Normativ GP 122/2014

GHID PRIVIND REABILITAREA UTILITAR I FUNCIONAL A ACOPERIURILOR LA CLDIRILE EXISTENTE indicativ GP 122-2014

CUPRINS

CAPITOLUL I: PREVEDERI GENERALE SECIUNEA 1: Obiect

SECIUNEA a 2-a: Domeniul de aplicare i adresabilitatea

CAPITOLUL II: REABILITAREA UTILITAR I FUNCTIONAL A ACOPERIURILOR SECIUNEA 1: Categorii i tipuri de sisteme constructive existente SECIUNEA a 2-a: Sisteme de reabilitare la acoperiuri cu pant mare i pod circulabil i la acoperiuri cu pant mic i pod necirculabil SECIUNEA a 3-a: Sisteme de reabilitare la acoperiuri tip teras, având planeul suport din beton armat

CAPITOLUL III: PRINCIPII PRIVIND PROIECTAREA SECIUNEA 1: Condiii generale SECIUNEA a 2-a: Condiii de calitate corespunztoare cerinelor fundamentale SECIUNEA a 3-a: Condiii particulare specifice pentru sistemele de reabilitare prevzute la Capitolul II, Seciunile 2 i 3

CAPITOLUL IV: PREVEDERI PRIVIND EXECUIA SECIUNEA 1: Prevederi generale SECIUNEA a 2-a: Prevederi particulare SECIUNEA a 3-a: Prevederi privind desfurarea execuiei lucrrilor SECIUNEA a 4-a: Prevederi privind durabilitatea lucrrilor

CAPITOLUL V: PREVEDERI PRIVIND URMRIREA COMPORTRII ÎN TIMP

CAPITOLUL VI: LUCRRI DE INTERVENIE ASUPRA ÎNVELITORILOR ACOPERIURILOR

SECIUNEA 1: Tipuri de învelitori la acoperiuri existente SECIUNEA a 2-a: Intervenii la învelitori existente SECIUNEA a 3-a: Dotarea acoperiurilor cu sisteme de producere a energiei din surse regenerabile

ANEXA nr.1 (informativ) - Exemplificri de încrcri ale acoperiurilor tip teras, existente

ANEXA nr. 2 (informativ) - Elemente structurale din lemn aferente acoperiurilor cldirilor existente

ANEXA nr.3 - Corespondena între pant (cm/m), msura unghiului i lungimea pantei pentru 100 cm proiecie orizontal a acoperiului

ANEXA nr.4 - Referine legislative i tehnice

LIST CU FIGURI Nr.crt Numr figur Denumire figur

Figura nr.1 Exemplificare grafic a sistemului de reabilitare de la Art.13

Figura nr.2 Exemplificare grafic a sistemului de reabilitare de la Art.14 a)

Figura nr.3 Exemplificare grafic a sistemului de reabilitare de la Art.14 b)

Figura nr.4 Exemplificare grafic a sistemului de reabilitare de la Art.15

Figura nr.5 Exemplificare grafic a sistemului de reabilitare de la Art.16

Figura nr.6 Exemplificare grafic a fazelor de execuie de la Art. 49 (1) a)

Figura nr.7 Exemplificare grafic a fazelor de execuie de la Art. 49 (2)

Figura nr.8 Exemplificare grafic a fazelor de execuie de la Art. 50 (1)

Figura nr.9 Exemplificare grafic a fazelor de execuie de la Art. 50 (2)

Figura nr.10 Exemplificare grafic a fazelor de execuie de la Art. 50 (3)

Figura A1.1 Seciune prin teras termoizolat cu B.C.A

Figura A1.2 Seciune prin teras termoizolat cu granulit

Figura A1.3 Seciune prin teras termoizolat cu zgur expandat sau granulat

Figura A1.4 Seciune prin teras termoizolat cu cenu i zgur de termocentral

Figura A1.5 Seciune prin teras termoizolat cu vat mineral

Figura A2.1 arpant pe scaune cu cpriori (fr pane)

Figura A2.2 arpant pe scaune cu un pop i trei pane

Figura A2.3 arpant pe scaune cu doi popi i cinci pane

Figura A2.4 arpant pe scaune cu trei popi i cinci pane

Figura A2.5 arpant pe scaune cu doi popi înclinai i cinci pane

Figura A2.6 arpant pe scaune cu un pop vertical i cinci pane

Figura A2.7 arpant din ferme cu pane

Figura A2.8 arpant din ferme cu pane (fr pan de coam)

Figura A2.9 Ferm din scânduri btute în cuie

Figura A2.10 Ferm din scânduri btute în cuie

Figura A2.11 Planeu simplu din lemn, cu grinzi aparente

Figura A2.12 Planeu simplu din lemn, cu grinzi aparente i cu umplutur

Figura A2.13 Planeu simplu din lemn, cu grinzi acoperite, cu tavan drept

CAPITOLUL I: PREVEDERI GENERALE SECIUNEA 1: Obiect Art.1 Prezentul ghid cuprinde prevederi definitorii i principii de proiectare, execuie i urmrire a comportrii în timp, în vederea reabilitrii utilitare i funcionale a acoperiurilor cldirilor existente, cu unul sau mai multe niveluri, precum i a spaiilor aferente acoperiurilor. Art.2 Obiectul prezentului ghid const în prezentarea premizelor i soluiilor cadru pentru proiectarea diferitelor sisteme de reabilitare utilitar i funcional a acoperiurilor i a spaiilor aferente acestora, în condiiile i cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Art.3 Prezentul ghid cuprinde:

a) elemente privind reabilitarea utilitar i funcional a acoperiurilor i spaiilor aferente acestora, la cldirile existente;

b) prevederi privind proiectarea;

c) prevederi privind execuia;

d) prevederi privind urmrirea comportrii în timp;

e) anexe: exemplificri de încrcri ale acoperiurilor tip teras existente, exemplificri ale elementelor structurale din lemn aferente acoperiurilor cldirilor existente, precum i referine legislative i tehnice. Art.4 Prevederile prezentului ghid se refer la posibilitile i modalitile de reabilitare utilitar i funcional a spaiilor aflate peste planeul ultimului nivel la cldirile existente. SECIUNEA a 2-a: Domeniul de aplicare i adresabilitatea Art.5 Prezentul ghid nu se aplic în cazul cldirilor clasate sau aflate în curs de clasare ca monumente istorice, cldirilor amplasate în zone de protecie a monumentelor i în zone construite protejate stabilite potrivit legii, precum i cldirilor cu valoare arhitectural sau istoric deosebit, stabilite prin documentaii de urbanism legal aprobate. Art.6 Prevederile prezentului ghid se adreseaz: proiectanilor, verificatorilor de proiecte, experilor tehnici, executanilor, responsabililor tehnici cu execuia, diriginilor de antier, cercettorilor, proprietarilor i utilizatorilor obiectivelor de investiii/cldirilor crora le sunt aplicabile prevederile prezentului ghid, precum i autoritilor administraiei publice i organelor de control. Art.7 În prezentul ghid sunt stabilite soluiile alternative de principiu pentru realizarea, în cldirile existente, a urmtoarelor tipuri de spaii:

a) mansard, ca nivel funcional independent sau în sistem duplex (în legtur direct cu ultimul nivel);

b) terase circulabile i/sau terase verzi;

c) mixt: mansard în asociere cu terase circulabile i/sau terase verzi.

Art.8 Reabilitarea utilitar i funcional a acoperiului i a spaiilor aferente acestuia, în cazul unei cldiri existente, va fi conceput în scopul creterii eficienei energetice a cldirii, în strict concordan cu cerinele de reglementare urbanistic a localitii, stabilite prin documentaiile de urbanism i regulamentele aferente acestora, aprobate în condiiile legii. Art.9 În cazul în care reabilitarea utilitar i funcional a acoperiului i spaiilor aferente acestuia, ale unei cldiri existente, implic intervenii la structura de rezisten i/sau majorarea încrcrilor statice i a celor dinamice, în conformitate cu Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcii, cu modificrile ulterioare, este obligatorie expertizarea tehnic privind rezistena mecanic i stabilitatea întregii construcii (structur i elemente nestructurale), iar în cazul amenajrii podurilor existente în mansarde se impune i expertizarea tehnic privind securitatea la incendiu, precum i auditul energetic al acestora. Art.10 Tipurile de cldiri existente ale cror acoperiuri i spaii aferente acestora pot fi reabilitate utilitar i funcional sunt:

a) cldiri civile (în principal destinate locuirii în sistem individual) cu regim mic i mediu de înlime (maxim P+4E), cu acoperiuri cu pant sau tip teras;

b) cldiri civile (în principal destinate locuirii în sistem colectiv) cu regim mediu i mare de înlime (peste P+4E), cu acoperiuri cu pant sau tip teras;

c) cldiri civile, din domeniile administraie, comer, sntate, cultur, învmânt, sport, turism, etc., cu acoperiuri cu pant sau tip teras; Not: la tipurile de cldiri menionate la lit.a), b) i c), unul dintre obiectivele reabilitrii utilitare i funcionale a acoperiurilor i a spaiilor aferente acestora, este cel de majorare a capacitii funcionale a cldirii.

d) cldiri industriale i agrozootehnice cu acoperiuri tip teras sau cu pante reduse (5%÷20%).

Not: la toate tipurile de cldiri menionate la lit. a), b), c) i d) se pot prevedea suprafee plantate (acoperiuri verzi) i instalaii de producere a energiei din surse regenerabile, în scopul rentabilizrii consumului energetic necesar utilizrilor. Art.11 Terminologie: În sensul prezentului ghid, termenii i sintagmele de mai jos au urmtoarele semnificaii:

a) reabilitarea utilitar i funcional a acoperiurilor i spaiilor aferente acestora la cldirile existente: realizarea de lucrri de reconstruire, modificare, extindere, modernizare i/sau consolidare a acoperiurilor existente i a spaiilor aferente acestora, în scopul creterii calitii arhitecturale, structurale i funcionale a cldirilor, în condiiile i cu respectarea legislaiei aplicabile în vigoare;

b) spaiile aferente acoperiurilor: spaiile aflate sub acoperiurile în pant i peste planeul ultimului nivel, precum i spaiile aflate pe acoperiurile tip teras;

c) spaii cu funcionalitate colectiv: spaii (suprafee) care sunt folosite de mai muli utilizatori ai unei cldiri (casa scrii pentru acces pe teras, usctorii, spltorii, etc.);

d) pant mare: pant >50%, care asigur condiii tehnice avantajoase pentru amenajarea de mansarde la nivelul podului existent;

e) pant mic: pant mansarde la nivelul podului existent;

f) condiionare termic (spaiu condiionat termic): asigurarea condiiilor termice necesare unui spaiu, prin utilizarea sistemelor de înclzire i/sau rcire adecvate;

g) cldiri proiectate la încrcri gravitaionale: cldiri proiectate, de regul, înainte de apariia reglementrilor privind proiectarea seismic a structurilor/construciilor.

