Normativ C 125/2013

I ZONE URBANE INDICATIV C 125 - 2013 Partea I - Prevederi generale privind protecia împotriva zgomotului, indicativ C 125/1- 2013

CUPRINS 1.Prevederi generale

1.1. Obiect i domeniu de aplicare

1.2. Terminologie – Noiuni i termeni utilizai în contextul prezentului normativ

1.1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE 1.1.1 Partea I – Prevederi generale privind protecia împotriva zgomotului, indicativ C 125/1 - 2013 a Normativului privind acustica în construcii i zone urbane, indicativ C125-2013, stabilete condiiile tehnice, indicii acustici precum i msurile de protecie la construcii i în vecintatea acestora astfel încât s fie îndeplinit cerina fundamental aplicabil construciilor „Protecia împotriva zgomotului”.

1.1.2. Prevederile prezentei pri a normativului se aplic la: – proiectarea i executarea construciilor noi; – proiectarea lucrrilor de intervenie la construcii existente.

1.1.3. Prezenta parte a normativului are rol de recomandare pentru proiectarea i executarea lucrrilor de restaurare la cldiri monumente istorice i la cldiri cu valoare arhitectural deosebit stabilite prin documentaiile de urbanism legal aprobate.

1.1.4. Prevederile prezentei pri a normativului se adreseaz proiectanilor, verificatorilor de proiecte atestai, experilor tehnici atestai, executanilor, responsabililor tehnici cu execuia atestai, proprietarilor, administratorilor i utilizatorilor construciilor, precum i autoritilor administraiei publice i organismelor de control.

1.1.5. Prezenta parte a normativului stabilete parametrii care definesc performana unor subansambluri, elemente i produse pentru construcii, din punctul de vedere al proteciei împotriva zgomotului.

1.1.6. Prezenta parte a normativului nu se refer la: – msurile de protecie privind vibraiile în cldiri; – msurile de protecie personal a muncitorilor împotriva zgomotului, în cazul în care la locurile de munc ale acestora, din motive obiective, msurile de protecie la zgomot luate prin alctuirea construciei nu pot asigura valorile limit ale nivelurilor de zgomot; – msurile de limitare a nivelului de zgomot din interiorul unor vehicule sau emis în exterior de vehicule, echipamente, utilaje etc.

1.2. TERMINOLOGIE – NOIUNI I TERMENI UTILIZAI ÎN CONTEXTUL PREZENTULUI NORMATIV Simbolurile i unitile de msur ale mrimilor utilizate sunt conforme cu definiiile din STAS 1957-1,2,3 „Acustic. Terminologie”. In contextul prezentului normativ se mai utilizeaz i urmtorii termeni:

1.2.1. UNITATE FUNCIONAL – Încpere sau grup de încperi care comunic între ele, care adpostesc o anumit funciune i care pot cpta caracterul de spaii protejate împotriva zgomotului. Ex.: apartament, camer de hotel sau cmin, sal de clas, birou etc. În acelai timp, activitatea normal în orice unitate funcional poate deveni surs de zgomot pentru spaiile alturate.

1.2.2. NIVEL DE ZGOMOT – În contextul prezentului normativ, denumire prescurtat pentru „NIVEL DE PRESIUNE ACUSTIC”, L , exprimat în dB, dB(A) sau numrul curbei Cz. p dB este o unitate de msur pentru caracterizarea zgomotului din punct de vedere fizic. Pentru definirea unui zgomot se utilizeaz spectrul su; valorile – în benzi de frecven de 1/1 sau 1/3 octav – se dau în dB. dB(A) este o unitate de msur pentru caracterizarea zgomotului din punct de vedere fiziologic (ponderarea pe curba de ponderare A ine seama de modul de percepere al urechii umane). În cazuri specifice, sunt utile niveluri ponderate în benzi de frecvene. Numrul curbei Cz este valoarea în dB la 1000 Hz a curbei nivelului de presiune acustic ce nu poate fi depit în nici un punct al spectrului (v. anexa II). In cazul exprimrii nivelului de zgomot în dB(A), msurarea se face cu ajutorul unui sistem electroacustic care pondereaz componentele pe frecvene ale zgomotului, similar cu rspunsul urechii umane. Curba de ponderare A iniial stabilit pentru niveluri de zgomot sub 55 dB, este general acceptat astzi pentru msurri în contextul proteciei împotriva zgomotului.

