. 683/2012, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2012

CAPITOLUL 3. DOCUMENTAIA TEHNIC PENTRU EXECUIA LUCRRILOR DE ZIDRIE

(1) Execuia lucrrilor de zidrie se va face pe baza urmtoarelor categorii de documente:  piese desenate - planuri la scri convenabile pentru descrierea complet a lucrrilor în ansamblu i a tuturor detaliilor aferente; nu se accept trimiteri pentru detalii la documente normative sau la alte surse de informare  piese scrise - documente scrise care explic / precizeaz prevederile proiectului în vederea executrii cldirii în conformitate cu: - obiectivele / cerinele investitorului - ipotezele de proiectare referitoare la materialele componente i la procedurile de execuie. Coninutul minim obligatoriu al documentaiei este detaliat la paragrafele 3.1 i 3.2.

(2) Execuia lucrrilor de zidrie va fi început numai dac documentaia tehnic menionat la (1) este elaborat, verificat i avizat conform prevederilor legale.

(3) Verificarea calitii execuiei conform prevederilor din acest Cod se va face în raport cu condiiile tehnice specificate în proiect i cu reglementrile specifice materialelor i procedeelor respective de execuie. 3.1. Descrierea general a lucrrilor de zidrie prevzute în proiect

(1) Descrierea general a lucrrilor de zidrie prezint:  identificarea / localizarea în cldire a lucrrilor de zidrie  condiiile tehnice i nivelurile de performan ale materialelor pentru zidrie luate în considerare la proiectare.

(2) Modificarea la execuie a acestor prevederi nu este permis fr acordul scris al proiectantului (din punct de vedere al soluiei tehnice) i al investitorului (din punct de vedere al costurilor care rezult).

(3) Documentaia tehnic va conine lista de mai jos în care se va bifa situaia corespunztoare din proiect i se vor înscrie valorile specificate. 3.1.1. Tipuri de zidrie 3.1.1.1. Zidrie simpl /nearmat (ZNA) 3.1.1.2. Zidrie confinat (ZC) 3.1.1.3. Zidrie confinat i armat în rosturile orizontale (ZC+AR) 3.1.1.4. Zidrie cu inim armat (ZIA) 3.1.1.5. Zidrie înrmat în cadre de beton armat/de oel (ZIC) 3.1.2. Perei exteriori 3.1.2.1. Perei structurali  Tipul zidriei ZNA/ZC/ZC+AR/ZIA  Alctuirea pereilor  un singur strat / dublu strat cu gol interior (faad ventilat)  grosime ......mm 3.1.2.2. Perei nestructurali înrmai în cadre de beton armat/de oel ZIC  grosime ......mm

3.2. Prevederi de verificare i control

(1) Documentaia va conine i urmtoarele categorii de prevederi pe baza crora executantul (constructorul) va întocmi programul de asigurare i control al calitii lucrrilor de zidrie:  Fazele determinante, cu precizarea poziiilor/mrimile care se verific  Valorile de control i condiiile pentru continuarea lucrrilor  Fazele/etapele care devin lucrri ascunse (pentru care trebuie întocmite documente de recepie parial).

CAPITOLUL 4. CONDIII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MATERIALE I PRODUSE PENTRU ZIDRIE 4.1 Condiii tehnice pentru elemente de zidrie

(1) Elementele pentru zidrie folosite la antier trebuie s satisfac în totalitate urmtoarele cerine la locul de punere în oper pentru fiecare cantitate i produs livrat la antier (depirea unui procent de 10% neonformiti conduce la respingerea cantitii livrate; prelevarea se va face în conformitate cu specificaiile din standardul de produs):  specificaiile tehnice ale proiectului;  cerinele de performan din SR EN 771-1 (pentru elementele din argil ars) i din SR EN 771-4 (pentru elementele din BCA);  condiiile speciale de utilizare stabilite prin P 100-1 i CR 6;  condiiile de calitate, din punct de vedere al aspectului i al proprietilor fizice stabilite prin acest Cod.

(2) Elementele pentru zidrie se clasific din punct de vedere al cerinelor de aspect i al proprietilor fizice în dou clase de calitate, astfel:  Clasa de calitate A (superioar)  Clasa de calitate B (normal). Parametrii care definesc clasele de calitate i valorile acestora pentru fiecare clas de calitate se dau în prezentul Cod.

(3) Elementele pentru zidrie din cele dou clase de calitate se folosesc dup cum urmeaz:  Elementele pentru zidrie din clasa de calitate A se vor folosi obligatoriu, pentru toate lucrrile de zidrie, în urmtoarele condiii: - pentru toate cldirile din clasele de importan-expunere I i II în toate zonele seismice; - cldirile din clasa de importan – expunere III cu înlime P+2E în zonele seismice cu acceleraia terenului pentru proiectare ag 0.25g, pentru perei structurali.  Elementele pentru zidrie din clasa de calitate B se vor folosi pentru toate cldirile la care nu este obligatorie folosirea elementelor din clasa de calitate A.

(4) În funcie de aspect i de caracteristicile fizice, elementele din argil ars HD, se împart în dou clase de calitate: calitatea A i calitatea B conform criteriilor i valorilor toleranelor din tabelul nr.1.

Tabelul nr.1 Criterii i valori ale toleranelor pentru elemente din argil ars HD Caracteristica Condiii de admisibilitate Calitatea A (superioar) Calitatea B (normal) Absorbie de ap, %: max.*

Rezistena la înghe-dezghe* clasa F1 sau F2 clasa F1 sau F2 Eflorescene nu se admit se admit în msura în care nu sunt duntoare Culoarea nu se normeaz nu se normeaz Deformarea muchiilor i a feelor (sgeat), mm, max.

tirbituri la muchii, coluri i fee: - numr, max. - lungimea, mm, max. la mai mult de 5% din cantitatea livrat

2 din feele laterale i muchiile aferente trebuie s fie fr tirbituri

Crpturi mai mici de 0.1 mm (i) pe feele laterale: - numr, max. - lungime, mm, max. (ii) pe feele de aezare (l x b) la mai mult de 5% din cantitatea livrat (i) nu se admit crpturi vizibile cu ochiul liber Se admite maxim o crptur cu deschiderea mai mare de 1 mm pe fiecare dintre fee

(ii) nu se admit crpturi mai mari de 1 mm deschidere (ii) se admit crpturi mai mari de 1 mm deschidere Corpuri strine în crmizi în stare crud, cu dimensiuni, max., mm

Granule de var în crmizi arse nu se admit mai mari de 1 mm nu se admit mai mari de 2 mm Jumti de crmizi, %, max. 5% din cantitatea livrat 5% din cantitatea livrat Crmizi insuficient arse, %: max. nu se admit

pentru zidaria neprotejat/aparent

(6) În funcie de aspect i de caracteristicile fizice, elementele din argil ars LD din grupele 2 i 2S (aa cum sunt definite în codul CR 6) se împart în dou clase de calitate: calitatea A i calitatea B, conform criteriilor i valorilor toleranelor din tabelul nr.2.

Tabelul nr.2 Criterii i valori ale toleranelor pentru elemente din argil ars LD Denumirea Condiii de acceptabilitate Clasa de calitate Calitatea A (superioar) Calitatea B (normal) Variaii ale dimensiunilor nominale Lungime Lime Grosime mm mm mm Clasa de toleran T2/R2 sau Tm/Rm Clasa de toleran T2/R2, sau T1/R1, sau Tm/Rm Densitate % D2 D2, sau D1, sau Dm Muchii interioare crpate la mai mult de 5% din cantitatea livrat Procent lungime % cm

Muchii exterioare crpate Numr maxim/perimetrul elementului lungime numr maxim max.1 max.2 Muchii interioare întrerupte (accidente locale rezultate din extrudarea argilei, etc.) Întreruperi de la faa superioar la faa inferioar de aezare numr maxim 2 (dar nu alturate) 3 (dar nu alturate) Planeitate Concav/ Convex mm/mm 1,2% din diagonala suprafeei de aezare/ idem 1,5% din diagonala suprafeei de aezare/ idem tirbituri la muchii la mai mult de 5% din cantitatea livrat maxim buc/mm

la max. 1/3 din înlimea elementului de zidrie

la max. 1/2 din inaltimea elementului de zidrie tirbituri la coluri la mai mult de 5% din cantitatea livrat maxim buc/mm

la max. 1/3 din înlimea elementului de zidrie

la max. 1/2 din înlimea elementului de zidrie abaterea de form spaial reprezint diferena de form fa de figura geometric considerat paralelipiped dreptunghic (msurabil prin verificarea unghiurilor de 90 grade între laturile corpului).

(7) Elementele care nu se încadreaz în limitele stabilite în tabelul nr. 2 se vor folosi numai pentru anexe gospodreti i construcii provizorii pentru toate zonele seismice.

(8) În funcie de aspect i de caracteristicile fizice, elementele pentru zidrie din BCA se clasific în dou clase de calitate conform criteriilor i valorilor toleranelor din tabelul nr.3.

Tabelul nr.3 Criterii i valori ale toleranelor pentru BCA Denumirea Condiii de acceptabilitate Clasa de calitate Calitatea A (superioar) Calitatea B (normal) Variaii ale dimensiunilor nominale GPLM Lungime Înlime Lime mm mm mm + 3 mm + 2 mm + 2 mm +3 /-5 mm +3 /-5 mm + 3 mm TLMB Lungime Înlime Lime mm mm mm + 1,5 mm + 1,0 mm + 1,5 mm - - - TLMA Lungime Înlime Lime mm mm mm - - - + 3 mm + 2 mm + 2 mm Abatere de la rectiliniaritatea muchiilor GPLM Max. mm

TLMB Max. mm

- TLMA Max. mm -

Abatere de la planeitate a feelor GPLM Max. mm

TLMB Max. mm

- TLMA Max. mm -

tirbituri la muchii Cel mult 2 buc 4 buc cu adâncimea  15 mm i lungimea 30 mm fiecare tirbituri la coluri Cel mult 2 buc 4 buc cu dimensiunile  25 mm x 35 mm x limea elementului Adâncituri pe fee Cel mult 2 buc 4 buc cu dimensiunea cea mai mare, în planul feelor,  100 mm i adâncimea  20 mm

(9) Elementele care nu se încadreaz în limitele stabilite în tabelul nr.3 se vor folosi numai pentru anexe gospodreti i construcii provizorii pentru toate zonele seismice. Pentru abateri minore fa de cerinele i limitele din prezentul Cod, proiectantul poate decide pe baza unei evaluri, ce se va ataa la Cartea tehnic a construciei, acceptarea sau respingerea loturilor cu astfel de probleme. 4.2. Condiii tehnice pentru mortare de zidrie 4.2.1. Condiii tehnice pentru mortar de uz general (G) 4.2.1.1. Prevederi pentru mortarele preparate industrial i semifabricate industrial

(1) Utilizarea mortarelor preparate la antier este permis numai pentru pereii structurali, panourile de zidrie înrmat i pereii nestructurali din urmtoarele cldiri:  Cldiri din clasele de importan-expunere III i IV în toate zonele seismice  Cldiri din clasa de importan-expunere II în zonele seismice cu ag  0.20g. Pentru toate elementele de construcie din zidrie ale cldirilor din clasa de importan- expunere I în toate zonele seismice nu este permis folosirea mortarelor preparate la antier.

(2) Lucrabilitatea mortarului proaspt i rezistena mortarului întrit pentru mortarele de reet preparate la antier vor fi verificate obligatoriu prin încercri prealabile pentru rezisten, conform SR EN 1015-11 i pentru lucrabilitate, conform SR EN 1015-3 i SR EN 1015-9, pentru urmtoarele categorii de cldiri:  Cldiri din clasa de importan-expunere III cu înlime P+2E în zonele seismice cu ag 0.15g  Cldiri din clasa de importan-expunere II cu înlime P+1E în zonele seismice cu ag = 0.15g i ag = 0.20g.