CAPITOLUL II: REABILITAREA UTILITAR I FUNCIONAL A ACOPERIURILOR SECIUNEA 1: Categorii i tipuri de sisteme constructive existente Art.12 Cldirile avute în vedere de prezentul ghid se clasific în urmtoarele categorii i tipuri de sisteme constructive:

a) cldiri cu perei structurali din zidrie, la care se deosebesc, în general, urmtoarele tipuri:

i) cldiri cu perei din zidrie calculai numai pentru sarcini gravitaionale (perei portani), având: - perei portani din zidrie de crmid plin presat având, de regul, grosimea de 1½ crmizi la pereii exteriori i de 1 crmid la pereii interiori; - planee cu grinzi i scânduri din lemn i plafon uor din tencuial pe trestie sau ipci din lemn (în special la ultimul nivel) sau planee cu plci i grinzi din beton armat; - acoperiuri în pant, cu pod i învelitoare pe arpant din lemn, mai rar acoperiuri tip teras. Cldirile mai sus menionate au fost realizate, de regul, pân în anul 1950. ii) cldiri cu perei structurali din zidrie întrit cu centuri din beton armat, calculai numai pentru sarcini gravitaionale (perei portani), având: - perei portani din zidrie de crmid plin presat (format 240 x115x 63 mm) întrit (confinat) cu centuri i stâlpiori din beton armat i având, de regul, grosimea de 1½ crmid la pereii exteriori i de 1 crmid la pereii interiori; - planee cu plci i grinzi din beton armat sau planee cu grinzi i podin din lemn; - acoperiuri în pant, cu pod i învelitoare pe arpant din lemn, precum i acoperiuri tip teras. Cldirile mai sus menionate au fost realizate, de regul, în perioada 1950-1963. iii) cldiri cu perei structurali din zidrie întrit cu stâlpiori i centuri din beton armat, calculai atât pentru sarcini gravitaionale cât i pentru sarcini seismice, având: - perei structurali din zidrie de crmid (plin sau cu goluri verticale) sau din blocuri din b.c.a, întrit cu stâlpiori i centuri din beton armat i având grosimea pereilor exteriori stabilit pe considerente de izolare termic; - planee realizate aproape în exclusivitate cu plci i grinzi din beton armat; - acoperiuri în special de tip teras i mai rar de tipul celor cu pante, cu pod i învelitoare pe arpant din lemn, metal sau beton. Cldirile mai sus menionate au fost realizate, de regul, dup anul 1963.

b) cldiri cu stâlpi i grinzi din beton armat calculate numai pentru sarcini gravitaionale, în general cldiri cu un numr relativ mare de niveluri (P+5E÷P+8E), având: - planee din beton armat; - acoperi tip teras sau acoperi tip teras combinat cu un acoperi cu pant i cu învelitoare. Cldirile mai sus menionate au fost realizate, de regul, pân în anul 1950.

c) cldiri în cadre din beton armat calculate pentru sarcini gravitaionale i orizontale (ex: vânt), având: - cadre din beton armat dispuse în special pe direcia transversal, cu umplutur din zidrie de crmid; - planee cu plci i grinzi din beton armat. Cldirile mai sus menionate au fost realizate, de regul, în perioada 1950- 1963

d) cldiri etajate cu structura din beton armat, calculat pentru sarcini gravitaionale i pentru sarcini seismice i având, de regul, 5-10 niveluri, alctuite din: - cadre spaiale din beton armat sau  i perei structurali din beton armat; - planee cu plci i grinzi din beton armat; - acoperiuri în special de tip teras, cu scurgeri interioare i mult mai rar acoperiuri de tipul celor cu pante mari, cu pod i învelitoare pe arpant din lemn, metal sau beton ( numai în cazul cldirilor cu max. 5 niveluri). Cldirile mai sus menionate au fost realizate dup anul 1963.

e) cldiri cu structur din metal sau mixt (beton i metal), caracteristice de regul cldirilor industriale. SECIUNEA a 2-a: Sisteme de reabilitare la acoperiuri cu pant mare i pod circulabil i acoperiuri cu pant mic i cu pod necirculabil Art.13 Sistemele de reabilitare a spaiului existent aflat sub acoperiurile cu pant mare, având ca scop realizarea de spaii utile (mansarde), fr intervenii constructive majore, sunt exemplificate în figura nr.1. Figura nr. 1: Exemplificare grafic a sistemului de reabilitare de la Art.13 Not: (i) Simbolul Ꮩ indic spaii cu temperaturi „de confort” pe timp de iarn (spaii condiionate termic); Simbolul Ꮠ indic spaii necondiionate termic. (ii) Izolaia termic ce nu este asociat unui element de anvelop ci unor planee intermediare este necesar în toate cazurile în care condiionarea termic a spaiilor nou realizate nu este permanent (în special în sezonul rece pentru spaiile cu utilizare sezonier sau de vacan).

În funcie de tipul planeului peste ultimul nivel i de raportul expertizei tehnice/audit energetic, lucrrile de intervenii asupra podului, presupun, de regul:

a) pentru podul existent din acoperiul unei cldiri la care ultimul planeu este din lemn: (i) desfacerea i îndeprtarea pardoselii i umpluturii (zgur, nisip, etc.) aflate între grinzioarele/grinzile planeului; (ii) desfacerea i îndeprtarea plafonului (realizat din scânduri sau cu tencuial pe ipci, trestie i/sau rabi); (iii) realizarea tuturor componentelor tehnico–funcionale ale planeului cu structura consolidat sau cu structur nou, dup caz, inclusiv a unui acces în viitoarea mansard (dac nu exist); (iv) consolidarea, dup caz, a arpantei acoperiului i/sau reconfigurarea acesteia, în concordan cu partiul de compartimentare/amenajare funcional a mansardei; (v) executarea în învelitoarea existent a golurilor pentru elementele de iluminare i ventilare, precum i montarea acestora i a instalaiilor i echipamentelor necesare; (vi) repararea i finisarea învelitorii existente, sau desfacerea acesteia pentru repararea/refacerea suportului su (astereal, cpriori, pane) i executarea unei învelitori noi, prevzute cu toate dotrile necesare; (vii) montarea, dup caz, pe învelitoare a unor sisteme pentru producere de energie din surse regenerabile; (viii) realizarea sub învelitoare a unui sistem termoizolant i fonoizolant; (ix) realizarea compartimentrii funcionale a spaiului mansardat nou creat, a plafonului, a instalaiilor i finisajelor acestuia. Not: Toate elementele din lemn aferente planeului i acoperiului vor fi ignifugate i tratate cu produse biocide.

b) pentru podul existent din acoperiul unei cldiri la care ultimul planeu este din beton armat (monolit sau din elemente prefabricate); (i) desfacerea i îndeprtarea pardoselii i/sau a umpluturii aflate peste planeul din beton armat, inclusiv a instalaiilor electrice; (ii) realizarea tuturor componentelor tehnico–funcionale ale planeului, cu structura, dup caz, consolidat în concordan cu soluia de compartimentare/amenajare a mansardei; (iii) realizarea accesului din ultimul nivel existent în viitoarea mansard; (iv) reabilitarea învelitorii existente conform prevederilor art.13, lit.a) pct. (v), (vi) i (vii); (v) realizarea sub învelitoare a unui sistem termoizolant i fonoizolant; (vi) realizarea compartimentrii funcionale a spaiului mansardat nou creat, a instalaiilor i finisajelor acestuia. Not: Toate elementele din lemn aferente acoperiului vor fi ignifugate i tratate cu produse biocide. Art.14 Sistemele de reabilitare ale spaiului existent aflat sub acoperiurile cu pant mare (cu pod circulabil) sau cu pant mic (cu pod vizitabil), prin crearea de mansarde i/sau terase, realizate cu intervenii constructive majore, sunt exemplificate în figurile nr.2 i 3. În funcie de raportul expertizei tehnice/audit energetic, lucrrile de intervenii presupun, de regul:

a) pentru podul din acoperiul unei cldiri la care planeul peste ultimul nivel este din lemn sau din beton armat (monolit sau din elemente prefabricate): (i) desfacerea i îndeprtarea învelitorii i a structurii acoperiului existent (arpant pe scaune sau ferme) sau dac structura acestuia este în bun stare i este avantajos din punct de vedere tehnic i economic, liftarea întregului ansamblu (arpant i învelitoare) pân la o cot dat i repoziionarea provizorie la noul nivel;

(ii) reabilitarea planeului din lemn, conform prevederilor art.13, lit.a) sau a planeului din beton armat conform prevederilor art 13, lit. b), inclusiv asigurarea accesului i circulaiei verticale; (iii) realizarea structurii de închidere perimetral i de compartimentare în soluia stabilit, pe structura suport; (iv) în cazul în care arpanta acoperiului i învelitoarea au fost îndeprtate, realizarea unei noi structuri de acoperi i a unei noi învelitori, inclusiv montarea elementelor de iluminare/ventilare, toate în corelare cu soluia de compartimentare stabilit; (v) pe învelitoare se pot prevedea sisteme de producere a energiei din surse regenerabile; (vi) realizarea sub învelitoare a unui sistem termoizolant i fonoizolant; (vii) realizarea amenajrilor interioare, a instalaiilor, plafonului i finisajelor. Figura nr. 2: Exemplificare grafic a sistemului de reabilitare de la Art. 14 a) Not: simbolurile Ꮩ i Ꮠ au semnificaiile precizate în nota de la figura nr. 1

b) pentru acoperiul existent prin renunarea la soluia cu pod, arpant i învelitoare i realizarea unei terase circulabile sau a unei terase verzi: (i) desfacerea i îndeprtarea învelitorii i a arpantei acoperiului existent; (ii) reabilitarea planeului din lemn, conform prevederilor art.13, lit.a) sau a planeului din beton armat sau elemente prefabricate din beton armat, conform prevederilor art.13, lit. b), inclusiv asigurarea accesului i a circulaiei verticale; (iii) realizarea sistemului perimetral de protecie al viitoarei terase (atic, atic cu balustrad, etc.); (iv) realizarea, conform reglementrilor tehnice în vigoare în domeniu, a funcionalitii terasei sau a zonei de teras (circulabil i/sau plantat): - sistemul de dirijare, de preluare i de evacuare a apelor pluviale (inclusiv evacuarea de siguran-preaplin); - sistemul termohidroizolant.