1.2.3. IZOLARE ACUSTIC a. – Izolare la zgomot aerian Izolarea la zgomot aerian definete aciunea prin care se urmrete ca elementele separatoare între unitile funcionale ale cldirii (în principal perei sau planee) s reduc transmisia zgomotului aerian între cele dou spaii pe care le separ. Reducerea trebuie s fie efectiv în ambele sensuri de transmitere a zgomotului. Izolarea este definit de indici de izolare care in seama în esen de diferena de nivel de zgomot între cele dou spaii. De notat c totdeauna izolarea efectiv determinat pe baza msurrilor „in situ” este mai mic decât cea determinat pe baza msurrilor în laborator datorit unor ci colaterale de transmitere a sunetului i este influenat de caracteristicile de absorbie (reverberaie) ale spaiului considerat ca protejat. a.1. Izolarea la zgomot aerian poate fi definit ca diferena între nivelurile de zgomot din cele dou încperi (spaii) separate de elementul considerat: IZOLARE ACUSTIC STANDARDIZAT – D între dou încperi sau spaii, n,T definit de relaia: T 0,32V D = L – L + 10 lg = R’ + 10 lg [dB] (1.1) n,T 1 2 T S

IZOLARE ACUSTIC NORMALIZAT – D , definit de relaia: n,A A A D = L – L – 10 lg = R’ + 10 lg 0 [dB] (1.2) n,A 1 2 A S

în care: L , L = niveluri de zgomot în spaiul de emisie, respectiv de recepie, în dB 1 2 T = durata de reverberaie msurat (calculat) în spaiul de recepie, în secunde T = durata de reverberaie de referin, în sec. (T = 0,5 sec.) 0 0 A = aria de absorbie acustic echivalent în spaiul de recepie, în m2 A = aria de absorbie acustic echivalent de referin (A = 10 m2) 0 0 R’ = indicele de atenuare acustic in situ, în dB

V = volumul spaiului de recepie, în m3 S = aria elementului delimitator între cele dou spaii, în m2 a.2. Izolarea la zgomot aerian se poate referi direct la elementul de construcie considerat: INDICE DE ATENUARE ACUSTIC – R pentru un element de construcie, definit prin încercare în laborator, de relaia: S R = L – L + 10 lg [dB] (1.3) 1 2 A în care: L , L = niveluri de zgomot în spaiul de emisie, respectiv de recepie, în dB 1 2 S = aria probei (perete sau planeu), în m2 A = aria de absorbie echivalent în camera de recepie, în m2 b. – Izolare la zgomot de impact Izolarea la zgomotul de impact este aciunea prin care se urmrete ca nivelul de zgomot datorat unor ocuri de natur mecanic (pai, obiecte czute, manevrri de mobilier) asupra ansamblului unui planeu s se aud pe cât posibil redus atât în spaiul de sub planeu cât i în spaiile alturate. Zgomotul de impact este unul din aspectele domeniului mai vast al zgomotului transmis pe cale solid (denumit i zgomot structural). Izolarea la zgomot de impact se determin în laborator prin msurarea în spaiul de recepie a nivelului de zgomot produs de un ciocan de impact (aparat standardizat care produce lovituri în spaiul de la nivelul superior). Poate fi caracterizat de una din urmtoarele mrimi: NIVELUL DE ZGOMOT DE IMPACT STANDARDIZAT – L , definit ca: n,T T L = L – 10 lg [dB] (1.4) n,T i T

NIVELUL DE ZGOMOT DE IMPACT NORMALIZAT – L , definit ca: n A L = L + 10 lg [dB] (1.5) n i A

în care: L = nivelul de zgomot în spaiul de recepie, în dB i T = durata de reverberaie msurat (calculat) în spaiul de recepie, în secunde T = durata de reverberaie de referin (T = 0,5 sec.) 0 0 A = aria de absorbie acustic echivalent în spaiul de recepie, în m2 A = aria de absorbie acustic echivalent de referin (A = 10 m2) 0 0 Pentru pardoseli se definesc indici L, reprezentând îmbuntirea izolrii la zgomot de impact prin aportul adus de pardoseal. Pentru determinarea izolrii la zgomot de impact a ansamblului planeu + pardoseal, indicii L se scad din valoarea nivelului L al planeului. n