(3) Mortarele preparate la antier sunt mortare de utilizare general (G)

(4) Compoziia mortarelor preparate la antier se va stabili prin specificaiile de proiectare, având în vedere cerinele de:  rezisten la compresiune,  rezisten de aderen în asociere cu elementele pentru zidrie specificate,  durabilitate,  execuie.

(5) Pentru asigurarea cerinelor de rezisten la compresiune i de aderen, mortarele preparate la antier vor avea compoziiile date în tabelul nr.4 conform CR 6, art. 3.2.2.(3) Tabelul nr.4 Compoziiile mortarelor preparate la antier Clasa mortarului Ciment Nisip Var M 2.5 c

--- M 2.5 c-v

M 5 c

--- M 5 c-v

1/4 M 7.5c

2.75 --- M 10

2.5 ---

(6) Pentru asigurarea cerinelor de durabilitate conform CR 6, art.4.3.3.2., în funcie de clasa de expunere, mortarele preparate la antier vor avea compoziiile specificate mai jos (pentru clasa de rezisten minim M 5):  Mortar S - ciment CEM II/B-M 32.5 385 kg - nisip 0-4 mm 1540 kg

(1) Mortarele de tip industrial i semifabricate industrial se vor utiliza pe baza fielor tehnice ale productorilor, în conformitate cu SR EN 998-2 i inând seama de clasele de expunere. 4.2.1.2. Prevederi pentru mortarele preparate la antier 4.2.1.2.1. Condiii pentru folosirea mortarelor preparate la antier

- aditiv antrenor de aer 3.73 l/m3 - ap în cantitatea necesar obinerii lucrabilitii  Mortar M - ciment CEM II/B-M 32.5 315 kg - nisip 0-4 mm 1540 kg - aditiv antrenor de aer 3.00 l/m3 - ap în cantitatea necesar obinerii lucrabilitii  Mortar P - ciment CEM II/B-M 32.5R 240 kg - nisip 0-4 mm 1540 kg - aditiv antrenor de aer 2.33 l/m3 - ap în cantitatea necesar obinerii lucrabilitii.

(7) La stabilirea reetei se va avea în vedere limitarea coninutului de cloruri conform SR EN 998-2 cu excepia cazurilor în care specificaiile au prevederi explicite în acest sens. 4.2.1.2.2. Condiii tehnice privind materialele componente pentru mortarele preparate la antier 4.2.1.2.2.1. Condiii privind agregatele

(1) Agregatele folosite pentru mortarele preparate la antier vor respecta cerinele specificate în prezentul Cod. 4.2.1.2.2.2. Condiii privind lianii

(1) Lianii folosii pentru mortarele preparate la antier vor respecta cerinele specificate în prezentul Cod.

(2) Condiiile de folosire a adaosurilor i aditivilor pentru mortarele preparate la antier se stabilesc prin specificaiile de proiectare. În lipsa acestor precizri nu este permis folosirea adaosurilor i aditivilor.

(3) Pentru mortarele folosite la zidriile din zonele seismice cu ag 0.25g adaosurile de tip "antrenor de aer" vor fi limitate la 16% din cantitatea de ciment.

(4) La prepararea mortarului se vor utiliza adaosuri i aditivi cu performane ale caracteristicilor eseniale (dozaj, coninut de aer antrenant, coninut maxim de ioni de clor/alcali, coninut/emisie de substane periculoase, comportare la coroziune, etc.) conforme cu prevederile din reglementrile tehnice de la pct.2.2.2 privind proiectarea/execuia construciilor din zidrie, precum i cu cele din legislaia privind punerea pe pia a produselor pentru construcii, în vigoare.

(5) La prepararea mortarelor "decorative se vor utiliza colorani cu performane ale caracteristicilor eseniale (timp de priz, rezisten la compresiune, compoziie mortar cu colorani, coninut de substane solubile în ap, cloruri solubile, coninut/emisie de substane periculoase, pierdere la calcinare, putere de colorare, rezisten la intemperii, stabilitate termic, etc.) conforme cu prevederile din reglementrile tehnice de la pct.2.2.2 privind proiectarea/execuia construciilor din zidrie, precum i cu cele din legislaia privind punerea pe pia a produselor pentru construcii, în vigoare.

(6) Lianii mortarelor preparate pe antier trebuie s îndeplineasc urmtoarele cerine privind caracteristicile fizico-mecanice:

Tabelul nr.5 Cerintee pentru lianii utilizai în antier Caracteristica Valoare de referin Standardul de încercri Timp de priz iniial (min)

SR EN 196-3 Timp de priz final (ore)

SR EN 196-3 Stabilitate (mm)

SR EN 196-3 Rezistena la compresiune 2 zile: 28 zile:

7Mpa

12,5Mpa SR EN 196-1

(7) Mortarul proaspt preparat pe baz de liani trebuie s satisfac urmtoarele cerine: Tabelul nr.6 Cerine pentru mortarul proaspt Caracteristica Valoare de referin Standardul de încercri Coninut de aer % din volum 8 ÷ 20 SR EN 413-2/ SR EN 1015-2 Reinerea de ap % din mas 80 ÷ 95 SR EN 413-2 Timp de împrtiere (sec) Lucrabilitate corespunztoare pentru un ciment de zidrie 5÷30 sec SR EN 413-2/ SR EN 1015-3

(8) Pentru mortarul preparat pe baza de liani, se recomand utilizarea urmtoarelor reete de preparare: Tabelul nr.7 Reete pentru mortarul preparat pe baza de liani Caracteristica Mortar predozat sac Nisip (litri) Apa (litri) M 10

10 (1 gleat)

M 5

M 2.5

(9) În cazul în care nu sunt specificate alte domenii de utilizare, mortarele preparate pe baz de liani nu se folosesc în medii sulfatice i acide. 4.2.1.2.2.3 Condiii privind apa de amestec

(1) Apa de amestec trebuie s fie limpede, potabil i s nu conin cantiti periculoase de acizi, alcali i materiale organice.

(2) Pentru prepararea mortarului nu se accept folosirea apei de mare. 4.2.1.2.3. Condiii privind amestecarea componentelor

(1) Amestecarea componentelor pentru prepararea mortarului pentru zidrie folosit la cldirile din toate clasele de importan-expunere i în toate zonele seismice, indiferent de numrul de niveluri, se va face obligatoriu cu malaxorul mecanic

(2) Amestecarea manual este permis numai pentru anexele gospodreti i cldirile provizorii.

(3) În malaxor sunt amestecate mai întâi jumtate din cantitatea de ap i agregatele fine. Lianii i restul de ap se adaug apoi. Amestecarea final va dura cel puin 5 minute.

4.2.1.2.4. Timp de utilizare i de corectare

(1) Mortarul va fi utilizat în timp de cel mult 1 or de la amestecare.

(2) Dac mortarul se întrete datorit absorbie apei de amestecare poate fi reamestecat dup ce s-a adugat o cantitate de ap. Aceast operaie se poate face o singur dat.

(3) Mortarul care a început s fac priz va fi înlturat de la punctul de lucru. 4.3. Condiii tehnice pentru materiale auxiliare pentru zidrie 4.3.1 Condiii tehnice pentru bride, console, ancore

(1) Dimensiunile, detaliile constructive i modul de dispunere în plan i în elevaie a elementelor de prindere vor fi cele stabilite prin proiect. Modificarea acestora de ctre executant se poate face numai cu acordul scris al proiectantului.

(2) Bridele, consolele i ancorele utilizate vor avea performane ale caracteristicilor eseniale (dimensiuni - lungimi, grosimi, diametre -, tolerane, rezisten mecanic la compresiune/traciune – dup caz, deplasare sub încrcare, penetrare a apei în cavitate, durabilitate, etc.) conforme cu prevederile din reglementrile tehnice de la pct.2.2.2 privind proiectarea/execuia construciilor din zidrie, precum i cu cele din legislaia privind punerea pe pia a produselor pentru construcii, în vigoare. Atunci când elementele de ancorare sau de fixare sunt furnizate sau sunt specificate ca parte integrant dintr-o component auxiliar, cerinele de performan se aplic întregului produs.

(3) Elementele de ancorare pentru zidria cu rosturi subiri nu fac obiectul prezentului Cod. 4.3.1.1 Materiale

(1) Materialele utilizate pentru executarea produselor (bride, console, ancore, etc.) i a acoperirilor de protecie împotriva coroziunii trebuie s corespund specificaiilor din proiect pentru satisfacerea exigenelor de rezisten i de durabilitatea impuse de condiiile de expunere. Materialele trebuie s fie compatibile cu mortarele/betoanele în care se înglobeaz.

(2) Materialele utilizate pentru fabricarea bridelor de fixare, consolelor i ancorelor (de exemplu: oel inoxidabil austenitic, bronz, cupru, sârm de oel zincat, table sau benzi din oel zincate cu acoperire organic, benzi de oel prezincate, etc.) trebuie s satisfac condiiile prevzute în anexa A a standardului SR EN 845-1 în ceea ce privete sistemele de protecie împotriva coroziunii.

(3) Productorul trebuie s declare modul de combinare a elementelor pentru zidrie, mortare i fixri pentru care valorile declarate ale caracteristicilor de performan pentru produs corespund specificaiilor din proiect 4.3.1.2 Protecia anticoroziv

(1) Elementele de ancorare, care nu sunt realizate din materiale rezistente la coroziune, se vor proteja anticoroziv prin procedee chimice sau electrochimice conform specificaiilor din proiect.

(2) Toate elementele care alctuiesc ancorajele trebuie s fie încadrate i tratate împotriva coroziunii în aceiai clas de expunere. În condiiile în care unul dintre elementele sistemului de ancorare are o încadrare într-o clas de expunere inferioar, clasa de expunere a sistemului va fi cea a elementului cu încadrarea cea mai defavorabil.

(3) Caracteristica de material pentru protecia la coroziune va fi dat printr-o referin unic material/acoperire.

(4) Referinele privind alegerea materialului i a proteciilor, în funcie de clasa de expunere sunt date în anexa C a standardului SR EN 1996-2.

(5) În cazul în care elementele de fixare auxiliare trebuie s permit deformaii în timpul montajului sau al utilizrii, se va ine seama de capacitatea materialului de acoperire pentru protecie de a rezista deformaiilor specifice.

(6) Acoperirea cu material de protecie împotriva coroziunii, trebuie aplicat dup fasonarea ancorelor i trebuie s îi menin integritatea pe toat durata de serviciu a ancorelor rspunzând la solicitrile normale de exploatare i la solicitrile excepionale (seismice). 4.3.2. Condiii tehnice pentru buiandrugi prefabricai 4.3.2.1 Materiale

(1) Buiandrugii folosii în cldirile din zidrie pot avea una dintre urmtoarele alctuiri:  buiandrugi simpli  buiandrugi compui  buiandrugi combinai.

(2) Buiandrugii prefabricai (simpli) se vor realiza din urmtoarele materiale:  Oel  Beton armat sau precomprimat.

(3) Atunci când materialele sau prile componente ale unui buiandrug combinat sau a unui buiandrug compus nu sunt furnizate pentru a fi parte din produs, materialele componente trebuie specificate conform specificaiilor tehnice de produs. 4.3.2.2 Dimensiuni i tolerane

(1) Lungimea buiandrugului este definit de limea golului la care se adaug de dou ori lungimea de rezemare. Lungimea de rezemare minim trebuie s fie cel puin egal cu cea specificat în proiect.