(v) realizarea stratului de uzur a circulaiei pe teras i/sau a structurii aferente spaiilor verzi ale acesteia; (vi) realizarea instalaiilor necesare i finisajelor. Figura nr. 3 Exemplificare grafic a sistemului de reabilitare de la Art. 14 b) Not: simbolurile Ꮩ i Ꮠ au semnificaiile precizate în nota de la figura nr. 1 Corespondena între pant (cm/m), msura unghiului i lungimea pantei pentru 100 cm proiecie orizontal a acoperiului, este prezentat în Anexa 3. SECIUNEA a 3-a: Sisteme de reabilitare la acoperiuri tip teras, având planeul suport din beton armat Art.15 Amenajarea acoperiului tip teras existent în terase verzi i/sau circulabile, fr intervenii constructive i de amenajare majore (a se vedea figura nr. 4), în funcie de raportul expertizei tehnice/audit energetic, presupune, de regul:

a) desfacerea i îndeprtarea întregului sistem termohidroizolant i de protecie a terasei;

b) repararea, consolidarea sau refacerea, dup caz, a elementelor structurale suport (planeu, centuri, grinzi), a parapeilor i ale celorlalte pri de construcie aflate pe teras, inclusiv asigurarea accesului i circulaiei verticale;

c) realizarea unui noi sistem termohidroizolant de teras;

d) realizarea stratului de uzur a circulaiei pe teras i/sau a spaiilor verzi aferente acesteia;

e) realizarea lucrrilor de finisaje i de instalaii, inclusiv, dup caz, a sistemelor de producere a energiei termice i/sau electrice din surse regenerabile. Figura nr. 4: Exemplificare grafic a sistemului de reabilitare de la Art.15 Not: simbolurile Ꮩ i Ꮠ au semnificaiile precizate în nota de la figura nr.1

Art.16 Transformarea unui acoperi-teras existent prin înlocuirea cu un acoperi cu pante mari i realizarea unor noi spaii funcionale mansardate, este exemplificat în figura nr. 5. În funcie de raportul expertizei tehnice/audit energetic, lucrrile de intervenii presupun, de regul :

a) desfacerea i îndeprtarea întregului sistem termohidroizolant i de protecie a terasei;

b) desfacerea elementelor de atic i a eventualelor elemente din beton armat;

c) repararea, refacerea, consolidarea, dup caz, a elementelor structurale suport (planeu, centuri, grinzi), a parapeilor i ale celorlalte pri de construcie aflate pe teras, inclusiv asigurarea accesului i circulaiei verticale;

d) realizarea structurii mansardei, a pereilor de anvelopare i de compartimentare;

e) realizarea acoperiului (învelitoare, izolaie termic/acustic, plafon, a sistemului de colectare, dirijare i evacuare a apelor pluviale) inclusiv executarea i montarea elementelor de iluminare/ventilare, a instalaiilor i echipamentelor necesare, precum i prevederea, dup caz, a sistemelor de producere a energiei termice i/sau electrice din surse regenerabile;

f) realizarea instalaiilor i finisajelor. Figura nr. 5: Exemplificare grafic a sistemului de reabilitare de la Art.16 Not: simbolurile Ꮩ i Ꮠ au semnificaiile precizate în nota de la figura nr.1

CAPITOLUL III: PRINCIPII PRIVIND PROIECTAREA SECIUNEA 1: Condiii generale Art.17

(1) Coninutul documentaiei tehnico-economice va fi în concordan cu: - coninutul cadru al documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de intervenii, aprobat prin Hotrârea Guvernului nr.28/2008 i actele normative subsecvente acesteia; - cerinele minime de performan energetic a cldirilor stabilite de metodologia de calcul al performanei energetice a cldirilor existente, elaborat în aplicarea Legii nr.372/2005 privind performana energetic a cldirilor, republicat; - cerinele fundamentale prevzute de Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcii cu modificrile ulterioare i cu reglementrile tehnice corespunztoare în vigoare; - condiiile de autorizare prevzute de Legea nr.50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare i actele normative subsecvente acesteia.

(2) Documentaia tehnico-economic se va întocmi cu respectarea caracterului arhitectural al zonei (pant, material, culoare, form) i a prevederilor Regulamentului local de urbanism aferent Planului Urbanistic General, avizat i aprobat potrivit legii. Art.18 Proiectarea lucrrilor de intervenie în vederea reabilitrii utilitare i funcionale a acoperiurilor cldirilor existente, precum i a spaiilor aferente acoperiurilor, va cuprinde de regul:

a) expertizarea tehnic privind rezistena mecanic i stabilitatea cldirii; rezultatul expertizei condiioneaz concepia, proiectarea i realizarea lucrrilor de intervenie;

b) auditul energetic i certificatul de performan energetic a cldirii, pentru a se putea concepe i executa msurile de izolare termic necesare la amenajrile/reamenajrile preconizate;

c) obinerea avizelor specifice solicitate prin certificatul de urbanism;

d) întocmirea documentaiei tehnice pentru autorizarea executrii lucrrilor de intervenie stabilite în conformitate cu legislaia specific aplicabil;

e) întocmirea, în baza documentaiei tehnice autorizate, a proiectului tehnic i a detaliilor de execuie cuprinzând i elaborarea programului de control al lucrrilor ajunse în faze determinante; funcie de categoria de importan a construciei se va verifica respectarea cerinelor fundamentale aplicabile construciilor potrivit legislaiei în vigoare, dar obligatoriu se vor verifica cerinele privind rezistena mecanic i stabilitate i securitate la incendiu. Art.19 La proiectarea sistemelor de reabilitare utilitar i funcional a acoperiurilor se vor avea în vedere urmtoarele:

a) definirea condiiilor geoclimatice de amplasare a cldirii;

b) perioada în care a fost proiectat i executat cldirea;

c) numrul de niveluri i înlimea total a cldirii, cu respectarea indicatorilor urbanistici: procentul de ocupare al terenului (POT) i coeficientul de utilizare al terenului (CUT) stabilii prin documentaiile de urbanism i regulamentele aferente acestora, aprobate în condiiile legii;

d) sistemul constructiv/structural al cldirii;

e) clasa i categoria de importan a cldirii;

f) dotarea/nivelul de dotare al cldirii cu instalaii de producere a energiei termice i/sau electrice;

g) dotarea cldirii cu instalaii paratrsnet;

h) starea tehnic în care se afl cldirea;

i) interaciunile posibile ale cldirii cu vecintile.

SECIUNEA a 2-a: Condiii de calitate corespunztoare cerinelor fundamentale Art.20 Rezisten mecanic i stabilitate

(1) Proiectarea trebuie s asigure condiiile tehnice privind sigurana constructiv la aciunile statice i dinamice, a cldirii în ansamblu, dup executarea lucrrilor:

a) aptitudinea de utilizare-exploatare;

b) capacitatea de rezisten mecanic i stabilitate;

c) durabilitatea structural.

(2) Proiectarea elementelor structurale i nestructurale aferente se va face în conformitate cu prevederile reglementrilor tehnice în vigoare: Cod de proiectare seismic, indicativ P100-1 i P100-3; Cod de proiectare.Bazele proiectrii construciilor, indicativ CR 0; Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor, indicativ CR 1-1-3; Cod de proiectare. Evaluarea aciunii vântului asupra construciilor indicativ, CR 1-1-4; Cod de proiectare pentru structuri din zidrie, indicativ CR 6; SR EN 1991-1-1 i Anexa Naional a acestuia, precum i reglementrile tehnice aplicabile, în vigoare, privind proiectarea construciilor din lemn i proiectarea mansardelor la cldiri de locuit. Art.21 Securitatea la incendiu

(1) Proiectarea trebuie s asigure condiiile de performan privitoare la comportarea elementelor i materialelor ce compun soluia tehnic preconizat, sub aspectul iniierii i propagrii unui incendiu.

(2) Proiectarea se va face în conformitate cu prevederile reglementrilor tehnice privind securitatea la incendiu a construciilor i a urmtoarelor precizri:

a) mansardele, acoperiurile i învelitorile vor îndeplini cerinele privind performana la foc, potrivit prevederilor din reglementrile tehnice specifice domeniului securitii la incendiu, aplicabile în vigoare i ale Regulamentului privind clasificarea i încadrarea produselor pentru construcii pe baza performanelor de comportare la foc;

b) elementele de construcie ale mansardelor, acoperiurile i învelitorile vor avea rezistena i clasa de reacie la foc determinat astfel încât gradul de rezisten /nivelul de stabilitate la foc al cldirii s nu se modifice;

c) performana la foc exterior a acoperiurilor/învelitorilor de acoperi se determin în conformitate cu prevederile SR CEN/TS 1187 i se clasific potrivit SR EN 13501-5+A1;

d) elementele/produsele combustibile folosite în soluia adoptat vor fi ignifugate;

e) proiectarea, instalarea i punerea în funciune a courilor de fum se realizeaz în conformitate cu SR EN 15287-1+A1 i SR EN 15287-2 sau a altor reglementri tehnice specifice, aplicabile.

f) proiectarea instalaiilor de paratrsnet se realizeaz în conformitate cu prevederile reglementrilor tehnice privind protecia structurilor împotriva trznetului.

(3) Condiii particulare ce se vor avea în vedere la proiectare:

a) deoarece mansardarea sau amenajarea unei terase conduc la modificarea conformrii la foc a construciei existente, este necesar efectuarea unei analize a propunerilor de intervenii, cu scopul încadrrii în reglementrile tehnice privind securitatea la incendiu;

b) elementele de construcie vor avea clasa de reacie i rezisten la foc astfel determinate încât s asigure condiiile minime de încadrare în gradul de rezisten/nivelul de stabilitate la foc, corelat cu numrul de niveluri maxim admise, capacitatea i destinaia cldirilor, potrivit prevederilor reglementrilor tehnice privind securitatea la incendiu a construciilor aplicabile, în vigoare.

Art.22 Siguran i accesibilitate în exploatare

(1) Proiectarea lucrrilor trebuie s asigure condiiile de performan privitoare la sigurana în exploatare la toate aciunile ce decurg din activitatea uman i din efectele agenilor de mediu i care sunt susceptibile s apar în timpul utilizrii spaiilor funcionale rezultate. Principalele aspecte care se vor avea în vedere sunt:

a) prevenirea alunecrii utilizatorilor la circulaie ocazional: - pentru învelitori cu pant mai mic de 30% nu este necesar cu obligativitate prevederea de elemente de siguran în timpul circulaiei (podine, scri, balustrade, etc.), dar se vor prevedea puncte de asigurare (ancorare), pentru legarea centurii de siguran; - pentru învelitori cu pant mai mare de 30% este necesar cu obligativitate prevederea de sisteme de asigurare (podine, scri fixe, puncte de ancorare, etc.), în special pentru accesul la courile de fum în vederea verificrii i currii acestora, precum i pentru accesul la alte elemente de construcii sau instalaii (ventilaii, panouri solare, etc.);

b) prevederea obligatorie de parazpezi, la toate acoperiurile a cror streain se afl deasupra unor zone de circulaie i deasupra unor alte acoperiuri aflate sub streain;

c) asigurarea unei durabiliti corespunztoare a elementelor de învelitoare i a celor de finisaj ale acoperiurilor tip teras circulabil în raport cu aciunea complex a agenilor climatici (variaii de temperatur i de umiditate, radiaii solare ultraviolete i infraroii, grindin, etc.), i a unor ageni corozivi de mediu industrial i/sau marin;

d) evitarea apariiei efectelor de coroziune electrochimic a elementelor de învelitoare, de finisaj i de ancorare prin contactul direct dintre: zinc i fier (oel), zinc i cupru, fier (oel) i cupru, aluminiu i fier, aluminiu i staniu (cositor), aluminiu i cupru, aluminiu i plumb, aluminiu i zinc;

e) asigurarea unei cât mai bune protecii a elementelor din lemn la atacul agenilor biologici (ciuperci, mucegaiuri, roztoare, psri, insecte, etc.);

f) sigurana în utilizare: comportarea la aciuni exterioare asupra învelitorilor i teraselor, în cazul lucrrilor de întreinere, având drept criteriu de performan rezistena la perforare static i dinamic, inclusiv la ocuri provocate de grindin;

g) prevenirea i diminuarea efectului de eroziune datorat aciunilor particulelor solide asupra feei superioare a învelitorii (praf, nisip, cenu, etc.), mai accentuat la pante mai mari de 50%.

(2) Proiectarea se va face în conformitate cu prevederile reglementrilor tehnice aplicabile în vigoare, referitoare la: proiectarea cldirilor de locuine, proiectarea mansardelor la cldiri de locuit, proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerinei de siguran în exploatare, precum i cele referitoare la proiectarea instalaiilor electrice, sanitare, de înclzire, de ventilare i climatizare la cldiri.

(3) Condiii particulare ce trebuie avute în vedere la proiectare:

a) pentru spaiile mansardate create în podurile unor acoperiuri existente, circulaia vertical se va concepe, proiecta i realiza, astfel: (i) scara cu utilizare comun (pentru mai muli utilizatori diferii) trebuie s fie dimensionat i conformat identic cu cea din cldirea existent; noul tronson de scar poate fi prevzut i din materiale uoare (lemn, metal, compozite) cu condiia îndeplinirii cerinelor reglementrilor specifice privind securitatea la incendiu; (ii) scara cu utilizare individual (în concepie de partiu duplex), poate fi conceput în una, dou rampe sau balansat; (iii) în toate cazurile se va prevedea accesul pe acoperiul în pant.

b) pentru terasele circulabile i/sau terase verzi, circulaia vertical se va concepe i realiza printr-o cas de scar cu utilizare comun sau individual;

c) pentru acoperiurile aflate deasupra cotei terasei, accesul pe acoperi se poate prevedea din exterior (de pe teras) cu o scar vertical fixat de perete.

Art.23 Igien, sntate i mediu înconjurtor

(1) Proiectarea soluiei constructiv - funcionale a spaiilor, trebuie s le asigure acestora toate condiiile de confort i igien, cu un impact cât mai redus asupra mediului înconjurtor;

(2) Proiectarea se va face în conformitate cu prevederile reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare, referitoare la: proiectarea mansardelor la cldiri de locuit; proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor la cldiri; proiectarea, execuia i exploatarea învelitorilor acoperiurilor în pant la cldiri; proiectarea i executarea instalaiilor de canalizare a apelor meteorice în cldiri civile, social culturale i industriale, precum i a celorlalte reglementri tehnice specifice domeniului, aplicabile, în vigoare.

(3) Condiii particulare ce trebuie avute în vedere la proiectare:

a) toate elementele de anvelop ale noilor spaii funcionale trebuie s asigure valorile minim necesare ale nivelului de izolare termic;

b) asigurarea nivelului corespunztor de realizare a ventilaiei naturale i funcie de necesiti/ posibiliti, a ventilaiei forate (mecanice);

c) asigurarea iluminatului natural corespunztor funcionalitii spaiilor interioare;

d) asigurarea prizei de aer i ventilaiei corespunztoare, aferente instalaiilor centralelor termice individuale alimentate cu gaze naturale, precum i a celor cu sobe alimentate cu combustibili fosili;

e) prevederea, în funcie de posibiliti, a suprafeelor plantate (acoperiuri verzi);

f) prevederea realizrii noilor spaii funcionale cu materiale/produse care, în execuie i exploatare, s nu produc noxe care s afecteze în mod periculos calitatea aerului interior. Art. 24 Protecie împotriva zgomotului

(1) Proiectarea trebuie s asigure condiiile tehnice privind izolarea la zgomot aerian i de impact, provenite din exterior i/sau din interior, precum i la zgomotul emis de elementele de construcie (spre interior i raportate la zgomotul interior de fond) aplicabile în special în cazul mansardelor.

(2) Proiectarea se va face în conformitate cu reglementrile tehnice aplicabile în vigoare: referitoare la: acustica în construcii i zone urbane, proiectarea cldirilor de locuine, proiectarea mansardelor la cldiri de locuit.

(3) Condiii particulare ce trebuie avute în vedere la proiectare: realizarea proteciei la zgomot aerian a elementelor de construcie (R'w) i la zgomot de impact a planeelor (Lnw), conform reglementrii tehnice privind acustic în construcii i spaii urbane. Art.25 Economie de energie i izolare termic

(1) Proiectarea trebuie s asigure condiiile tehnice privind protecia termic i economia de energie, în strâns corelare cu cele asociate construciei existente; se vor respecta cerinele minime de performan energetic stabilite de metodologia de calcul al performanei energetice a cldirilor existente.

(2) Proiectarea se va face în conformitate cu reglementrile tehnice specifice privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor indicativ C107, proiectarea i executarea lucrrilor de reabilitare termic a blocurilor de locuine indicativ GP 123, soluiile cadru privind reabilitarea termo-higro-energetic a anvelopei cldirilor de locuit existente indicativ SC 007, precum i a celorlalte reglementri tehnice specifice domeniului, aplicabile, în vigoare.

(3) Condiii particulare ce trebuie avute în vedere la proiectare:

a) prevederea, în msura în care acest lucru este posibil i oportun, a montrii pe noile elemente de acoperi (în pant sau tip teras) de echipamente pentru producerea energiei termice i/sau electrice;

b) atât elementele opace ale anvelopei noilor spaii, cât i cele vitrate, vor avea performane termice superioare celor minim admisibile prevzute în reglementrile tehnice specifice;

c) acoperiurile tip teras vor fi prevzute cu sisteme de protecie corespunztoare pentru termohidroizolaie/hidroizolaie, conform funcionalitii (teras circulabil i/sau teras verde). SECIUNEA a 3-a: Condiii particulare specifice sistemelor de reabilitare prevzute la

Capitolul II, Seciunile 2 i 3 Art.26

(1) Transformarea unui pod de acoperi cu pant mare în mansard, fr intervenii constructive majore, soluii prezentate la Art.13 a) i Art.13 b), impune i urmtoarele condiii particulare, funcie de tipul planelui peste ultimul nivel:

a) cazul în care planeul peste ultimul nivel este din lemn : (i) realizarea proteciei biocide i ignifugarea elementelor din lemn ale planeului (grinzi, grinzioare, duumea oarb,etc.), inclusiv tratarea antiputrezire a capetelor grinzilor din lemn încastrate în pereii de zidrie sau beton; (ii) realizarea unui tavan din plci din gips-carton, plci celulozice aglomerate, lambriu din lemn, etc., peste care se prevede dup caz, o umplutura cu rol de izolaie termic i/sau fonic din vat mineral (minim 60 kg/m3) pozat pe folie cu rol de barier contra vaporilor de ap, inclusiv prevederea traseelor instalaiei electrice; (iii) realizarea unei duumele oarbe i a unei pardoseli într-o alctuire care s asigure izolaia acustic necesar, atât pentru zgomotul aerian, cât i la zgomotul de impact, în cazul mansardelor;

b) cazul în care planeul peste ultimul nivel este din beton armat (monolit sau din elemente prefabricate): (i) refacerea instalaiei electrice; (ii) prevederea pe planeul eventual consolidat, dup caz, a unui strat termoizolant (din EPS, PUR, PIR, etc.) i/sau a unor membrane sau plci de atenuare a zgomotului de impact; (iii) realizarea stratului de uzur a pardoselii aplicat pe duumeaua oarb, pe plcile fibrolemnoase sau pe o ap slab armat.

(2) Pentru sistemele prevzute la alin.1, la alctuirea nodului de circulaie vertical între ultimul nivel al cldirii existente i mansard, trebuie respectate:

a) prevederea unei scri de acces, dimensionat corespunztor fluxului de circulaie, într-o soluie uoar (lemn, metal, etc.) în cazul cldirilor/spaiilor unifamiliale;

b) continuarea scrii existente în nodurile de circulaie vertical a cldirilor cu funcionalitate colectiv (locuine colective, birouri, etc.), care vor fi dotate cu elementele specifice privind securitatea la incendiu (guri de ventilaie, trape desfumare, ui, hidrani, etc.), în conformitate cu reglementrile tehnice aplicabile domeniului.

(3) Pentru sistemele prevzute la alin.1, la alctuirea acoperiului, cu meninerea conformrii i a gabaritelor existente, se impun:

a) protecia biocid i ignifugarea elementelor structurale din lemn ale arpantei acoperiului (popi, grinzi, cpriori, astereal, rigle) sau protecia anticoroziv a elementelor metalice (în cazul arpantelor din metal, beton armat-metal, metal-lemn);

b) prevederea golurilor pentru elementele de iluminare, ventilare, acces, etc., prevzute în planul învelitorii i detalierea acestora;

c) repararea sau înlocuirea învelitorii (cu prevederea unei folii anticondens);

d) prevederea unei termoizolaii între cpriori i/sau pe intradosul acestora, de regul cu plci sau saltele din vat mineral prevzute la partea inferioar cu o folie cu rol de barier contra vaporilor; grosimea total a termoizolaiei va fi stabilit în funcie de valoarea minim, normat pentru acoperi, a rezistenei termice corectate (rezisten ce ine cont de efectul de punte termic al cpriorilor);

e) prevederea sistemului interior de compartimentare (perei pariali, plafon) cu panouri din gips-carton, plci fibrolemnoase, lambriuri, etc, inclusiv includerea traseelor de instalaii. Art.27 Transformarea unui pod de acoperi cu pant mare sau mic, în mansard, cu intervenii constructive majore, soluie prezentat la Art.14 a), respect urmtoarele condiii particulare:

a) alctuirea planeului din lemn este cea prevzut la Art.26 alin.(1) lit.a);

b) alctuirea planeului din beton armat este cea prevzut la Art.26 alin.(1) lit.b);

c) alctuirea nodului de circulaie vertical este cea prevzut la Art.26 alin.(2);

d) alctuirea anvelopei verticale: (i) zidrie portant sau de umplutur (termoizolat i/sau termoizolant), cu sau fr centuri i stâlpiori din beton armat, prevzut pe conturul i în planul anvelopei verticale a cldirii existente; (ii) perei exteriori uori multistrat, în diverse soluii conceptuale (ventilai sau compaci),cu elemente rezistente din lemn, metal sau lemn-metal (care, dup caz, pot fi concepute a susine i acoperiul).

e) în situaia în care acoperiul existent este liftat pân la o alt cot, aducerea arpantei la cota din proiect presupune: decuplarea ansamblului existent de la elementele suport (în baza unei documentaii tehnice specifice), asigurarea lui, liftarea la cota stabilit, fixarea provizorie i, dup executarea elementelor structurale de susinere, repoziionarea i fixarea definitiv la cota final;

f) edificarea unui acoperi nou constituie obiectul unei documentaii specifice privind dezafectarea elementelor existente, amenajarea elementului/elementelor suport, conceperea noului acoperi i legtura dintre acesta i suport, conform celor enunate la Art.14 a) i Art.16;

g) condiii privind securitatea/sigurana în utilizare la conceperea de noi acoperiuri cu pant: (i) la cldirile situate adiacent circulaiei publice (alei carosabile/pietonale), se recomand ca învelitorile, cu pant spre circulaia public, s fie de tip uor (tabl plan, panouri profilate sau profilat-ambutisate din tabl sau din alte materiale, indrile bitumate, membrane bitumate), toate cu elementele anexe i accesorii, ancorate/fixate (pentru prevenirea alunecrii elementelor de învelitoare de la înlime); în cazul învelitorilor cu elemente grele (igle, olane), acestea vor fi ancorate/fixate cu elemente specifice (agrafe, sârm, uruburi, etc.), tratate anticoroziv; (ii) toate tipurile de acoperiuri vor fi prevzute cu elemente de acces i cu elemente de siguran la circulaia ocazional (podine, scri în lungul pantei, elemente pentru fixarea corzilor de asigurare, etc.), conform celor enunate la Art.22; (iii) cldirile vor fi echipate cu instalaii de protecie împotriva trznetului proiectate conform reglementrilor tehnice specifice. Art.28 Transformarea unui acoperi cu pant sau a unui acoperi tip teras, într-un acoperi teras circulabil i/sau plantat, soluii prezentate la Art.14 b) sau Art.15), trebuie s respecte urmtoarele condiii:

a) condiii generale, comune, privind alctuirea planeului din lemn sau din beton armat: (i) se poate prevedea o pant 8%) la terase verzi; (ii) pentru a nu se produce stagnri de ap pe suprafaa circulabil se recomand ca terasele circulabile s fie prevzute cu dale sau elemente de pardoseal pentru exterior, montate pe elemente suport-distanier, reglabile;

b) condiii specifice privind alctuirea planeului din lemn: (i) planeul din lemn va fi ignifugat i tratat cu produse biocide;