(2) Forma i dimensiunile buiandrugului trebuie s corespund prevederilor proiectului cu încadrarea în toleranele date în tabelul nr.8. Tabelul nr.8 Tolerane pentru buiandrugi Caracteristica Tolerana Lungimea + 15 mm Limea i înlimea + 5 mm Liniaritate sau curbur 0.5 % din lungime, dar  10 mm în raport cu profilul prevzut Curbura prii prefabricate a buiandrugului compus 0.7 % din lungime, în raport cu profilul prevzut 4.3.2.3 Protecia anticoroziv

(1) Protecia împotriva coroziunii depinde de tipul de buiandrug, de prezena sau absena unui sistem de etaneitate separat, de gradul de expunere i de condiiile climatice.

(2) Buiandrugii din oel, alii decât cei din oel inoxidabil austenitic, trebuie protejai împotriva coroziunii, în funcie de clasa de expunere în care este încadrat elementul structural din zidrie în conformitate cu anexa C 1 a standardului SR EN 845-2.

(3) În cazul buiandrugilor din beton i a buiandrugilor compui armtura trebuie protejat conform condiiilor din anexele C 2 i C 3 ale standardului SR EN 845-2. 4.4. Condiii tehnice pentru betoane 4.4.1. Specificaii tehnice pentru betoanele elementelor de confinare (i) Pentru betoanele folosite la realizarea elementelor de confinarea a pereilor din zidrie se vor respecta cerinele i toate condiiile de calitate din NE 012/2 în ceea ce privete:  materialele folosite la preparare;  cerine de baz privind compoziia betoanelor;  prepararea betonului;  cerinele i niveluri de performan pentru caracteristicile betonului proaspt i întrit;  transportul;  punerea în oper;  sistemul de asigurare i de control al calitii.

(2) În cazul în care se dorete îmbuntirea unor caracteristici ale betonului se vor introduce aditivi, dup caz, pentru creterea lucrabilitii, pentru reducerea contraciei sau pentru accelerarea sau reducerea timpului de priz i de întrire. Cantitatea de aditivi se va specifica în lista componenilor constitutivi din reeta de preparare dat în specificaiile de proiectare. Cantitile vor fi menionate gravimetric sau volumetric.

(3) Limitarea aditivilor/adaosurilor:  Antrenorii de aer se vor utiliza conform specificaiei din proiect  Aditivii pentru timp friguros (clorura de calciu) se vor utiliza conform 5.2.2.1.

(4) Pentru betonul elementelor de confinare i pentru betonul din stratul median al zidriei cu inim armat (ZIA) se vor respecta prevederile din CR 6 în ceea ce privete dimensiunile agregatelor i lucrabilitatea.

(5) Betonul de reet fabricat la antier poate fi utilizat la turnarea elementelor de confinare i a stratului median al ZIA numai pentru urmtoarele categorii de cldiri:  Cldiri din clasele de importan-expunere III i IV în toate zonele seismice  Cldiri din clasa de importan-expunere II în zonele seismice cu ag  0.20g. Pentru elementele de confinare i pentru stratul median al ZIA ale cldirilor din clasa de importan-expunere I în toate zonele seismice nu este permis folosirea betoanelor preparate la antier.

(6) La utilizarea betonului de reet, fabricat la antier, se vor verifica calitile componentelor din punct de vedere al concordanei cu cerinele din reglementrile tehnice în vigoare. În cazul în care cimentul este procurat de la un depozit (baza de livrare) livrarea cimentului trebuie s fie însoit de o declaraie de conformitate în care se va meniona:  tipul de ciment i fabrica productoare;  data sosirii în depozit;  numrul certificatului de calitate eliberat de productor i datele înscrise în acesta;  garania respectrii condiiilor de pstrare;

 numrul buletinului de analiz a calitii cimentului efectuat potrivit reglementrilor tehnice i legislaiei aplicabile în vigoare i datele coninute în acesta;  precizarea condiiilor de utilizare în cazurile în care termenul de garanie a expirat. 4.4.2. Condiii tehnice pentru grout (mortar-beton)

(1) Betoanele de tip grout (mortar-beton) sunt utilizate pentru umplerea golurilor din elementele cu forme speciale folosite la zidria armat precum i pentru stratul central al zidriei cu inim armat.

(2) În funcie de aplicaie i de modul de preparare mortar-betonul se clasific în:  mortar-beton fin preparat numai cu nisip, în cazul folosirii în spaii mici, înguste sau cu aglomerare de armturi;  mortar - beton grosier preparat cu nisip i pietri monogranular sau cu granulaie continu, cu dimensiunea maxim a agregatului de: - 10 mm, în cazul folosirii în spaii mai largi, orientativ  75 mm; - 16 mm, în cazul folosirii în spaii cu lrgime  18  20 cm; aceast granulaie se folosete, în special, pentru stratul central al zidriei cu inim armat. În cazul mortar-betonului grosier se va prefera pietriul cu granulaie continu, folosind agregate fine în proporie de 60  70% din volumul total de agregate iar restul de 30  40% agregate mari.

(3) La alegerea agregatelor se va ine seama de înlimea stratului de mortar-beton care se toarn într-o singur etap, pentru a se evita segregarea componentelor. Alegerea curbei granulometrice se va face inând seama i de consistena betonului.

(4) În cazul în care în specificaiile din proiect nu sunt prevzute condiii diferite referitoare la limitele de folosire, pentru mortar-betonul fin/grosier, se recomand utilizarea urmtoarelor valori: Tabelul nr.9 Condiii pentru mortarul i betonul utilizat la execuie Tipul mortar- betonului Înlimea maxim de turnare (m) Dimensiunea minim a spaiilor (cm) Stratul central la ZIA Elemente cu goluri mari Fin 0.30 2.0 4.0 x 5.0 1.50 4.0 4.0 x 5.0 2.40 4.0 4.0 x 7.5 3.60 4.0 4.5 x 7.5 7.20 5.0 7.5 x 7.5 Grosier 0.30 4.0 4.0 x 7.5 1.50 5.0 6.5 x 7.5 2.40 5.0 7.5 x 7.5 3.60 6.5 7.5 x 7.5 7.20 7.5 7.5 x 10.0

(5) În cazul folosirii agregatelor mrunte se recomand urmtoarele proporii ale componentelor de mas recomandate:  pietri: 25%  50%;  nisip: 75%  50%.

(6) În cazul preparrii la antier, amestecarea componentelor se face în malaxor timp de 3  10 minute (chiar i în cazul amestecurilor preparate industrial).

(7) Cantitatea de ap folosit pentru prepararea groutului va fi specificat prin reet i se va corecta în funcie de aditivii utilizai i de tipul elementelor cu care betonul intr în contact (se va ine seama de absorbia de ap a elementelor pentru zidrie). 4.4.3. Condiii tehnice pentru armturile din rosturile zidriei i din elementele de confinare

(1) Armturile din rosturile zidriei, din elementele de confinare i din stratul median al ZIA trebuie s satisfac integral cerinele din ST 009.

(2) Armarea rosturilor orizontale ale zidriei cu alte produse (grile polimerice, polimeri armai cu fibre, fibre de carbon, etc.) se va face în baza reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare.

(3) Armturile din oel utilizate pentru armarea zidriei în rosturile orizontale, i pentru armarea elementelor de confinare i a stratului median al ZIA vor fi alese în funcie de condiiile de expunere, specificate în NE 012/1.

(4) Pentru asigurarea durabilitii se va folosi oel pentru beton armat (oel carbon), protejat prin msurile date în continuare, sau oel rezistent la coroziune. Msurile de protecie sunt corelate cu clasele de expunere MX1÷MX5 conform prevederilor din standardul SR EN 1996-2, Anexa A (informativ)

(5) În funcie de clasele de expunere MX2 i MX3, protecia oelului utilizat pentru armarea zidriei se va realiza prin:  înglobare în mortar sau beton;  galvanizare;  acoperire cu rini epoxidice.

(6) Protecia armturilor din elementele de confinare i din stratul median al ZIA se va asigura prin stratul de acoperire cu grosimea prevzut în proiect pentru condiiile de expunere în care este încadrat zidria. Pentru barele montate în rosturile orizontale protecia se asigur prin grosimea acoperirii laterale cu mortar conform CR 6.

(7) Armturile prefabricate (plasele) utilizate pentru armarea rosturilor orizontale ale zidriei vor avea performane ale caracteristicilor eseniale (grosime, limit de curgere caracteristic, dimensiuni, tolerane, rezisten mecanic, clas de ductilitate, aderen i lungime de acoperire, durabilitate, etc.) conforme cu prevederile din reglementrile tehnice de la pct.2.2.2 privind proiectarea/execuia construciilor din zidrie, precum i cu cele din legislaia privind punerea pe pia a produselor pentru construcii, în vigoare.

(1) Elementele pentru zidrie vor fi transportate paletizat, protejate în folii de polietilen i, dup caz, asigurate cu benzi de fixare.

(2) Încrcarea i descrcarea în mijloacele de transport se va realiza prin procedee mecanice utilizând motostivuitoare, macarale,etc, prevzute cu dispozitive speciale penru evitarea apariiei fenomenelor de strivire local a elementelor de zidrie.

(3) Elementele pentru zidrie pot fi transportate în vehicule rutiere sau în vagoane de cale ferat. În vehicul, paleii vor fi bine fixai cu chingi speciale pentru a nu se produce deplasarea lor i nici distrugerea elementelor prin strivire. Paleii vor fi astfel aezai încât s fie posibil încrcarea/descrcarea lor cu dispozitive mecanice.

(4) Pentru a se asigura integritatea produselor în timpul manipulrilor:  se vor lua msuri pentru a evita ciocnirea sau dezechilibrarea paleilor în timpul transportului  se interzice descrcarea prin aruncarea sau bascularea paleilor.

(5) Elementele pentru zidrie se vor depozita în aer liber, ambalate în folie; paleii vor fi aezai pe teren plan i sigur.

(6) La depozitarea pe timp friguros se va verifica integritatea foliei astfel încât s nu se produc, în cazul elementelor cu goluri verticale, ptrunderea i înghearea apei sau ptrunderea zpezii situaii care pot produce distrugerea elementelor.

(7) Dac depozitarea s-a fcut pentru o perioad mai lung în cursul creia elementele au fost supuse unor fenomene de înghe-dezghe, executantul va proceda la verificarea lotului prin încercri ale cror rezultate vor fi comparate cu valorile declarate de productor. Verificrile constau în:  analiza vizual a aspectului elementelor i a defectelor constatate;  determinarea rezistenei la compresiune fb în conformitate cu prevederile standardului SR EN 772-1.

(8) Pe parcursul depozitrii se va urmri pstrarea integriti marcajelor care conin datele de identificare i instruciunile tehnice care însoesc produsul. 5.1.2. Liani

(1) Depozitarea cimentului se face numai dup recepionarea cantitativ i calitativ.

(2) Depozitarea cimentului în vrac se va face în celule tip siloz, în care nu au fost depozitate anterior alte materiale, marcate prin înscriere vizibil a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat în saci trebuie s se fac în încperi închise. Pe întreaga perioad de exploatare a silozurilor se va ine evidena loturilor de ciment depozitate pe fiecare siloz prin înregistrarea zilnic a primirilor i a livrrilor.

(3) Sacii vor fi aezai în stive pe scânduri dispuse cu interspaii pentru a se asigura circulaia aerului la partea inferioar a stivei i la o distan de 50 cm de la pereii exteriori, pstrând

CAPITOLUL 5. CONDIII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA LUCRRILOR DE ZIDRIE ÎN ANTIER 5.1. Transportul, depozitarea i manipularea materialelor pentru zidrie 5.1.1. Elemente pentru zidrie

împrejurul lor un spaiu suficient pentru circulaie. Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapui.