(ii) sistemul termoizolant, va fi prevzut: - deasupra planeului, realizat din plci termoizolante semirigide aplicate, lipite continuu sau discontinuu, pozate flotant sau fixate mecanic, dup intercalarea unei membrane cu rol de barier contra vaporilor, fixat mecanic i/sau lipit; - între grinzile planeului, deasupra unui plafon suspendat i a unei folii cu rol de barier contra vaporilor, realizat cu plci sau saltele din vat mineral; - deasupra sau dedesubtul planeului, astfel încât grosimile însumate s totalizeze grosimea necesar asigurrii rezistenei minime la transfer termic; (iii) hidroizolaia va fi realizat cu membrane hidroizolante; (iv) stratul de circulaie i uzur al terasei va fi prevzut fie din dale de beton mozaicat sau din plci de pardoseal pentru exterior, montate pe elemente suport-distanier reglabile (aplicate direct pe hidroizolaie), fie din dale pozate în pat de nisip aplicate pe strat din geotextil (în cazul teraselor cu circulaie redus i cu suport rigid în pant).

c) condiii privind alctuirea stratului vegetal la terasele verzi; se vor respecta prevederile reglementrii tehnice referitoare la proiectarea i executarea acoperiurilor verzi la cldiri noi i existente.

d) condiii privind sigurana în exploatare: se vor prevedea parapei cu înlimi în conformitate cu reglementrile tehnice specifice în vigoare, i dup caz, ecrane perimetrale de protecie la vânt cu panouri uoare din materiale translucide sau transparente (sticl clit-securizat, panouri polimerice) sau cu elemente traforate.

CAPITOLUL IV: PREVEDERI PRIVIND EXECUIA SECIUNEA 1: Prevederi generale Art.29

(1) Executarea lucrrilor de intervenii pentru reabilitarea utilitar i funcional a acoperiurilor se va desfura cu respectarea prevederilor Legii nr.10/1995, cu modificrile ulterioare i a Legii nr. 50/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.

(2) Executantul va asigura nivelul de calitate corespunztor cerinelor fundamentale aplicabile construciilor, printr-un sistem propriu de calitate conceput i realizat prin personal calificat în domeniu, cu responsabili tehnici cu execuia atestai. Art.30 Se recomand ca lucrrile de intervenii la acoperiuri s se desfoare în sezonul cald (uscat) cu prevederea msurilor ce se impun împotriva afectrii de ctre intemperii a nivelurilor inferioare ale cldirii. Art.31 Executantul (antreprenorul general) va elabora, dup caz, în baza proiectului tehnic, o documentaie tehnologic pe categorii de lucrri, evideniate în graficul de execuie, precum i documentaia privind organizarea de antier i msurile de protecie a construciei i împrejurimilor acesteia. Art.32 Lucrrile se vor executa în conformitate cu condiiile i prevederile documentaiei tehnico-economice de execuie; orice neconcordan sau omisiune va fi semnalat spre rezolvare proiectantului de specialitate, cu acordul beneficiarului (investitorului).

Art.33

(1) Executantul (antreprenorul general) va prelua frontul de lucru în baza procesului verbal, cu îndeplinirea tuturor exigenelor impuse de natura lucrrilor, de prevederile documentaiei i de reglementrile specifice.

(2) Executanii diferitelor categorii de lucrri (subcontractani) vor prelua fronturile de lucru aferente acestora, pe baz de procese verbale încheiate cu antreprenorul general. Art.34 Executantul (antreprenorul general) i, dup caz, executanii lucrrilor de specialitate (subcontractani), împreun cu dirigintele de antier, responsabilul tehnic cu execuia i cu proiectantul, vor întocmi procesele verbale pe faze de execuie i pentru lucrri ascunse. Art.35

(1) La terminarea lucrrilor se vor întocmi documentele de recepie, în baza documentaiei tehnico- economice i a documentelor elaborate pe parcursul lucrrilor (procese verbale de preluare front lucru, procese verbale de execuie pe faze de lucrri i pentru lucrri ascunse, dispoziii de antier, etc.), conform reglementrilor în vigoare.

(2) Pentru terase cu pant pân la 7%, se vor face probe de etaneitate, prin inundarea cu ap, timp de 72 ore, conform prevederilor din reglementarea tehnic privind verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente.

(3) Recepia lucrrilor se va face în conformitate cu Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, aprobat prin Hotrârea Guvernului nr.273/1994, cu modificrile i completrile ulterioare. SECIUNEA a 2-a: Prevederi particulare Art.36 Condiii particulare:

a) lucrrile exterioare se vor desfura în condiii normale, fr vânturi puternice, ploaie sau ninsoare, la temperaturi pozitive (>+5ºC);

b) în cazul lucrrilor ce se vor desfura fr dezafectarea temporar a funcionalitii cldirii existente, se vor lua msurile necesare de protecie i siguran a utilizatorilor: protecia spaiilor interioare împotriva intemperiilor, protecia cilor de acces i dup caz, al perimetrului circulabil din jurul construciei, etc.;

c) la întreruperea lucrrilor pe timp limitat sau mai îndelungat, se vor lua msurile de protecie a construciei (spaii inferioare, zone decopertate, materiale perisabile, etc.) i conservarea lucrrilor de execuie în desfurare;

d) depozitarea elementelor i materialelor grele se va face pe suprafee asigurate din punct de vedere al capacitii portante (se vor depozita dispersat);

e) la depozitare, materialele perisabile la umezire (ciment, elemente din lemn, plci gips-carton, materiale termoizolante, etc.) vor fi permanent protejate împotriva apei, asigurându-se totodat ventilaia, pentru a se preveni condensul. Art.37 Msuri de aprare împotriva incendiilor

(1) La proiectarea i executarea lucrrilor de intervenii pentru reabilitarea utilitar i funcional a acoperiurilor se vor respecta prevederile din reglementarea tehnic privind prevenirea i stingerea incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, precum i prevederile stipulate în urmtoarele acte normative: - Legea nr.307/2006 privind aprarea împotriva incendiilor, cu modificrile ulterioare; - Norme generale de aprare împotriva incendiilor, aprobate cu Ordinul ministrului administraiei i internelor nr.163/2007;

- Dispoziii generale privind instruirea salariailor în domeniul situaiilor de urgen aprobate cu Ordinul ministrului administraiei i internelor nr.712/2005, cu modificrile ulterioare; - Dispoziii generale privind aprarea împotriva incendiilor aprobate cu Ordinul ministrului administraiei i internelor nr.166/2010.

(2) Msurile necesare pentru aprarea împotriva incendiilor se vor lua la punctul de lucru, în zonele adiacente acestuia i cele de depozitare, în special la lucrrile cu foc deschis, precum i în apropierea zonelor în care se utilizeaz i/sau se depoziteaz materiale inflamabile (membrane bituminoase, lemn, solveni, etc.).

(3) Instalaiile utilitare aferente se vor proiecta i executa astfel încât s asigure limitarea izbucnirii, propagrii i dezvoltrii unui incendiu în interiorul sau în exteriorul construciei.

(4) Personalul de execuie va fi instruit cu privire la respectarea normelor de aprare împotriva incendiilor, pe parcursul lucrrilor. Art.38 Msuri privind protecia i igiena muncii

(1) La proiectarea i executarea lucrrilor de intervenii pentru reabilitarea utilitar i funcional a acoperiurilor se vor respecta prevederile stipulate în urmtoarele acte normative: - Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii în munc; - Hotrârea Guvernului nr.1091/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de munc; - Hotrârea Guvernului nr.971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc; - Hotrârea Guvernului nr.300/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile, cu modificrile i completrile ulterioare; - Ordinul ministrului muncii i proteciei sociale nr.235/1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înlime.

(2) Se vor asigura cile de acces orizontale i verticale, golurile i zonele de lucru împotriva accidentelor, cderilor de la înlime, etc.; se vor respecta prevederile legislaiei în vigoare privind lucrul la înlime i în apropierea golurilor.

(3) Se vor utiliza numai scule, unelte i utilaje în perfect stare de funcionare.

(4) Se vor respecta condiiile de siguran la montarea i utilizarea schelelor i a mijloacelor de ridicat.

(5) Se vor lua msurile ce se impun privind îndeprtarea materialelor demolate i deeurilor i sortarea acestora pe categorii de produse în vederea reciclrii.

(6) Dispozitivele, utilajele, uneltele acionate electric vor fi împmântate i alimentate prin conductori continui asigurai i racordai la tablouri electrice verificate, împmântate.

(7) Se vor face instructajele specifice personalului de execuie. SECIUNEA a 3-a: Prevederi privind desfurarea execuiei lucrrilor Art.39 Condiii privind pregtirea lucrrilor i întocmirea documentaiei privind organizarea de antier:

a) asigurarea spaiului i utilitilor aferente organizrii de antier;

b) protecia utilizatorilor privind spaiile de acces în cldire i a spaiilor perimetrale de circulaie (chiar ocazional);

c) protecia (în acord cu utilizatorii), dup caz, a faadelor i în special a suprafeelor vitrate, inclusiv a logiilor i balcoanelor;

d) asigurarea accesului în zona de lucru, funcie de specificul construciei, în acord cu utilizatorii (în special în cazul utilizrii nodului comun de circulaie vertical);

e) asigurarea branamentelor de ap i energie electric;

f) stabilirea programului de lucru i a graficului de execuie a lucrrilor (cu evidenierea fazelor i timpului aferent pentru lucrrile ce pot afecta utilizatorii). Art.40 Condiii privind preluarea frontului de lucru i desfurarea lucrrilor (se refer la lucrri de amploare mare ca desfurare, valoare i numr de lucrtori):

a) pentru preluarea frontului de lucru: (i) informarea utilizatorilor asupra implicaiilor privind preluarea frontului de lucru i de începere a lucrrilor (eliberarea spaiilor în cazul podurilor i mansardelor, dezafectarea temporar a courilor, canalelor de ventilaie, etc.); (ii) preluarea frontului de lucru se va realiza pe faze de execuie i categorii de lucrri (în cazul subantreprizelor specializate) sau numai pe faze de lucrri (în cazul antreprizelor complexe), cu condiia de a nu se suprapune, în limita posibilitilor, lucrrile de categorii diferite; (iii) preluarea frontului de lucru pe faze de lucrri se va face în baza procesului verbal de predare-primire front de lucru, precedat, dup caz, de proces verbal de executare a lucrrilor predate i/sau de proces verbal de lucrri ascunse.

b) pentru desfurarea lucrrilor: (i) desfurarea lucrrilor se va face în baza graficului de execuie a lucrrilor; (ii) timpul prevzut dintre lucrrile privind desfacerea i îndeprtarea acoperiului sau a hidroizolaiei existente, pân la executarea unui sistem provizoriu de protecie (acoperire) sau a sistemului definitiv prevzut, trebuie s fie cât mai scurt i, pe cât posibil, s nu cuprind zile nelucrtoare. Art.41 Controlul calitii lucrrilor:

a) controlul calitii lucrrilor, materialelor/produselor puse în oper se va face în baza prevederilor caietului de sarcini elaborat în cadrul documentaiei de execuie;

b) controlul lucrrilor se va face pe faze de execuie, pentru lucrri ascunse, faze determinante i la terminarea lucrrilor i predarea acestora ctre beneficiar (investitor);

c) controlul lucrrilor se va evidenia prin procesele verbale ale fazelor determinante i la terminarea lucrrilor care se vor anexa la Cartea Tehnic a Construciei. Se vor avea în vedere: (i) controlul/verificrile pe parcursul lucrrilor: calitatea frontului de lucru (suportul), calitatea materialelor/produselor puse în oper, poziionarea i fixarea elementelor structurale, pieselor înglobate, de trecere, a elementelor de strpungere, etc.i calitatea execuiei pe faze i etape de lucru; (ii) rectificri: acolo unde este cazul, pe etape de lucru i în vederea verificrii finale sau ca urmare a acesteia, privind eventualele defeciuni locale i de finisare; (iii) verificare final: verificarea de suprafa efectuat vizual i prin tatonare i verificarea calitii finisajelor, eventual verificarea structural prin sondaje sau carotare i analize de laborator, verificarea documentelor de calitate (procese verbale) efectuate pe parcursul lucrrilor; pentru terasele hidroizolate verificarea etaneitii prin proba de inundare cu ap timp de minim 72 ore. SECIUNEA a 4-a: Prevederi privind durabilitatea lucrrilor Art.42 Garania asupra produselor i execuiei

(1) Perioada de garanie a materialelor/produselor pân la punerea în oper i/sau dup punerea în oper a acestora este declarat de ctre fabricant.

(2) Garania de bun execuie a lucrrilor este stipulat în contractul încheiat între beneficiar i executant cu respectarea legislaiei aplicabile în vigoare.

Art.43 Durabilitatea apreciat de utilizare a unei pri, a unor elemente sau a construciei este corelat cu materialele folosite, soluia aleas la proiectare i modul de execuie, condiiile de exploatare i întreinere.

CAPITOLUL V: PREVEDERI PRIVIND URMRIREA COMPORTRII ÎN TIMP Art.44 Urmrirea comportrii în timp se va realiza în baza legislaiei i a reglementrilor tehnice privind urmrirea comportrii în timp a construciilor, aplicabile, în vigoare. Art.45

(1) Modalitile de efectuare a categoriei de urmrire - perioade, metode, caracteristici i parametri urmrii - se stabilesc de ctre proiectant sau expert, în funcie de categoria de importan a construciilor i de alte caracteristici ale acestora i se includ în Cartea Tehnic a Construciilor, care va cuprinde, de asemenea, i rezultatele consemnate ale acestor activiti.

(2) Urmrirea curent se va efectua sistematic, prin observarea strii tehnice a construciei, care, corelat cu activitatea de întreinere, are scopul de a menine aptitudinea la exploatare a acesteia; se efectueaz, pe toat durata de existen, a construciei, conform legii.

(3) Obligaiile i rspunderile privind asigurarea activitii de urmrire curent a comportrii în timp le revine proprietarilor, administratorilor i utilizatorilor construciilor, potrivit legislaiei specifice în vigoare. Art.46 Msuri de întreinere i condiii de utilizare/exploatare

(1) Msuri de întreinere:

a) msurile de întreinere se refer la lucrrile prevzute a se efectua asupra unor pri de construcie pentru asigurarea durabilitii acesteia; acestea i frecvena lor vor fi stipulate în Cartea Tehnic a Construciei;

b) msurile de întreinere cuprind: lucrrile necesar a fi efectuate periodic sau când este cazul, fr a interveni asupra elementelor de construcie (eliminarea aglomerrilor pulverulente i/sau a zpezii de pe acoperiuri sau terase, curirea i verificarea courilor de fum i de ventilaie, desfundarea receptoarelor pluviale, curiri/splri, etc.) i lucrri necesar a fi efectuate, de regul, periodic, cu intervenie asupra elementelor de construcie (protecii peliculare, înlocuiri de elemente cu durat de utilizare redus, etc.);

c) msurile de întreinere trebuie s fie indicate în documentaia de execuie.

(2) Condiii de utilizare/exploatare: condiiile de utilizare/exploatare constituie suma aciunilor normale, curente de desfurare a activitii specifice în interiorul i exteriorul construciei, acestea fiind stabilite de ctre proiectant i meninute pe întreaga durat normat de utilizare; condiiile de utilizare/exploatare, în practic, exprim activitile/aciunile ce nu sunt permise sau sunt contrare funcionalitii i care pot conduce la deteriorri/defeciuni a unor pri sau elemente de construcie.

CAPITOLUL VI: LUCRRI DE INTERVENIE ASUPRA ÎNVELITORILOR ACOPERIURILOR SECIUNEA 1: Tipuri de învelitori la acoperiuri existente Art.47 Învelitorile acoperiurilor în pant, cu arpant din beton armat (prefabricat), metalic sau din lemn avute în vedere:

a) pentru cldiri civile, reprezentative fiind cldirile individuale de locuit cu regim mic de înlime: învelitori ceramice, metalice, celulozice sau cu membrane bitumate pe arpant din lemn;

b) pentru cldiri civile, reprezentative fiind cldirile individuale de locuit cu regim de înlime de maxim P+4E: învelitori ceramice (igle) sau metalice (tabl plan) pe arpante din elemente prefabricate din beton armat, din lemn sau metal;

c) pentru cldiri industriale i agrozootehnice: învelitori ceramice, din tabl plan, panouri metalice sau nemetalice profilate, cu membrane bitumate, plci din fibrociment, etc, pe arpant tip ferme din elemente prefabricate din beton armat sau metalice, mai rar din lemn. Art.48 La acoperiurile tip terase, circulabile sau necirculabile, executate pe suport rigid (planeu beton armat, elemente prefabricate din beton armat sau precomprimat), se va avea în vedere:

a) pentru cldiri civile (reprezentative fiind cldirile colective de locuit): sistemele termohidroizolante cele mai utilizate au fost cele cu termoizolaie din B.C.A. i în mic msur cele cu termoizolaie din vat mineral sau polistiren expandat (a se vedea Anexa nr. 1- informativ).

b) pentru cldiri industriale i agrozootehnice: sistemele termohidroizolante utilizate au fost diverse, în soluii specifice perioadei de realizare. SECIUNEA a 2-a: Intervenii la învelitorile existente Art.49 La învelitorile acoperiurilor cu arpant, cu pant mare i pod circulabil sau la acoperiuri cu pant mic i pod necirculabil, meninînd structura arpantei, în funcie de starea învelitorii i a suportului acesteia se pot realiza urmtoarele intervenii:

(1) cazul în care suportul învelitorii (cpriori, astereal, rigle) i învelitoarea sunt corespunztoare funcional:

a) montarea de elemente de vitrare i/sau de acces i elemente de strpungere (couri, ventilaii etc.) care presupune urmtoarele: (i) decuparea local a învelitorii în zonele în care sunt prevzute goluri (ferestre de versant, accese), între cpriori i/sau rigle, cu desfacerea local a asterealei sau, dup caz, a cpriorilor în zonele în care sunt prevzute goluri; (ii) executarea i montarea elementelor (cadrelor) de bordare a golurilor i fixarea acestora la elementele arpantei (cpriori, grinzi, rigle); (iii) montarea elementelor de vitrare i/sau de acces i a elementelor de strpungere (couri, ventilaii etc.); (iv) refacerea/completarea asterealei i racordul învelitorii existente la elementele de vitrare i/sau acces, la strpungeri i dup caz, la elementele de colectare, dirijare i evacuare a apelor pluviale existente.

b) montarea de elemente parazpezi, paratrznet i instalaii de producere de energie din surse regenerabile;

conformare iniial conformare final Figura nr. 6: Exemplificare grafic a fazelor de execuie de la Art. 49 (1) a)

(2) cazul în care învelitoarea i suportul acesteia sunt degradate, necorespunztoare funcional:

a) desfacerea i îndeprtarea complet a învelitorii;

b) desfacerea, îndeprtarea, înlocuirea, repararea i/sau regenerarea (prin tratamente peliculare biocide, ignifuge, etc.) a elementelor suport ale învelitorii, cu crearea golurilor (ferestre de versant, accese);

c) executarea i montarea elementelor (cadrelor) de bordare a golurilor i fixarea acestora la elementele arpantei (cpriori, grinzi, rigle);

d) montarea elementelor de vitrare i/sau acces în elementele suport precum i montarea strpungerilor;

e) executarea învelitorii preconizate, în concordan cu elementele suport (astereal, sistem de rigle), racordat la elementele de vitrare i/sau acces, la strpungeri i la elementele de colectare, dirijare i evacuare a apelor pluviale;

f) concomitent cu executarea învelitorii se pot monta i elementele parazpezi, paratrsnete i instalaiile/agregatele de producere de energie din surse regenerabile. conformare iniial conformare final Figura nr.7: Exemplificare grafic a fazelor de execuie de la Art. 49 (2)

Art.50 La acoperiuri tip teras, la care planeul suport se menine, se pot realiza urmtoarele intervenii, în funcie de starea sistemului termohidroizolant:

(1) Cazul în care sistemul termohidroizolant în câmp nu este degradat:

a) desfacerea i îndeprtarea proteciei hidroizolaiei existente (pietri, dale);

b) desfacerea i îndeprtarea hidroizolaiei verticale pân la 15 cm fa de cota hidroizolaiei de câmp;

c) curirea, repararea, completarea i regenerarea suprafeelor orizontale hidroizolate i a suprafeelor verticale pe 15 cm înlime, în scopul ca aceste suprafee s funcioneze ca barier contra vaporilor;

d) dac este necesar, se vor corecta pantele generale cu ap din mortar de ciment slab armat sau local cu mortar bituminos;

e) executarea sistemului termoizolant complet, în cazul în care terasa existent nu este termoizolat, sau de compensare în cazul în care sistemul termoizolant existent este insuficient;

f) executarea hidroizolaiei pe suprafee orizontale i verticale, aplicat conform sistemului prevzut, pe termoizolaie sau pe ap slab armat;

g) executarea proteciei i/sau finisajelor, conform funcionalitii de utilizare a terasei (circulabil pietonal sau carosabil, teras verde sau cu utilizri diverse). conformare iniial conformare final Figura nr. 8: Exemplificare grafic a fazelor de execuie de la Art. 50 (1)