(4) Nu se va depi termenul de garanie prescris de productor pentru tipul de ciment utilizat.

(5) Cimentul rmas în depozit peste termenul de garanie sau în condiii improprii de depozitare va putea fi întrebuinat la lucrri de beton i beton armat i mortare numai dup verificarea strii de conservare i a rezistenelor mecanice. 5.1.3. Elemente auxiliare

(1) Produsele auxiliare se vor transporta în ambalaje (specifice produsului) pe care sunt marcate clar toate elementele care permit identificarea corect a elementului respectiv.

(2) Pe ambalaj se va specifica modalitatea de manipulare i de depozitare la antier în funcie de specificul elementului.

(3) Elementele auxiliare vor fi pstrate în ambalajul iniial pân la punerea în oper pentru a se evita deteriorarea mecanic, chimic sau stropirea acestora cu vopsele, produse petroliere sau solveni.

(4) Depozitarea produselor ambalate se va face în conformitate cu specificaia tehnic a productorului în ceea ce privete msurile specifice de securitate la foc pe timpul depozitrii de scurt sau lung durat i a msurilor de protecia i igiena muncii. 5.1.4. Buiandrugi prefabricai

(1) Buiandrugii prefabricai realizai ca elemente liniare de beton armat sau beton precomprimat se vor livra în pachete alctuite de ctre productor în funcie de gabaritul, greutatea, i capacitatea de rezisten a acestora, etc.

(2) Se recomand ca buiandrugii s fie dispui pe cant pe elemente de rezemare i s fie legai cu benzi din materiale rezistente.

(3) Pachetele vor fi inscripionate i vor fi însoite de documente întocmite conform legislaiei în vigoare cu privire la punerea pe piaa a produselor pentru construcii.

(4) Manipularea se va face cu mijloace mecanice, folosind dispozitive de prindere adecvate, pentru a se limita solicitarea la încovoiere a buiandrugilor i deteriorarea mecanic care s-ar putea produce din aceast cauz.

(5) Depozitarea se va face în aer liber, pe platforme special amenajate, plane i stabile. Depozitarea se va face în zone în care nu este posibil stropirea buiandrugilor cu noroi sau cu alte materiale. Se vor lua msuri pentru a împiedica lovirea sau rsturnarea buiandrugilor dup tierea bridelor de ancorare. 5.1.5. Materiale de izolare/ruperea capilaritii

(1) Condiiile de transport i de manipulare ale materialelor de izolare/ruperea capilaritii vor fi cele stabilite de productorii acestora în fiele tehnice de produs.

(2) Pe parcursul transportului, al depozitrii i manipulrii materialelor de izolare/ruperea capilaritii se va evita contactul direct cu produse ce pot deteriora mecanic, prin strivire, înepare sau tiere membranele i contactul direct al acestora cu diferii solveni.

(3) La depozitare vor fi respectate urmtoarele condiii:  membranele hidroizolante în foi se depoziteaz sub form de suluri, în poziie vertical, pe platforme sau palei, în spaii acoperite;

 materialele hidroizolante fluide se depoziteaz în bidoane sau butoaie, eventual paletizat, în spaii închise, acoperite i ventilate. 5.1.6. Agregate

(1) La executarea mortarelor i betoanelor se vor folosi agregate cu densitate normal (1201 - 2000 kg/mc) provenite din sfrâmarea natural i/sau concasarea rocilor.

(2) Caracteristicile geometrice i granulometria agregatelor pentru mortarele i betoanele care se pun în oper vor satisface cerinele de performan din reglementrile tehnice NE 012/1 i CR 6.

(3) Agregatele utilizate vor fi însotite de documentele de calitate impuse de legislaia în vigoare pentru punerea pe pia a produselor pentru construcii. 5.1.7. Armturi

(1) Cerintele aplicabile armturilor sunt specificate în ST 009. 5.2. Execuia lucrrilor de zidrie 5.2.1 Operaiuni pregtitoare

(1) Înainte de începerea execuiei zidriei se vor verifica:  orizontalitatea suprafeei de pozare;  verticalitatea elementelor structurale adiacente pentru zidria înrmat i nestructural;  poziia armturilor pentru elementele de confinare;  existena la punctul de lucru a sculelor i dispozitivelor necesare execuiei menionate la art. 5.2.1.1.

(2) Pentru execuia pereilor cu înlimi mai mari de 1.25 m se vor amenaja schele de lucru.

(3) Trasarea poziiei zidriei se va face în raport cu reperele din planurile de execuie sau în raport cu elementele deja executate (dup verificarea corectitudinii acestora) folosind dreptare, colare i abloane. Trasarea va fi materializat cu produse rezistente la ap.

(4) Golurile de u se vor materializare pe planeu prin marcarea dimensiunilor din planurile de detaliu i din specificaiile proiectului.

(5) Pentru zidria de umplutur se vor verifica distanele între elementele verticale, starea suprafeelor i existena pieselor de ancorare în conformitate cu planurile de execuie i cu specificaiile proiectului.

(6) Golurile de fereastr se vor trasa respectând prevederile proiectului de structur privind dimensiunile, forma i înlimea parapetului raportat la faa superioar brut (nefinisat) a planeului. Not. Înlimea parapetului din planurile de detaliu de arhitectur difer de înlimea parapetului din planurile de structur deoarece este raportat la nivelul pardoselii finite.

(7) La trasarea i execuia parapetului se va ine seama de eventualele elemente de glaf (realizate din elemente prefabricate sau furnitur a ferestrei). Executantul va verifica dac înlimea parapetului reprezint un multiplu întreg al înlimii elementului/blocului pentru a se putea realiza eserea parapetului cu spaleii adiaceni. Aceast cerin nu este obligatorie dac golul respectiv este mrginit de stâlpiori din beton armat care se dezvolt pe toat înlimea nivelului.

(8) În cazul în care suprafaa de aezare a primului strat de elemente nu este plan i orizontal, pentru corecie se va executa un strat de mortar de uz general a crui grosime va fi stabilit pentru preluarea denivelrilor Acest strat este obligatoriu i în cazul zidriei cu elemente din BCA i cu mortar pentru rosturi subiri.

(9) Pentru fiecare element (perete structural sau nestructural) sau spalet, executantul va verifica posibilitatea de esere a zidriei i utilizarea, pentru elementele din grupa 2S a subdiviziunilor de bloc din sortimentul curent (de exemplu jumti), conform prevederilor din CR 6. În situaia în care aceast modulare nu este asigurat se va solicita proiectantului aplicarea prevederilor din CR 6, art.7.1.2. Pentru zidria cu elemente din B.C.A. se va realiza trasarea i se vor tia blocurile la dimensiunile necesare eserilor folosind mijloace manuale sau mecanice.

(10) În cazul în care în proiect este prevzut utilizarea mortarelor pentru rosturi subiri constructorul va consulta fiele tehnologice întocmite de productor i va asigura procurarea dispozitivelor necesare i instruirea personalului pentru modalitile de aplicare alese:  prin uniformizarea mortarului cu dispozitive speciale;  prin imersarea în mortar, la faa inferioar, a elementelor din fiecare strat. 5.2.1.1. Instrumente pentru asigurarea i controlul preciziei execuiei Fiecare formaie de lucru va avea în dotare cel puin urmtoarele dispozitive pentru trasarea / msurarea / verificarea cerinelor de precizie geometric a lucrrilor de zidrie:  Instrumente de msurat (rulet, metru pliabil)  Fir cu plumb  Dreptar de 1.0 ÷ 2.0 m  Colar pentru unghiuri de 90o  Nivel cu bul de aer  Fire (de preferin de material plastic) pentru trasarea/verificarea orizontalitii 5.2.2. Execuia lucrrilor de zidrie

(1) Execuia zidriei se va face utilizând elementele pentru zidrie i mortarul specificate în proiectul de execuie (a se vedea Cap.3 din prezentul Cod). Nu se accept înlocuirea materialelor (elemente i/sau mortar) fr acordul scris al proiectantului. 5.2.2.1. Execuia pereilor din zidrie nearmat

(1) Zidria se alctuiete din elemente aezate pe lat sau pe cant (cu excepia celor cu goluri verticale, care se aeaz numai pe lat), în rânduri orizontale i paralele. La alctuirea zidriilor din elemente pline i cu goluri verticale, pe lâng elementele întregi se folosesc i fraciuni, necesare realizrii eserii legturilor, ramificaiilor i colurilor. La ziduri cu grosimea de 1/2 element i de un element se admite folosirea elementelor de tip HD (din grupa 1) sparte (jumti sau mai mari) în proporie de cel mult 15%.

(2) Toi pereii structurali de pe un nivel al cldirii se vor zidi din elemente cu aceiai înlime; în cazul în care acest lucru nu este posibil, legtura dintre ziduri se va realiza prin executarea de stâlpiori în zonele unde se modific înlimea elementelor pentru zidrie.

(3) Rosturile verticale vor fi esute astfel ca suprapunerea elementelor din dou rânduri succesive pe înlime, atât în câmp cât i la intersecii, ramificaii i coluri s se fac pe minimum 1/4 din lungimea elementului în lungul peretelui i pe 1/2 element pe grosimea acestuia. eserea se va face obligatoriu la fiecare rând figura 1.

(4) Grosimea nominal a rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar a celor verticale va fi de 10 mm. Abaterile admisibile la grosimea rosturilor sunt cele prezentate în tabelul nr.10. Randul 1 Randul 2 Elevatie tesere Perete cu grosimea de 240 mm alctuit din elemente cu dimensiunile 115 × 240 mm i rosturi de mortar de 10 mm Elevatie tesere Randul 1 Randul 2 Perete cu grosimea de 375 mm alctuit din elemente cu dimensiunile 115 × 240 mm i rosturi de mortar de 10 mm Figura 1. Alctuirea zidriei în câmp curent (eserea) pentru elemente de zidrie cu înlime de asiza

Elevatie tesere Randul 1 Randul 2 Randul 1 Randul 1 Randul 2 Figura 2. Perete cu grosimea de 290 mm alctuit din elemente cu dimensiunile 290 × 290 mm

(5) Legturile la coluri între pereii cu elemente pline sau cu goluri verticale se vor face ca în figura 3. Randul 1 3/4 caramida Randul 2 Elevatie tesere Randul 1 Randul 2 Randul 1 Randul 1 Randul 2 Figura 3. Legturi la coluri pentru elemente de zidrie cu înlime de asiza

(6) Legturile la intersecii de perei din elemente pline i din elemente cu goluri verticale se vor realiza ca în figura 4. Randul 2 Randul 1 Randul 1 Randul 2 Figura 4. Legturi la intersecii pentru elemente de zidrie cu înlime de asiza

(7) În cazul zidriilor realizate cu elemente de zidrie cu înlimea 150 mm i cu limea egal cu grosimea zidului legturile la coluri între perei se vor face ca în figurile 5 i 6.

stalpisor din beton armat polistiren extrudat Randul 1 stalpisor din beton armat Randul 2 polistiren extrudat Figura 5. Realizarea colurilor la zidria cu asiza > 150 mm utilizând polistiren extrudat armaturi in rost orizontal min. 6 stalpisor din beton armat Randul 1 1/2 armaturi in rost orizontal min. 6 1/2 stalpisor din beton armat Randul 2 PTH 10.5 element de zidarie   Figura 6. Realizarea colurilor la zidria cu asiza > 150 mm utilizând placaj ceramic

(8) În aceleai condiii ca la (7) legturile la ramificaii se vor face folosind principiul artat în figura 7. armaturi in rost orizontal min.