(2) Cazul în care termohidroizolaia este degradat, necorespunztoare funcional:

a) desfacerea i îndeprtarea proteciei i a termohidroizolaiei, pân la elementul suport din beton armat;

b) curirea elementului suport, rectificarea, completarea i/sau executarea pantelor;

c) executarea sistemului termohidroizolant i a proteciei acestuia, concepute corespunztor functionalitii în utilizare a terasei (difuzie, barier contra vaporilor, dup caz). conformare iniial conformare final Figura nr. 9: Exemplificare grafic a fazelor de execuie de la Art. 50 (2)

(3) Cazul în care prin reabilitarea utilitar i funcional a ultimului nivel al cldirii, planeul din lemn devine teras cu utilizare funcional (circulabil sau plantat);

a) verificarea i, dup caz, întrirea, repararea i tratarea (biocid, ignifug) a planeului din lemn, existent;

b) amorsarea suprafeei planeului (din scânduri îmbinate sau din plci fibrolemnoase) cu soluie bitumat (pe baz de ap);

c) termoizolarea pe suprafa, dup aplicarea barierei contra vaporilor (dup caz i a stratului de difuzie) i/sau termoizolarea sub planeul din lemn;

d) hidroizolarea suprafeelor orizontale pe planeul din lemn sau pe termoizolaie, cu produse corespunztoare funcionalitii (se recomand a se utiliza membrane hidroizolante bituminoase prevzute cu strat dublu de armare, etc);

e) hidroizolarea suprafeelor verticale;

f) realizarea proteciei i/sau finisarea conform funcionalitii de utilizare; Not : la terasele plantate (verzi) sau pe zonele plantate ale teraselor se vor utiliza materiale/produse prevzute de reglementarea tehnic privind proiectarea i execuia acoperiurilor verzi la cldiri noi i existente. conformare iniial conformare final Figura nr. 10: Exemplificare grafic a fazelor de execuie de la Art. 50 (3) Art.51 Proiectarea i executarea învelitorilor noi:  pentru acoperiurile în pant, se vor avea în vedere prevederile reglementrii tehnice referitoare la proiectarea, execuia i exploatarea învelitorilor acoperiurilor în pant la cldiri;  pentru acoperiurile tip teras, se vor avea în vedere prevederile reglementrii tehnice referitoare la proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor la cldiri.

SECIUNEA a 3-a: Dotarea acoperiurilor cu sisteme de producere a energiei din surse regenerabile Art.52 Sistemele de producere a energiei din surse regenerabile ce se pot monta pe acoperiurile cldirilor, constau din panouri solare pentru înclzirea unui agent termic (de regul apa) i din panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electric. Art.53 Panourile solare i fotovoltaice destinate montrii pe acoperiuri, sunt constituite din elemente tip panou, plane, ce se pot monta pe acoperiurile în pant, în planul învelitorii (prevzute cu sisteme de racordare etan, la elementele ce constituie învelitoarea) sau se pot monta peste învelitorile acoperiurilor în pant sau pe terase prin montare pe elemente metalice proprii de susinere i fixare pe suport (fr degradarea hidroizolaiilor). Art.54 Panourile de producere a energiei din surse regenerabile se recomand a fi montate pe acoperiurile cu pant, cât mai aproape de coam. Art.55 Sistemul de montare a panourilor, inclusiv traseele de racord (cabluri electrice, evi de alimentare i evacuare, etc.), în planul învelitorilor sau deasupra acestora, trebuie s asigure etaneitatea ansamblului acoperiului fa de factorii atmosferici. Art.56 Sistemele de producere a energiei din surse regenerabile trebuie s fie dimensionate, din punct de vedere al fixrii pe suport, astfel încât, în funcie de condiiile geoclimatice de amplasare a construciei, s se asigure rezistena mecanic i stabilitatea, în special în raport cu presiunea i suciunea provocate de vânt i de aciunea cutremurului.

ANEXA nr.1 (informativ) EXEMPLIFICRI DE ÎNCRCRI ALE ACOPERIURILOR TIP TERAS EXISTENTE Exemple privind soluii utilizate i încrcri ale acoperiurilor tip terase cu termohidroizolaii, specifice cldirilor de locuit colective executate, de regul, în anii 1960-1990, sunt prezentate dup cum urmeaz: 1.Teras termoizolat cu B.C.A. în grosime constant Figura A1.1: Seciune prin teras termoizolat cu B.C.A a. Sistem/greuti specifice/încrcri Nr. crt. Sistem Greuti specifice KN/m3 Încrcri KN/m2

1. protecie pietri (4 cm) sau

0,72 2. plci mozaicate (3cm)

0,69 3. mortar ciment (2 cm)

0,38 4. hidroizolaie (2TSA* + 1 IB**) - 0,20 5. strat difuzie - 6. ap (2 cm)

0,44 7. termoizolaie BCA (20 cm, GBN 35)

1,20 8. strat de poz: nisip (2 cm)

0,32 9. barier vapori - 0,06 10. strat difuzie - 11. strat egalizare mortar ciment (2 cm)

0,38 12. beton de pant (h.mediu = 10 cm)

2,00 13. plac beton armat (13 cm)

3,25 estur din fibr de sticl bitumat împslitur bitumat

b. Încrcri totale medii (cu suportul rectificat i pant): - teras necirculabil (pietri) = 8,57 KN/m2; - teras circulabil (dale) = 8,92 KN/m2. c. Încrcri medii sistem termohidroizolant (fr suportul rectificat i pant): - teras necirculabil (pietri) = 2,94 KN/m2; - teras circulabil (dale) = 3,29 KN/m2. d. Corecii pentru variante cu grosimea termoizolaiei din BCA în grosime de 15 cm i 25 cm: - variant cu grosime 15 cm = -0,30 KN/m2; - variant cu grosime 25 cm = +0,30 KN/m2. e. Încrcri variabile din sarcini utile: - teras necirculabil: + 0,75 KN/m2; - teras circulabil: +2,0 KN/m2.

2. Teras termoizolat cu granulit (panta este dat de grosimea variabil a termoizolaiei din granulit) Figura A1.2: Seciune prin teras termoizolat cu granulit a. Sistem /greuti specifice/încrcri: Nr. crt. Sistem Greuti specifice KN/m3 Încrcri KN/m2

1. protecie pietri (4 cm) sau

0,72 2. plci mozaicate mortar ciment (3 cm)

0,69 3. mortar ciment (2cm)

0,38 4. hidroizolaie - 0,20 5. strat difuzie - 6. ap armat (4 cm)

0,88 7. strat separare - 0,02 8. termoizolaie i pant cu granulit ( = 0,37 W/mK): varinte:

a) hmediu = 24 cm

b) hmediu = 32 cm

1,68 2,24 9. barier vapori - 0,05 10. strat egalizare mortar ciment (2 cm)

0,38 11. plac beton armat (13 cm)

3,25

b. Încrcri totale medii (cu suportul rectificat): - teras necirculabil (pietri): varianta a = 7,18 KN/m2; varianta b = 7,74 KN/m2. - teras circulabil (dale): varianta a = 7,53 KN/m2; varianta b = 8,09 KN/m2. c. Încrcri medii sistem termohidroizolant (fr suportul rectificat): - teras necirculabil (pietri): varianta a = 3,55 KN/m2; varianta b = 4,11 KN/m2. - teras circulabil (dale): varianta a = 3,90 KN/m2; varianta b = 4,46 KN/m2. d. Încrcri variabile din sarcini utile: - teras necirculabil: +0,75 KN/m2; - teras circulabil: +2,0 KN/m2. 3.Teras termoizolat cu zgur expandat sau granulat: Figura A1.3: Seciune prin teras termoizolat cu zgur expandat sau granulat

a. Sistem /greuti specifice/încrcri: Nr. crt. Sistem Greuti specifice KN/m3 Încrcri KN/m2

1. protecie pietri (4 cm) sau

0,72 2. plci mozaicate (3 cm)

1,07 3. mortar ciment (2cm)

4. hidroizolaie - 0,20 5. strat difuzie - 6. ap armat (4 cm)

0,88 7. strat separare - 0,02 8. termoizolaie i pant cu zgura expandata granulat ( = 0,31 W/mK): varinte:

a) hmediu = 20 cm

b) hmediu =28 cm

c) hmediu =36 cm

1,80 2,52 3,24 9. barier vapori - 0,05 10. strat egalizare mortar ciment (2 cm)

0,38 11. plac beton armat (13 cm)

3,25 b. Încrcri totale medii (cu suportul rectificat): - teras necirculabil (pietri): varianta a = 7,30 KN/m2 varianta b = 8,02 KN/m2 varianta c = 8,74 KN/m2 - teras circulabil (dale): varianta a = 7,65 KN/m2 varianta b = 8,37 KN/m2 varianta c = 9,09 KN/m2 c. Încrcri medii sistem termohidroizolant (fr suportul rectificat): - teras necirculabil (pietri): varianta a = 3,67 KN/m2 varianta b = 4,39 KN/m2 varianta c = 5,11 KN/m2 - teras circulabil (dale): varianta a = 4,02 KN/m2 varianta b = 4,74 KN/m2 varianta c = 5,46 KN/m2 d. Încrcri variabile din sarcini utile: - teras necirculabil: +0,75 KN/m2; - teras circulabil: +2,0 KN/m2.

4. Teras termoizolat cu cenu i zgur de termocentral Figura A1.4: Seciune prin teras termoizolat cu cenu i zgur de termocentral a. Sistem /greuti specifice/încrcri: Nr. crt. Sistem Greuti specifice KN/m3 Încrcri KN/m2

1. protecie pietri (4 cm) sau

0,72 2. plci mozaicate (3 cm)

1,07 3. mortar ciment (2cm)

4. hidroizolaie (2TSA* + 1 IB**) - 0,20 5. strat difuzie - 6. ap armat (4 cm)

0,88 7. strat separare - 0,02 8. plci BCA (7,5 cm)

0,45 9. strat separare - 0,02 10. termoizolaie i pant cu cenu i zgur de termocentral ( = 0,29 W/mK) variante:

a) hmediu = 18 cm

b) hmediu = 26 cm

c) hmediu = 34 cm 6,5 1,17 1,69 2,21 11. barier vapori - 0,05 12. strat egalizare mortar ciment (2 cm)

0,38 13. plac beton armat (13 cm)

3,25 estur din fibr de sticl bitumat împslitur bitumat b. Încrcri totale medii (cu suportul rectificat): - teras necirculabil (pietri): varianta a = 7,14 KN/m2 varianta b = 7,66 KN/m2

varianta c = 8,18 KN/m2 - teras circulabil (dale): varianta a = 7,49 KN/m2 varianta b = 8,01 KN/m2 varianta c = 8,53 KN/m2 c. Încrcri medii sistem termohidroizolant (fr suportul rectificat): - teras necirculabil (pietri): varianta a = 3,51 KN/m2 varianta b = 4,03 KN/m2 varianta c = 4,55 KN/m2 - teras circulabil (dale): varianta a = 3,86 KN/m2 varianta b = 4,38 KN/m2 varianta c = 8,53 KN/m2 d. Încrcri variabile din sarcini utile: - teras necirculabil: +0,75 KN/m2; - teras circulabil: +2,0 KN/m2.