1/2 stalpisor din beton armat element ceramic Randul 1 armaturi in rost orizontal min.

stalpisor din beton armat 1/2 element ceramic 1/2 Randul 2   Figura 7. Exemplu de realizare a ramificaiilor

(9) Zidria cu elemente din BCA se va executa din elemente întregi i fraciuni de element obinute prin tierea celor întregi cu fierstrul special. Se interzice înlocuirea parial a elementelor din BCA cu elemente din argil ars.

(10) eserea zidriei cu elemente din BCA se va face obligatoriu la fiecare rând. Pe înlimea zidriei rosturile verticale vor fi decalate cu 1/2 pân la 1/4 din lungimea elementului (figura 8). Figura 8. eserea zidriei din BCA în trepte la coluri, far stâlpior de confinare

(11) Colurile i ramificaiile pereilor din elemente din BCA se vor realiza obligatoriu prin esere în trepte (fig.8). Succesiunea etapelor în care se execut zidria pe înlimea unui nivel se va stabili astfel ca s se asigure posibilitatea realizrii eserii în trepte.

(12) La pereii structurali, pe cantul vertical al elementului din BCA se va aplica obligatoriu cu mistria mortar, dup care acesta va fi aezat în poziia definitiv, prin lovire cu ciocanul de cauciuc. La zidria cu rosturi subiri, mortarul adeziv se va aplica uniform cu mistria dinata sau cu maina pentru mortar pe suprafaa respectiv într-un strat de circa 3 mm grosime (fr udarea în prealabil a elementelor). Consistena mortarului adeziv se determin vizual dup urmele lsate de mistria dinat, urme care trebuie sa fie clare i fr tendina de scurgere.

(13) Înainte de aplicarea mortarului adeziv, pe faa superioar a elementelor de BCA montate anterior se va aplica o amors, daca mortarul nu specific eliminarea acestei prevederi în mod expres. 5.2.2.2. Execuia pereilor din zidrie confinat

(1) Un perete de zidrie este considerat confinat dac este mrginit pe toate cele patru laturi de elemente de beton armat verticale (stâlpiori) i orizontale (centuri) turnate dup executarea zidriei asigurând conlucrarea acestora în toate stadiile de solicitare

(2) Elementele verticale de confinare se vor executa în poziiile i cu dimensiunile i armrile prevzute în proiect

(3) Legarea elementelor verticale de confinare cu zidria se va face prin trepi (executai la zidire) sau prin bare de armtur

(4) Zidria confinat executat cu blocuri care au înlimea asizei > 150 mm se va realiza fr trepi (cu fa plan la contactul cu betonul) i legturi prin elemente din oel. Pentru esere se

(5) Armtura dispus în rosturile orizontale se va monta în mod obligatoriu conform prevederilor din proiect în ceea ce privete sortimentul oelului, diametrul, numrul de bare i distana pe vertical între rosturile armate.

(6) Armtura dispus în rosturile orizontale se va proteja prin imersarea în lapte de ciment. În cazul în care zidria se utilizeaz în zone cu agresivitate chimic, la execuie se vor aplica msuri speciale de protecie în conformitate cu clasa de expunere a peretelui stabilite conform specificaiilor din proiect.

(7) La montarea armturilor din elementele de confinare i din rosturile orizontale ale zidriei se vor respecta urmtoarele prevederi  Armturile vor fi fasonate i montate în conformitate cu detaliile i cu specificaiile din proiect i cu toleranele corespunztoare.  Ancorarea armturilor din rosturile orizontale în elementele de beton de confinare se va realiza conform detaliilor din proiect.  Se vor folosi, acolo unde este necesar, agrafe iz distanieri pentru legarea armturilor în poziiile corespunztoare, astfel încât s se asigure acoperirile de beton specificate în proiect.  Indirea barelor se va realiza numai în poziiile indicate în proiect.  Armturile se vor lega provizoriu cu sârm în vederea meninerii poziiei corecte a acestora, pe parcursul punerii în oper a betonului sau mortarului. 5.2.2.3. Execuia pereilor din zidrie cu inim armat

(1) Cele dou straturi exterioare din elemente pentru zidrie, care formeaz cofrajul pentru inima armat, trebuie s fie bine legate între ele cu ancore astfel încât s poat suporta împingerile date de betonul proaspt.

(2) Legtura dintre cele dou straturi exterioare ale peretelui se va face cu dispozitive de ancorare ale cror dimensiuni i poziii se vor determina prin calcul i se vor specifica în proiect.

(3) Dispozitivele de legtur vor fi rezistente la coroziune pentru clasa de expunere a peretelui.

(4) La capetele libere se vor introduce legturi suplimentare în vederea creterii stabilitii peretelui.

(5) Alegerea tipurilor de legtur trebuie s in seama de posibilitatea producerii unor deplasri difereniate ale celor dou straturi.

(6) În zonele în care peretele este strpuns de goluri legtura între straturi se va asigura prin prevederea de ancore suplimentare.

(7) Turnarea betonului de umplutur, în stratul median, se va realiza în straturi de circa 80 ÷ 100 cm pentru asigurarea posibilitii de compactare manual sau mecanic i pentru a evita solicitarea zidriei proaspete. Se recomand utilizarea betonului autocompactant.

vor folosi elemente cu dimensiuni mai mici din sortimentul respectiv (de regul 1/2 din lungimea blocului). Nu este permis utilizarea fragmentelor de element rezultate prin spargerea elementelor întregi în cazul elementelor din argil arsa. Pentru elemente din BCA se admite obinerea elementelor cu dimensiuni mai mici, prin debitare la dimensiunile cerute prin procese mecanice.

5.2.2.4. Execuia pereilor din zidrie înrmat în cadre de beton armat sau de oel

(1) Pereii din zidrie înrmat în cadre de beton se vor executa folosind elemente pentru zidrie din grupele 1, 2 i 2S. Elementele cu goluri, din grupele 2 i 2S se vor aeza obligatoriu cu golurile în poziie vertical.

(2) În cazul în care în proiect este prevzut realizarea panoului înrmat din dou straturi cu gol interior liber sau umplut cu material termoizolant, fiecare strat va fi ancorat separat de structura de rezisten iar cele dou straturi vor fi solidarizate cu elemente de legtur metalice alctuite conform standardului SR EN 845-1. Se vor folosi numai elemente de legtur protejate împotriva coroziunii conform specificaiilor din proiect. Se interzice legarea celor dou straturi prin crmizi dispuse transversal

(3) Zidria înrmat în cadre de beton armat va fi bine împnat la partea superioar i ancorat de elementele portante ale cldirilor (stâlpi, perei structurali) conform detaliilor din proiect

(5) Pentru zidria înrmat în cadre se recomand execuia unui panou de zidrie într-o singur etap. 5.2.2.5. Execuia zidriei cu rosturi subiri

(1) Mortarele pentru rosturi subiri se utilizeaz pentru realizarea zidriei cu blocuri ceramice lefuite sau cu elemente din BCA tip TLMB.

(2) Pentru zidria cu rosturi subiri se recomanda s se aleag elemente din argil ars i din BCA fr tirbituri pe fee sau pe muchii.

(3) Prepararea mortarelor se va face în conformitate cu specificaia tehnic a productorului. În mortar se pot introduce adaosuri sub form de fibre pentru creterea rezistenelor sau pentru reducerea contraciei. Coloranii utilizai pentru zidria aparent se pot utiliza numai pe baza specificaiei proiectantului.

(4) Mortarele cu adaosuri se pot utiliza la execuie timp de doua ore dup preparare. Dac mortarul nu este pus în oper în acest interval se interzice utilizarea lui.

(5) Rosturile de mortar, verticale i orizontale, vor avea grosimi de 0.5 ÷ 3 mm.

(6) Mortarele pentru rosturi subiri sunt mortare cu rezistene iniiale i finale mari permiând execuia rapid a lucrrilor. Dup 24 ore zidria cu rosturi subiri se poate încrca cu sarcina vertical. 5.2.3. Rostuirea zidriei 5.2.3.1. Rostuire în timpul execuiei zidriei

(1) În cazurile prevzute în proiect, zidria se va executa cu rosturi aparente. În rosturile aparente faa expus a mortarului din rost va fi prelucrat în timpul cât mortarul este înc plastic pentru a realiza o fa finisat, astfel încât s se asigure caracteristicile de durabilitate i rezisten la ploaie ale peretelui. Dac este specificat în proiect, rosturile se pot umple la faa expus cu mortar de marc superioar.

(2) Pentru pereii cu grosimea mai mic de 200 mm, rosturile nu vor avea o adâncime mai mare de 5 mm, decât dac în proiect este prevzut o alt adâncime.

5.2.3.2. Rostuire la zidria existent

(1) Dac rostuirea se execut dup realizarea zidriei, folosind materiale de adaos, acestea trebuie s aib proprieti asemntoare cu cele ale mortarului folosit în rosturile zidriei.

(2) În acest caz rostul se va cura prin scoaterea mortarului existent, astfel încât feele zidriei s fie curate, pe o adâncime de cel puin 15 mm, dar nu mai mult de 15% din grosimea peretelui, iar apoi se va umple cu mortar.

(3) Înainte de rostuire, mortarul neaderent se va îndeprta, iar suprafeele adiacente rostului se vor uda cu ap. 5.2.4. Montarea buiandrugilor prefabricai

(1) Zidria se execut astfel încât sub punctele de reazem ale buiandrugilor s fie aezate elemente întregi.

(2) Înainte de montarea buiandrugului se verific dimensiunea golului în zidrie. În cazul în care dimensiunea golului nu se încadreaz în prevederile din proiect (inclusiv abaterile admisibile) se va solicita proiectantului prezentarea unei soluii pentru corectarea neconformitii. Se accept, cu avizul scris al poiectantului, înlocuirea buiandrugului prefabricat cu un buiandrug monolit

(3) Se aeaz buiandrugul pe un pat de mortar de ciment, dispus pe capetele zidriei pe care reazem. Rezemarea buiandrugilor se face pe lungimea specificat în proiect.

(4) În cazul buiandrugilor de tip liniar se va realiza o sprijinire provizorie, la maximum 1 m distan, cu 1 sau 2 popi, în funcie de deschiderea pe care o acoper.

(5) Poriunea de perete de deasupra buiandrugilor se poate realiza fie din beton pentru o înlime mai mic de 40÷50 cm, fie din zidrie.

(6) Popii provizorii se îndeprteaz numai dup realizarea rezistenei necesare a betonului, respectiv a zidriei, din poriunea de perete de deasupra buiandrugilor.

(7) La realizarea poriunii de perete de deasupra buiandrugului se interzice introducerea în buiandrug a unor elemente de prindere prin gurire, împucare sau dltuire care pot afecta rezistena acestuia. 5.2.5. Prevederi speciale pentru execuia în condiii climatice dificile 5.2.5.1. Execuia pe timp friguros

(1) Utilizarea apei calde la realizarea zidriei se face atunci când temperatura exterioar coboar sub 40 C pentru urmtoarele cazuri:  temperatura elementelor pentru zidrie este mai mare de - 70 C  elementele nu prezint crust de ghea pe suprafaa lor  mortarul obinut va avea temperaturi cuprinse între 40 C i 49º C  pân la intrarea în priz nu exist riscul ca mortarul s înghee.

(2) Utilizarea pe timp friguros a elementelor pentru zidrie cu goluri verticale se va face numai pe baza specificaiei tehnice a productorului. Pe perioada de iarn zidria cu aceste elemente se protejeaz prin acoperire cu folii din PVC astfel încât s nu se produc înghearea apei sau a zpezii în golurile elementelor ceramice. Dac pe parcursul execuiei se

(1) În cazul execuiei zidriei la temperaturi negative se vor utiliza surse suplimentare de înclzire astfel încât s se asigure temperatura 0oC la faa zidriei.