5. Teras termoizolat cu vat mineral G 100 Figura A1.5: Seciune prin teras termoizolat cu vat mineral

a. Sistem/greuti specifice/încrcri: Nr. Crt. Sistem Greuti specifice KN/m3 Încrcri KN/m2

1. protecie pietri (4 cm) sau

0,72 2. plci mozaicate (3 cm) 19/23 1,07 3. mortar ciment (2 cm) 4. hidroizolaie (2TSA* + 1 IB**) - 0,20 5. strat difuzie 6. apa armata (3 cm) 7. strat separare - 0,02 8. termoizolaie vat mineral ( = 0,048 W/mK) variante

a).hmediu = 3 cm

b).hmediu = 4 cm

c).hmediu = 6 cm

0,03 0,04 0,06 9. barier vapori - 0,06 10. strat difuzie 11. strat egalizare mortar ciment (2 cm)

0,38 12. beton de pant (hmediu = 10 cm)

2,00 13. plac beton armat (13 cm)

3,25 estur din fibr de sticl bitumat împslitur bitumat b. Încrcri totale medii: - teras necirculabil (pietri): varianta a = 7,32 KN/m2 varianta b = 7,33 KN/m2 varianta c = 7,35 KN/m2 - teras circulabil (dale): varianta a = 7,67 KN/m2 varianta b = 7,68 KN/m2 varianta c = 7,70 KN/m2 c. Încrcri medii sistem termohidroizolant (fr suportul rectificat): - teras necirculabil (pietri): varianta a = 1,69 KN/m2 varianta b = 1,70 KN/m2 varianta c = 1,72 KN/m2 - teras circulabil (dale): varianta a = 2,04 KN/m2 varianta b = 2,05 KN/m2 varianta c = 2,07 KN/m2 d. Termoizolaie din plci din polistiren expandat în loc de plci din vat mineral (plcile din polistiren expandat aveau urmtoarele caracteristici reale: - greutatea specific >40 kg/m3 (pân la 70 kg/m3) -  = 0,035 W/mK - grosimi utilizate: 24 i 36 mm). Fa de încrcrile prezentate pentru termoizolaia cu vat mineral, încrcrile pentru termoizolaia cu polistiren expandat se diminueaz nesemnificativ, cu cca.0,01 KN/m2. e. Încrcri variabile din sarcini utile: - teras necirculabil: +0,75 KN/m2; - teras circulabil: +2,0 KN/m2.

ANEXA nr. 2 (informativ) ELEMENTE STRUCTURALE DIN LEMN AFERENTE ACOPERIURILOR CLDIRILOR EXISTENTE

1. ARPANTE arpantele din lemn prezentate în continuare pot fi: pe scaune, pe ferme sau mixte.  arpantele pe scaune sunt compuse, în principal din: - popi verticali i/sau înclinai; - pane; - cpriori; - astereal sau ipci; - tlpi de reazem a popilor; - contrafie; - cleti; - contravântuiri.  Fermele sunt compuse în principal din: - tlpi superioare (arbaletrieri); - tlpi inferioare (corzi); - popi (montai verticali sau înclinai); - diagonale (contrafie); - cleti (tirani, moaze). Figura A 2.1: arpant pe scaune cu cpriori (fr pane)

Figura A2.2: arpant pe scaune cu un pop i trei pane Figura A2.3: arpant pe scaune cu doi popi i cinci pane

Figura A2.4: arpant pe scaune cu trei popi i cinci pane Figura A2.5: arpant pe scaune cu doi popi înclinai i cinci pane

Figura A2.6: arpant pe scaune cu un pop vertical i cinci pane Figura A2.7: arpant din ferme cu pane

Figura A2.8: arpant din ferme cu pane (fr pan de coam) Figura A2.9: Ferm din scânduri btute în cuie Figura A2.10: Ferm din scânduri btute în cuie

2. PLAN EE Planeele din lemn sunt conformate în urmtoarele tipuri principale: - planee simple, cu grinzi aparente; - planee simple, cu grinzi aparente i cu umplutur; - planee cu grinzi acoperite, cu tavan drept; - planee compuse cu grinzi aparente sau acoperite, cu tavane aparente lucrate artistic; - planee mixte, cu grinzi principale metalice i cu grinzi uoare, pardoseal i înfundtur din lemn sau cu tavan drept cu tencuial pe rogojin din trestie. Figura A2.11: Planeu simplu din lemn, cu grinzi aparente Figura A2.12: Planeu simplu din lemn, cu grinzi aparente i cu umplutur Figura A2.13: Planeu simplu din lemn, cu grinzi acoperite, cu tavan drept

ANEXA nr.3 Corespondena între pant (cm/m), msura unghiului i lungimea pantei pentru 100 cm proiecie orizontal a acoperiului Panta (%) (cm/m) Msura unghiului (grade/minute/secunde) Lungimea pantei (cm/m)

2º 51’ 45” 5º 42’ 40” 8º 31’ 50” 11º 18’ 35” 14º 02’ 10” 100,1 100,5 101,0 102,0 103,0 26,8 15º 00’ 00’’ 103,5

16º 42’ 00’’ 19º 17’ 20’’ 21º 48’ 10’’ 24º 13’ 40’’ 26º 33’ 50’’ 104,4 105,9 107,7 109,6 111,8 57,7 30º 00’ 00’’ 115,4

30º 57’ 50’’ 34º 59’ 30’’ 38º 39’ 40’’ 41º 59’ 20’’ 116,6 122,0 128,0 134,5

45º 00’ 00’’ 141,4

50º 11’ 40’’ 54º 27’ 45’’ 59º 32’ 40’’ 156,2 172,0 197,2 173,2 60º 00’ 00’’ 200,0

63º 26’ 00’’ 68º 12’ 00’’ 70º 20’ 50’’ 223,6 269,2 293,3

ANEXA nr. 4 REFERINE LEGISLATIVE I TEHNICE Not:

1. Referinele datate au fost luate în considerare la data elaborrii prezentei reglementri tehnice.

2. La data utilizrii reglementrii tehnice se va consulta ultima form în vigoare a referinelor legislative i tehnice. 1. Legislaie Nr. crt. Denumire act normativ Publicaia

1. Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcii, cu modificrile ulterioare Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 24 ianuarie 1995 2. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004 3. Hotrârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea coninutului - cadru al documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de intervenii Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 22 ianuarie 2008 4. Legea nr.372/2005 privind performana energetic a cldirilor, republicat Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 23 iulie 2013 5. Ordinul ministrului administraiei i internelor nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aprare împotriva incendiilor Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.216 din 29 martie 2007 6. Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii în munc, cu modificrile ulterioare Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006 7. Ordinul ministrului administraiei i internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea salariailor în domeniul situaiilor de urgen, cu modificrile ulterioare Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 12 iulie 2005 8. Hotrârea Guvernului nr.1091/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de munc Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 30 august 2006 9. Hotrârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 09 august 2006 10. Hotrârea Guvernului nr. 300/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile, cu modificrile i completrile ulterioare. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 21 martie 2006 11. Legea nr. 307/2006 privind aprarea împotriva incendiilor, cu modificrile ulterioare; Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.633 din 21 iulie 2006 12. Ordinul ministrului administraiei i internelor nr.166/2010 pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind aprarea împotriva incendiilor la construcii i instalaii aferente Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.599 din 9 august 2010

13. Ordinul ministrului muncii i proteciei sociale nr. 235/1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înlime Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.217 din 22 septembrie 1995 14. Hotrârea Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, cu modificrile i completrile ulterioare Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.193 din 28 iulie 1994 2. Reglementri tehnice Nr. crt. Reglementri tehnice Publicaia

1. Cod de proiectare seismic – Partea I – Prevederi de proiectare pentru cldiri, indicativ P 100-1/2006, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construciilor i turismului, nr.1711/2006, cu modificrile i completrile ulterioare Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 bis din 25 septembrie 2006 2. Cod de proiectare seismic – Partea I – Prevederi de proiectare pentru cldiri, indicativ P 100-1/2013, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltrii regionale i administraiei publice nr. 2465/2013 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.558 bis din 3 septembrie 2013 3. Cod de proiectare seismic – Partea a III-a – Prevederi pentru evaluarea seismic a cldirilor existente, indicativ P 100-3/2008, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i locuinei nr. 704/2009, cu completrile ulterioare Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.647 bis din 1 octombrie 2009 4. Cod de proiectare. Bazele proiectrii construciilor, indicativ CR 0 – 2012, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i turismului nr.1530/ 2012, cu completrile ulterioare Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.647 bis din 11 septembrie 2012 5. Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor, indicativ CR 1-1-3 /2012, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i turismului nr.1.655 / 2012, cu completrile ulterioare Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.704 bis din 15 octombrie 2012 6. Cod de proiectare. Evaluarea aciunii vântului asupra construciilor, indicativ CR 1-1- 4 / 2012, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i turismului nr.1.751 / 2012, cu completrile ulterioare Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.704 bis din 15 octombrie 2012 7. Cod de proiectare pentru structuri din zidrie, indicativ CR 6 /2006, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construciilor i turismului, nr.1712/2006, completrile ulterioare Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.807 bis din 26 septembrie 2006 8. Cod de proiectare pentru structuri din zidrie, indicativ CR 6 /2013, aprobat prin Ordinul viceprim- ministrului, ministrul dezvoltrii regionale i administraiei publice nr.2464 / 2013 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.582 bis din 13 septembrie 2013 9. Regulamentul privind clasificarea i încadrarea produselor pentru construcii pe baza performanelor de comportare la foc, aprobat cu Ordinul ministrului transporturilor, construciilor i turismului i ministrului administraiei i internelor nr.1822/394/2004, cu modificrile i completrile ulterioare Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.90 din 27 ianuarie 2005

10. Soluii cadru privind reabilitarea termo–higro– energetic a anvelopei cldirilor de locuit existente, indicativ SC 007 – 2013, aprobate cu Ordinul viceprim – ministrului, ministrul dezvoltrii regionale i administraiei publice nr.2280/2013 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 bis din 27 august 2013 11. Ghid privind proiectarea i executarea lucrrilor de reabilitare termic a blocurilor de locuine, indicativ GP 123 – 2013, aprobat cu Ordinul viceprim – ministrului, ministrul dezvoltrii regionale i administraiei publice nr.2211/2013 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 bis din 26 august 2013 12. Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor, indicativ C 107- 2005, aprobat cu Ordinul ministrului transporturilor, construciilor i turismului nr.2055/2005 cu modificrile ulterioare Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1124 bis din 13 decembrie 2005 3. Standarde Nr. crt. Indice Denumire

1. SR EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-1: Aciuni generale. Greuti specifice, greuti proprii, încrcri utile pentru cldiri 2. SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-1: Aciuni generale. Greuti specifice, greuti proprii, încrcri din exploarare pentru construcii 3. SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-1: Aciuni generale. Greuti specifice, greuti proprii, încrcri din exploatare pentru construcii. Anex naional”. 4. SR CEN/TS 1187:2012 Metode de încercare a acoperiurilor la expunerea la un foc exterior 5. SR EN 13501-5+A1:2010 Clasificare la foc a produselor i elementelor de construcie. Partea 5: Clasificare pe baza rezultatelor încercrilor acoperiurilor expuse la un foc exterior 6. SR EN 15287-1+A1:2011 Couri de fum. Proiectare, instalare i punere în funciune a courilor de fum. Partea 1: Couri de fum pentru aparate de înclzire neetane 7. SR EN 15287-2:2008 Couri de fum. Proiectare, instalare i punere în funciune a courilor de fum. Partea 2: Couri de fum pentru aparate etane