(2) Pentru temperaturi cuprinse între - 7° C i - 40 C se vor utiliza surse suplimentare pe ambele fee ale zidriei; curenii de aer rezultai nu trebuie s depeasc 24 Km/h pentru a se evita deshidratarea rapid a mortarului.

(3) Pentru temperaturi cuprise între 00 C i +40 C zidria executat se va proteja în totalitate împotriva ploii i a zpezii cu o membran rezistent la ap pe o durat de cel puin 24 ore de la execuie.

(4) Dac dup execuia zidriei temperaturile diurne coboar sub – 40 C zidria se va proteja prin acoperire cu materiale termoizolante pe o durat de cel puin 24 de ore de la execuie. 5.3 Execuia zidriei în condiii de expunere speciale

(1) Execuia lucrrilor de zidrie în condiii de expunere speciale implic luarea urmtoarelor msuri:  În condiii de expunere la medii agresive se va evita execuia pe timp ploios sau în condiii de ceaa, dac exist riscul de condens a suspensiilor corozive (ioni de cloruri i sulfuri)  La prepararea mortarelor nu se va utiliza ap cu coninut de substane corozive. 5.4. Protecia zidriei dup execuie

(1) Încrcrile verticale exterioare se vor aplica pe elementele de construcie din zidrie executat cu mortar de uz general (G) preparat industrial sau preparat la antier numai dup un interval de trei zile de la data terminrii execuiei elementului respectiv.

(2) Nu se vor realiza într-o singur zi perei sau stâlpi din zidrie cu înlime > 4.0 m.

(3) Se interzice sprijinirea sau ancorarea schelelor pe zidria proaspt executat.

(4) Pentru zidria executat în condiii în care temperatura este mai mare de 400 C iar viteza vântului depete 15 km/h se va asigura udarea suplimentar a zidriei, de minim trei ori pe zi, pe perioada de întrire a mortarului dar nu mai puin de 3 zile. În aceste condiii se recomand ca elementele pentru zidrie i malaxorul pentru prepararea mortarului s nu fie expuse direct razelor de soare.

(5) Dup terminarea execuiei, fiecare perete de zidrie se va proteja cu folie din polietilena pentru pstrarea umiditii, pe perioada prizei.

(6) Tierea liurilor i a canalelor pentru instalaii se va face cu mijloace mecanice dup ce mortarul de uz general va atinge 70 % din valoarea rezistentei dar nu mai puin de 7 zile i de 3 zile pentru zidria realizat cu mortare pentru rosturi subiri. constat existena unor elemente cu microfisuri datorate fenomenului de înghe-dezghe, acestea se vor înltura i zidirea elementului se va relua de la stratul de elemente neafectate.

(3) Dac se constat urme de ghea pe faa superioar a zidriei continuarea lucrrilor se va face dup îndeprtarea total a acesteia. 5.2.5.2. Protecia zidriei pe timp friguros

5.5. Precizia geometric a lucrrilor de zidrie

(1) Trasarea i execuia pereilor de zidrie se va face pe baza desenelor de execuie i a specificaiilor din proiect. Cotele din proiect sunt valori care se refer la pereii netencuii.

(2) Abaterile limit (admisibile) de la dimensiunile totale i pariale i de la poziiile prevzute în proiect sunt date în tabelul nr.10. Tabelul nr.10 Abaterile limit (admisibile) de la dimensiunile totale i pariale de la poziiile prevzute în proiect Nr. crt. Denumirea caracteristicilor Nivele de prag (mm) Observaii

La dimensiunile zidurilor, la grosimea de execuie a zidurilor: a. din elemente de argil ars: - perei cu grosimea  63 mm ± 3 - perei cu grosimea de 90 mm ± 4 - perei cu grosimea de 115 mm +4/-6 - perei cu grosimea de 140 mm +4/- 6 - perei cu grosimea de 240 mm +6/- 8 - perei cu grosimea > 240 mm ± 10 b. din elemente de BCA: - perei cu grosimea 126 mm ± 4 - perei cu grosimea de 190 mm ± 5 - perei cu grosimea de 240 mm ± 8

La goluri: a. perei din elemente de argil ars: - pentru dimensiunea golului 100 cm ± 10 - pentru dimensiunea golului >100 cm +20/-10 b. perei din elemente de BCA ± 20

La dimensiunile în plan ale încperilor: - cu latura încperii  300 cm - cu latura încperii >300 cm ± 15 ± 20

La dimensiunile în plan ale neregularitilor (nie, spalei, etc.) ± 20

La dimensiunile în plan ale întregii cldiri ± 50 Cu condiia ca denivelrile unui planeu s nu depeasc 15mm

La dimensiunile verticale: a. perei din elemente de argil ars: - pentru un etaj - pentru întreaga cldire (cu nniv 5) ± 20 +50/-20 b. perei din elemente de BCA - pentru un etaj - pentru întreaga cldire ± 20 ± 30

Nr. crt. Denumirea caracteristicilor Nivele de prag (mm) Observaii

La dimensiunea rosturilor dintre elementele pentru zidrie: - rosturi orizontale - rosturi verticale - rosturi la zidrii aparente + 5/- 2 + 5/- 2 ± 2

La suprafee i muchii: La planeitatea suprafeelor: - pentru perei portani - pentru perei neportani - pentru zidrie aparent, la perei portani i neportani 3 mm/m 5 mm/m 2 mm/m .10 mm pentru o camer La rectilinitatea muchiilor: - pentru perei portani 2 mm/m 20 mm pe lungimea neîntrerupt a peretelui - pentru zidrie aparent, la perei portani i neportani 1 mm/m 10 mm pe lungimea neîntrerupt a peretelui La verticalitatea suprafeelor i a muchiilor: - pentru perei portani 3 mm/m 10 mm pe etaj i 30 mm pe înlimea cldirii - pentru perei neportani 2 mm/m 10 mm pe etaj - pentru zidrie aparent, la perei portani i neportani 2 mm/m 5 mm pe etaj i t 20 mm pe înlimea cldirii

Abateri fa de orizontal a suprafeelor superioare ale fiecrui rând de elemente: a. pentru perei cu elemente din argil ars: - pentru perei structurali 2 mm/m 15 mm pe lungimea neîntrerupt a peretelui - pentru perei nestructurali 3 mm/m 20 mm pe lungimea neîntrerupt a peretelui b. pentru perei cu elemente din BCA - pentru perei structurali 4 mm/m 15 mm pe lungimea neîntrerupt a peretelui - pentru perei nestructurali 6 mm/m 20 mm pe lungimea neîntrerupt a peretelui

La dezaxarea zidurilor suprapuse: - dezaxarea de la un nivel la urmtorul ± 10 20 mm pe lungimea neîntrerupt a peretelui - maxim pe întreaga construcie ± 30 30 mm dezaxarea maxim cumulat pe mai multe niveluri

La rosturile de dilataie, tasare i seismice: - la limea rostului + 20/-10 - la verticalitatea muchiilor rosturilor 2 mm/m 20 mm pentru întreaga înlime a cldirii

CAPITOLUL 6. VERIFICAREA, URMRIREA I CONTROLUL EXECUIEI LUCRRILOR DE ZIDRIE 6.1. Categorii de control i frecvena controlului

(1) Controlul execuiei lucrrilor de zidrie se face, pentru fiecare cldire, difereniat, funcie de clasa de importan - expunere i de zona seismic conform tabelului nr.11. Tabelul nr.11 Controlul execuiei lucrrilor de zidrie Clasa de importan - expunere Zona seismic ag  0.20g ag = 0.25g÷0.40g IV Redus (R) Normal (N) III Normal (N) I i II Special (Sp)

(2) Fiecare categorie de control (R, N, Sp) implic activiti difereniate prin coninutul lor i prin frecvena cu care sunt realizate, dup cum urmeaz:  Controlul prealabil se efectueaz înainte de începerea lucrrilor de execuie (se refer la documentele de calitate i la lucrrile premergtoare celor de zidrie);  Controlul periodic se efectueaz la intervale stabilite de proiectant. Proiectantul poate stabili intervale difereniate în funcie de zona seismic i de caracteristicile cldirii;  Controlul permanent se efectueaz pentru toate etapele de execuie ale tuturor lucrrilor de zidrie prevzute în proiect. Relaia între categoria de control i frecvena operaiilor de control este dat în tabelul nr.12. Tabelul nr.12 Relaia între categoria de control i frecvena operaiilor Categoria de control Frecvena controlului Prealabil Periodic Permanent Redus (R) Da Nu Nu Normal (N) Da Da Nu Special (Sp) Da Nu Da

(3) Obiectivele controlului execuiei se refer la:

1. Verificarea documentelor

2. Verificarea lucrrilor prealabile

3. Verificarea materialelor în antier

4. Verificarea execuiei 6.2. Verificarea documentelor

(1) Documentele care se supun verificrilor i frecvena verificrilor sunt date în tabelul nr.13

Tabelul nr.13 Documentele care se supun verificrilor i frecvena verificrilor Nr. crt.

1. VERIFICAREA DOCUMENTELOR Categoria de control R N Sp 1.1 Conformitatea proiectului cu prevederile Legii nr10/1995, cu completrile i modificrile ulterioare  existena/valabilitatea autorizaiei de construire  verificarea de un verificator tehnic atestat(*) da da da 1.2 Verificarea conformitii elementelor pentru zidrie cu prevederile specificaiilor tehnice pentru fiecare lot da da da 1.3 Verificarea conformitii cimentului pentru prepararea mortarului la antier cu prevederile specificaiilor tehnice pentru fiecare lot da da da 1.4 Verificarea conformitii mortarului preamestecat / fabricat industrial/semi-industrial cu prevederile specificaiilor tehnice pentru fiecare lot da da da 1.5 Verificarea conformitii mortarului pentru rosturi subiri cu prevederile specificaiilor tehnice pentru fiecare lot da da da 1.6 Verificarea conformitii betonului cu prevederile specificaiilor tehnice pentru fiecare lot da da da 1.7 Verificarea conformitii armturilor cu prevederile specificaiilor tehnice pentru fiecare lot da da da 1.8 Verificarea conformitii elementelor auxiliare (bride, console, agrafe) i a straturilor de rupere a capilaritii cu prevederile specificaiilor tehnice pentru fiecare lot da da da 1.9 Verificarea documentelor existente privitoare la: - recepia terenului de fundare - recepia armturilor / pieselor înglobate - calitatea betoanelor turnate i condiiile de turnare (temperaturi normale/ timp friguros) nu nu da 1.10 Verificarea documentaiei privind execuia lucrrilor pe timp friguros/clduros nu da da (*) Verificarea proiectului se va face conform prevederilor Legii nr.10/1995, cu completrile i modificrile ulterioare.

(2) Materialele care nu corespund specificaiilor din proiect i pentru care proiectantul nu d acordul scris de utilizare, vor fi depozitate separat pân la îndeprtarea din antier.

(3) Verificarea mortarului i a betonului provenit de la staii sau centrale de beton se face pe baza fiei de transport în care se precizeaz marca, consistena i coninutul de agregate mari, temperatura. 6.3. Verificarea lucrrilor prealabile

(1) Lucrrile de construcii prealabile începerii zidriei care trebuie verificate i frecvena verificrilor sunt date în tabelul nr.14.

Tabelul nr.14 Lucrrile de construcii prealabile începerii zidriei care trebuie verificate i frecvena verificrilor Nr. crt.

2. VERIFICAREA LUCRRILOR EFECTUATE ÎN FAZA ANTERIOAR Categoria de control R N Sp 2.1 Verificarea dimensiunilor i a poziiilor elementelor infrastructurii / fundaiilor în conformitate cu desenele i specificaiile proiectului da da da 2.2 Verificarea poziiilor i dimensiunilor golurilor de trecere prin fundaii nu da da 2.3 Verificarea dimensiunilor, tipului de oel i a poziiilor mustilor pentru elementele verticale de confinare i pentru stratul median al zidriei cu inim armat nu da da

(2) Neconformitile constatate la lucrrile efectuate în faza anterioar vor fi comunicate imediat proiectantului pentru stabilirea msurilor de corectare. Lucrrile de zidrie nu vor fi începute/reluate înainte de soluionarea neconformitilor constatate. 6.4. Verificarea materialelor înainte de punerea în oper

(1) Toate materialele care se folosesc la executarea zidriilor de toate tipurile (structurale, nestructurale i înrmate în cadre) se vor pune în oper numai dup ce conductorul tehnic al lucrrii a efectuat verificrile documentelor prevzute la paragraful 6.2. i verificrile prevzute în tabelul nr.15.

(2) Verificrile prevzute în tabelul nr.15 se vor face, prin examinare vizual i/sau prin msurtori numai pentru materialele care au fost declarate corespunztoare dup verificarea documentelor conform prevederilor de la 6.2.

(3) Verificarea calitii produselor se va face pe loturi de aceeai form, dimensiune, clas, marc i calitate.

(4) Verificarea materialelor pentru zidrie i frecvena verificrilor sunt date în tabelul nr.15. Tabelul nr.15 Verificarea materialelor pentru zidrie i frecvena verificrilor Nr. crt.

3. VERIFICAREA MATERIALELOR Categoria de control R N Sp 3.1 Verificarea condiiilor de depozitare a materialelor conform da da da 3.2 Verificarea rezistenei la compresiune a elementelor nu nu da 3.3 Verificarea condiiilor de aspect pentru elemente nu da da 3.4 Verificarea proprietilor fizice ale elementelor conform Declaraiei de conformitate nu nu da 3.5 Verificarea lucrabilitii mortarului de reet preparat la antier (la începerea lucrrilor i la schimbarea sursei de agregate) nu da da 3.6 Verificarea rezistenei la compresiune a mortarului de reet preparat la antier (la începerea lucrrilor i la schimbarea sursei de agregate) nu nu da

(2) Criteriile i procedurile de verificare a materialelor pentru zidrie sunt detaliate la paragrafele 6.4.1.÷.6.4.1.4.

6.4.1. Elemente pentru zidrie

(1) Înainte de punerea în oper se vor efectua urmtoarele verificri asupra elementelor pentru zidrie  Se va examina starea suprafeelor elementelor pentru zidrie; se interzice folosirea elementelor acoperite de praf sau alte impuriti;  Se va verifica în special, pe timp clduros, dac sunt udate elementele pentru zidrie înainte de punerea în oper. Se vor uda cu câteva ore înainte de zidire elementele care au viteza iniial de absorbie > 1500 g/m3/minut;  Pe msura executrii lucrrilor, se va verifica dac procentul de fraciuni de crmizi fa de cele întregi nu depete limita maxim de 15%. 6.4.2. Mortare

(1) Se va verifica cu frecvena indicat în specificaiile din proiect, la fiecare punct de lucru i la fiecare arj de mortar dac consistena mortarului de zidrie se înscrie în limitele adecvate tehnologiei de lucru.

(2) Pentru mortarele preparate industrial, semifabricate, înainte de utilizare se vor efectua urmtoarele verificri:  Inscripionarea de pe ambalaj.  Existena pe ambalaj sau în documentele de însoire a reetelor necesare realizrii mortarelor de clase M 2.5 ÷M 10.  Dozajul de ciment recomandat la prepararea mortarelor în funcie de clasa de rezisten i de condiiile de expunere. Modificarea dozajului stabilit de productor se poate face numai dup consultarea acestuia i cu acordul proiectantului (în cazul în care marca rezultat este mai mic decât cea specificat în proiect).  Valabilitatea produsului. În general, valabilitatea mortarelor industriale se va confirma prin verificarea cu data prezentat pe ambalaj, cu condiia respectrii msurilor adecvate de transport i de depozitare specificate de productor.

(3) Pentru punerea în oper a mortarele preparate industrial, semifabricate la temperaturi sub 50 C se va consulta productorul asupra posibilitii de a utiliza aditivi împotriva îngheului. 6.4.3. Elementele auxiliare

(1) Verificarea elementelor de ancorare auxiliare se va efectua la antier, bucat cu bucat, înainte de montare, din punct de vedere al conformitii elementelor cu specificaiile din proiect, specificaiile tehnice de produs i, dup caz, cu marcajul CE.

(2) Verificarea elementelor de ancorare auxiliare din punct de vedere al conformitii cu specificaiile din proiect const în:  Verificarea formei i dimensiunilor elementelor în raport cu detaliile din planele de execuie. Productorul va meniona în documentele ce însoesc produsul, modul în care cerinele i criteriile de proiectare au fost îndeplinite, verificate, controlate i evideniate;  Verificarea marcajului CE, în cazul elementelor auxiliare de catalog;  Verificarea componentelor elementelor auxiliare compuse (existena dispozitivelor de reglare i fixare, tipul i dimensiunile diblurilor de fixare, etc.);

 Verificarea documentelor în care se specific tipul i grosimea stratului de acoperire aplicat pentru protecia anticoroziv.

(3) În cazul în care unele produse nu sunt conforme cu specificaiile, proiectantul va putea decide folosirea acestora în condiii mai puin severe de solicitare (prin sporirea numrului ancorelor pe m2 de perete, de exemplu) sau izolarea produselor neconforme i îndeprtarea lor de pe antier.

(4) Verificarea buiandrugilor prefabricai se va efectua la antier, bucat cu bucat, înainte de montarea acestora. Verificarea se refer la conformitatea elementelor cu specificaiile din proiect i, dup caz, cu marcajul CE, standardul naional/agrementul tehnic, inclusiv în ceea ce privete documentele însoioare ale produsului potrivit legii.

(5) Înainte de punerea în oper, buiandrugul prefabricat trebuie s fie examinat din punct de vedere al integritii fizice (existena defectelor, fisurilor sau a altor urme de deteriorare). În cazul în care se constat unele deteriorri, acestea vor fi comunicate proiectantului care va decide asupra eventualelor posibiliti de folosire în condiii mai puin severe de solicitare (pe deschideri mai mici, de exemplu) sau izolarea i îndeprtarea lor de pe antier. 6.4.4. Verificarea materialelor pentru izolare/ruperea capilaritii

(1) Verificarea la antier a materialelor pentru ruperea capilaritii în construciile din zidrie se realizeaz în confomitate cu prevederile reglementrilor tehnice privind proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor la cldiri, prevederile documentaiei de execuie i cele ale specificaiei tehnice de produs pentru materialele utilizate.

(2) Pentru materialele pentru izolare/ruperea capilaritii se vor face urmtoarele verificri:  Verificarea, prin msurare direct, a caracteristicilor geometrice: lungime, lime i grosime;  Verificarea comportrii la temperaturi sczute sau ridicate (se verific comportarea la desfurare/îndreptare a materialelor transportate sub form de sul). În cazul în care se constat c materialul este lipit între spirele sulului sau se constat crparea ale acestuia, materialul de izolare se consider a fi neconform. 6.4.5. Armturi pentru zidrie i elementele pentru confinare

(1) Pentru armturile pentru zidrie i pentru elementele de confinare se vor verifica, în raport cu specificaiile proiectului:  tipul oelului i limita de elasticitate;  diametrele;  starea suprafeei (existena ruginii aderent/neaderent);  alctuirea plaselor sudate prin puncte.

(2) Nu se vor accepta pentru folosire barele ce prezint urme de noroi, ulei, grsime, vopsea sau adaosuri provenite din procedee de sudare. 6.5. Verificarea execuiei 6.5.1. Verificri în timpul executrii lucrrilor

(1) Verificrile obligatorii care se efectueaz în timpul executrii lucrrilor sunt artate în tabelul nr.16 i sunt detaliate la paragrafele 6.5.1. ÷ 6.5.1.4.4.

(2) Verificrile se clasific în funcie de frecvena cu care se realizeaz în dou categorii:  Verificri permanente  Verificri periodice.

(3) Verificrile permanente se efectueaz pentru cldirile supuse controlului special (Sp) în condiiile stabilite la 6.1.

(4) Verificrile periodice se efectueaz pentru cldirile supuse controlului normal (N) la intervalele stabilite de ctre proiectant prin specificaiile tehnice. Se recomand ca fiecare verificare dintre cele menionate în tabelul nr.16 s fie fcut la cel puin odat la 150 m2 de perete dar cel puin odat la fiecare nivel.

(5) Rezultatele tuturor verificrilor prevzute în acest capitol care se refer la zidrii care urmeaz a fi tencuite, se înscriu în procese verbale de lucrri ascunse. De asemenea, se înscriu în procese verbale de lucrri ascunse, rezultatele verificrilor tuturor zidriilor care au rol de izolare termic, fonic sau de rezisten la foc. Tabelul nr.16 Verificri efecuate odat la 150 m2 perete dar cel puin odat la fiecare nivel Nr. crt.

4. VERIFICAREA EXECUIEI Categoria de control R N Sp 4.1 Verificarea operaiilor de zidire nu period. perm. 4.2 Verificarea mortarului nu period. perm. 4.3 Calitatea i dimensiunile armturilor nu period. perm. 4.4 Poziionarea i dimensiunile elementelor de confinare nu period. perm. 4.5 Poziionarea i dimensiunile elementelor auxiliare nu period. perm. 4.6 Poziionarea straturilor de rupere a capilaritii nu period. perm. 4.7 Fasonarea i amplasarea armturilor nu period. perm. 4.8 Fixarea cofrajelor pentru elementele de confinare nu period. perm. 4.9 eserea zidriei i umplerea rosturilor nu period. perm. 4.10 Poziionarea i dimensiunile liurilor/golurilor de trecere pentru instalaii nu period. perm. 4.11 Verificarea preciziei geometrice a pereilor nu period. perm. 4.12 Tratarea i protejarea zidriei dup execuie nu period. perm. 4.13 Aplicarea procedurilor de execuie pentru lucru pe timp friguros/clduros nu period. perm. 6.5.1.1. Verificarea operaiilor de zidire

(1) Verificarea operaiilor de zidire se refer la:  Verificarea eserii zidriei - pentru zidria cu înlimea rândului  150 mm se va verifica dac rosturile verticale sunt esute la fiecare rând astfel ca suprapunerea elementelor din dou rânduri succesive pe înlime s se fac pe minimum 1/4 din lungime în lungul zidului i 1/2 din lungime pe grosimea zidului; - pentru zidria cu înlimea rândului > 150 mm cu elemente ceramice i din beton celular autoclavizat se va verifica dac rosturile verticale sunt esute la fiecare rând astfel încât suprapunerea elementelor, pentru doua rânduri succesive pe înlime, s se fac pe ¼ sau ½ din lungimea elementului i pe ½ element pe grosimea acestuia.  Verificarea umplerii i grosimii rosturilor de mortar

- se va verifica vizual, în toate zidurile, dac toate rosturile verticale i orizontale sunt umplute cu mortar, cu excepia adâncimii de 10 ÷ 15 mm de la feele vzute ale zidriei care urmeaz a fi tencuit; - se admit rosturi neumplute cu mortar pentru zidriile cu elemente cu îmbinare "nut i feder" numai dac acest tip de alctuire a fost prevzut în proiect; - se vor verifica grosimile rosturilor verticale i orizontale ale zidriei prin msurarea a 5 ÷ 20 de rosturi la fiecare zid; media aritmetic a msurtorilor fcute cu precizie de 1 mm trebuie s fie egal cu valoarea nominal a grosimii prevzut în proiect în limitele abaterilor admisibile din tabelul nr.10.  Verificarea modului de realizare a legturilor zidriilor - se va verifica la toate colurile, ramificaiile i interseciile executarea eserii conform prevederilor din prezentul Cod. 6.5.1.2. Verificarea mortarelor

(1) În cazul cldirilor pentru care se aplic controlul special, la execuia zidriei se vor preleva probe de mortar minim 3 prisme pe zi sau la maxim 50 mc de zidrie. Probele de mortar se vor încerca în conformitate cu standardele din seria SR EN 1015 i legislaia în vigoare privind punerea pe pia a produselor pentru construcii. Rapoartele de încercare a mortarelor întocmite conform celor susmentionate vor fi anexate la Cartea tehnic a construciei.

(2) În cazul cldirilor la care se aplic controlul normal controlul calitii mortarului se va face în urmtoarele condiii:  la schimbarea sursei de aprovizionare cu agregate  la schimbarea tipului/calitii liantului  la intervalele stabilite de proiectant. 6.5.1.3. Verificarea poziionrii, dimensiunilor i armrii elementelor de confinare

(1) La zidria confinat se vor verifica, la fiecare stâlpior din beton armat urmtoarele:  trasarea poziiei stâlpiorilor;  sortimentul i diametrele armturilor;  dimensiunile i intervalele dintre trepii de zidrie (atunci când acetia sunt prevzui în proiect);  poziionarea pe înlimea zidriei a armturilor din rosturile orizontale prin care se realizeaz legtura dintre stâlpiori i zidrie (la feele fr trepi);  montarea pieselor înglobate;  cofrarea;  betonarea.

(2) La zidria armat în rosturile orizontale, pe lâng verificrile de la (1) se verific i:  sortimentul oelului, diametrul barelor i numrul acestora;  dac armarea zidriei cu bare individuale sau cu plase sudate prin puncte se face în seciunile prevzute în proiect;  grosimea rosturilor orizontale, se va verifica prin msurtori cu precizie de 1 mm astfel încât acestea s fie egale cel puin cu suma grosimilor a dou bare + 4 mm;  se va controla dac stratul de mortar de acoperire a armturii în dreptul rosturilor este din ciment i are cel puin 20 mm grosime.

(1) Verificarea elementelor de ancorare, din punct de vedere al conformitii montajului cu detaliile de execuie din proiect, const în:  Verificarea poziionrii elementelor de ancorare în structura peretelui sau pe elementele de fixare structurale. Verificarea se face prin examinare vizual i prin msurare. Abaterile dimensionale trebuie s se încadreze în toleranele stabilite prin proiect. Verificarea poziionrii elementelor auxiliare se va consemna într-un proces verbal de lucrri ascunse.  În cazul agrafelor de prindere se vor verifica: - utilizarea agrafelor corespunztor tipului zidriei (rost normal /rost subire), - poziionarea în plan i pe vertical, - lungimile de ancorare, - încastrarea corespunztoare în stratul de mortar din rost.  În cazul consolelor se vor verifica: - poziionarea plcilor de sprijin în plan i pe vertical - fixarea prin strângere a dispozitivelor de reglare la efortul prescris prin proiect.  În cazul etrierelor de susinere se vor verifica: - poziia pe elementul de rezisten, - numrul uruburilor de prindere, dimensiunile acestora i cota de montaj. 6.5.1.4.2. Verificarea montajului buiandrugilor prefabricai

(1) Verificarea conformitii montajului buiandrugilor prefabricai cu detaliile de execuie din proiect se va face pentru urmtoarele caracteristici: (i) Dimensiuni. Caracteristicile dimensionale se vor verifica prin msurare direct a acestora, cu precizia de 1 mm i încadrarea în limitele toleranelor. Valorile constatate se vor consemna într-un proces verbal de lucrri ascunse. (ii) Orizontalitate. Se determin prin verificarea cu nivela prin amplasarea acesteia la faa inferioar a buiandrugului prefabricat. Înainte de pozarea mortarului în zona de rezemare a buiandrugului se va verifica, prin msurare, înlimea golului pe ambele laturi ale acestuia. Abaterea admisibil între cele dou valori msurate este de 10 mm. În cazul buiandrugilor precomprimai se va ine seama de contrasgeata elementului înainte de încrcare. (iii) Rezemarea. Rezemarea buiandrugului pe zidrie se va realiza pe lungimea specificat în proiect. Lungimea minim de rezemare este cea stabilit prin proiect. Lungimea de rezemare se va msura de la faa zidriei pân la extremitatea buiandrugului

(3) Pentru zidria înrmat în cadre de beton armat se va verifica vizual dac zidria a fost bine împnat între planee i dac rosturile verticale dintre zidrie i stâlpi sau pereii structurali sunt umplute complet cu mortar. Se va controla dac suprafeele stâlpilor sau ale pereilor structurali din beton armat care vin în contact cu zidria se amorseaz cu mortar de ciment. 6.5.1.4. Verificarea montajului elementelor auxiliare 6.5.1.4.1. Verificarea montajului elementelor de ancorare

prefabricat. La montaj se va urmri ca lungimile de rezemare la ambele extremiti s aib valori cât mai apropiate. (iv) eserea. Dup montajul buiandrugului prefabricat se va urmri modul în care se realizeaz completarea cu zidrie a prii superioare a acestuia pentru a se asigura eserea cu restul zidriei. În cazul în care nu este posibil montarea unui element cu dimensiunile din restul peretelui, se recomand completarea cu beton simplu. În cazul în care înlimea buiandrugului pân la centura planeului este prevzut s fie realizat din beton armat se vor respecta prevederile specifice din normativul NE 012-1/2007. (v) Configuraia. În cazul în care buiandrugul este realizat din mai multe componente, cu limea modulat, se va verifica montajul pentru fiecare dintre elementele componente precum i pentru elementul finit. Pentru buiandrugii prefabricai de exterior se va verifica etaneitatea acestora la ap. Msurile de protecie se vor detalia în proiect în funcie de: materialul din care este confecionat buiandrugul, destinaia construciei, gradul de expunere, cerinele tehnologice, etc.

(2) Se interzice gurirea sau tierea buiandrugilor prefabricai pentru trecerea de conducte, instalaii, elemente auxiliare, etc. Se accepta tierea, în lungime a buiandrugilor prefabricai pretensionai turnai în elemente de cochilie ceramice. Lungimea pe care se poate realiza scurtarea elementelor se va specifica de ctre productor. 6.5.1.5. Verificarea montajului materialelor pentru ruperea capilaritii

(1) La punerea în oper a materialelor pentru ruperea capilaritii se vor folosi tehnologiile, utilajele, sculele i dispozitivele prevzute de productor în concordan cu specificaiile tehnice ale proiectului.

(2) Pentru utilizarea de materiale sau tehnologii speciale se vor respecta cerinele impuse prin specificaiile din proiect.

(3) În cazul în care se utilizeaz tehnologia de zidire cu rosturi subiri i mortare adezive de tip glue se va solicita efectuarea unor teste de compatibilitate între mortare i membranele hidroizolatoare.

(4) Pentru membranele utilizate ca hidroizolaii orizontale curente, împotriva ascensiunii apei capilare nu sunt necesare testele de aderen la suport având în vedere faptul ca acestea se încarc imediat cu sarcina de compresiune i nu exist riscul de desprindere/deplasare. Fac excepie hidroizolaiile realizate pentru protecia apelor sub presiune. 6.5.1.6. Verificarea preciziei geometrice

(1) Verificarea calitii execuiei zidriilor din punct de vedere al preciziei geometrice, se va face dup cum urmeaz:  Orizontalitatea rândurilor de zidrie se va verifica la toate zidurile cu ajutorul furtunului de nivel i a dreptarului;  Grosimea zidriei se va verifica la fiecare perete. Verificarea grosimii zidriei se va face prin msurarea cu precizie de 1 mm a distanei pe orizontal dintre dou dreptare aplicate pe ambele fee ale zidului. Msurarea grosimii se face la trei înlimi sau puncte diferite ale zidului; media aritmetic a rezultatelor se compar cu grosimea nominal prevzut în proiect inând seama de abaterile admisibile din tabelul nr.10;  Verticalitatea suprafeelor i a muchiilor zidriei se verifica cu ajutorul firului cu plumb i a dreptarului cu lungimea înlimii de nivel; verificarea se va face în câte 3 puncte pe înlimea fiecrui zid;

 Planeitatea suprafeelor i rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafaa zidului a unui dreptar având lungimea elementelor verificate i prin msurarea cu precizia de 1 mm a distanei dintre rigl i suprafa sau muchia respectiv. Verificarea se face la toi pereii;  Se vor verifica, prin msurare direct cu ruleta sau cu metrul, lungimea i înlimea tuturor pereilor, dimensiunile golurilor i ale plinurilor dintre goluri. Media a trei msurtori se va compara cu dimensiunile nominale din proiect inând seama de abaterile admisibile. 6.5.2. Verificri la încheierea unei faze de lucru

(1) La încheierea unei faze de lucru se va efectua:  Verificarea documentelor întocmite conform prevederilor legale  Verificri directe asupra lucrrilor executate

(2) Verificarea documentelor const în examinarea existenei i analizarea coninutului urmtoarelor categorii de documente:  procese verbale de lucrri ascunse;  certificate de calitate;  buletine de încercare (dac au fost solicitate/efectuate);  dispoziii privind modul de realizare a remedierilor (dac au fost necesare);  dispoziii de antier date de beneficiar, de proiectant sau de organele de control i modul de realizare a acestora.

(4) Dup executarea recepiei pentru faza respectiv, se va încheia un proces verbal în care se vor consemna:  verificrile efectuate  rezultatele detaliate ale verificrilor  concluziile stabilite în urma verificrilor: - continuarea lucrrilor (urmtoarelor faze de execuie); - informarea proiectantului i solicitarea stabilirii de ctre acesta a msurilor de remediere a neconformitilor înainte de continuarea lucrrilor (urmtoarelor faze de execuie). 6.5.3. Verificri la recepia lucrrilor de zidrie

(1) La recepia cldirilor care includ lucrri de zidrie (perei structurali, nestructurali i panouri înrmate în cadre) se vor consemna urmtoarele:  dac materialele i piesele (accesoriile) întrebuinate corespund celor precizate în proiect i în specificaiile tehnice de produs;  dac dimensiunile elementelor de construcie executate corespund celor din proiect;  dac rosturile de dilatare i de tasare sunt corect executate (dimensiuni, acoperire/umplere) i dac sunt plasate în locurile prevzute în proiect;  dac s-au produs deteriorri ale zidriei din cauza tasrilor (la pereii structurali) sau din cauza deformaiilor elementelor structurale (la pereii nestructurali i la panourile înrmate);  dac s-au realizat golurile, niele i liurile pentru conductele de ap, canalizare, înclzire, etc., în poziiile i cu dimensiunile prevzute în proiect;

 dac sunt respectate verticalitatea zidurilor,a stâlpilor i a ferestrelor i orizontalitatea glafurilor;  dac buiandrugii sunt aezai deasupra golurilor de ui i ferestre în poziiile indicate în proiect;  planeitatea i calitatea suprafeei pereilor netencuii;  dac s-au realizat legturile dintre panourile de zidrie înrmate i elementele cadrului.