1.2.4. ABSORBIE ACUSTIC (fonoabsorbie) Absorbia acustic definete modul în care alctuirile suprafeelor din spaii închise se comport în raport cu undele sonore incidente. Prin absorbie acustic se urmrete ca o parte din energia sunetului aerian ce întâlnete o suprafa delimitatoare a unui spaiu s nu fie reflectat ci absorbit. Din punctul de vedere al fonoabsorbiei nu intereseaz ce se întâmpl cu energia ce nu este reflectat. În mod obinuit materialele i structurile fonoabsorbante nu sunt i izolatoare acustice. Absorbia acustic este caracterizat de „coeficientul de absorbie acustic ” definit prin raportul – subunitar – între energia absorbit i energia incident, exprimat pentru benzile de frecvene standardizate sau prin clase de absorbie, conform 2.2.3.3.

1.2.5. REVERBERAIE Fenomen întâlnit în spaii închise sau parial închise ce const în reflexia repetat a undelor acustice care pierd o parte din energie la fiecare reflexie. Rezult un dublu efect de suprapunere peste sunetul direct i de întrire a acestuia urmat de o prelungire dup ce înceteaz sunetul direct. Se definete ca „durat de reverberaie - T” exprimat în secunde. V T = 0.163 [sec.] (1.6) A în care V = volumul încperii, în m3 A = aria de absorbie echivalent, în m2

A = S a (1.7) i i j în care S = aria suprafeei perimetrale i, pe care e aplicat materialul cu coeficientul de i absorbie , în m2 i = coeficientul de absorbie al materialului i, i a = absorbie adus de persoanele i obiectele din încpere (absorbani j funcionali).

1.3.REFERINE TEHNICE Nr.crt. Standard Denumire

1. SR EN ISO 717-1:2000 Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a elementelor de construcii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian

1. GENERALITI 1.1 OBIECT I DOMENIU DE APLICARE 1.2 REFERINE TEHNICE 1.3 TERMINOLOGIE

1. Fig.2.1 surse de zgomot 2 Fig.2.2 Zone de umbr acustic în spatele ecranului Reducerea nivelului de zgomot Les (% R), prin amplasarea unui 3 Fig.2.3 ecran în câmpul apropiat al unei surse Atenuarea nivelului de zgomot al sursei în funcie de distan i de aria 4 Fig.2.4 echivalent de absorbie a încperii Reducerea L (f) în cazul elementelor de închidere total a cii de ef 5 Fig.2.5 propagare, în cazul propagrii de la un câmp acustic difuz la un câmp acustic difuz Reducerea L (f) în cazul elementelor de închidere total a cii de ef 6 Fig.2.6 propagare, în cazul propagrii de la un câmp acustic difuz la un câmp acustic liber 7 Fig.2.7 Coordonatele punctului M Reducerea L (f) în cazul elementelor de închidere total a cii de ef 8 Fig.2.8 propagare, în cazul propagrii de la un câmp acustic liber la un câmp acustic difuz Reducerea L (f) în cazul elementelor de închidere total a cii de ef 9 Fig.2.9 propagare, în cazul propagrii de la un câmp acustic intermediar ctre un câmp acustic intermediar Reducerea L (f) în cazul elementelor de închidere parial a cii de ef 10 Fig.2.10 propagare, în cazul propagrii de la un câmp acustic difuz ctre un câmp acustic difuz Reducerea L datorit amplasrii unui element de închidere parial în 11 Fig.2.11 câmp acustic difuz. 12 Fig.2.12 Diferena de drum dintre unda refractat i unda direct Diagram pentru determinarea reducerii nivelului de zgomot prin ecrane 13 Fig.2.13 de lungime practic infinit. 14 Fig.2.14 Determinarea indicelui de atenuare Rf al structurii compuse Caracteristica de radiaie ‘Cr’ pentru elemente de beton armat cu arii 25 15 Fig.3.1 m2 i grosimi cuprinse între 8...16 cm Valoarea indicelui de atenuare a puterii vibraiilor la schimbri brute de 16 Fig.3.2.a seciune Valoarea indicelui de atenuare a puterii vibraiilor la propagarea acestora 17 Fig.3.2.b prin coluri Valoarea indicelui de atenuare a puterii vibraiilor la propagarea acestora 18 Fig.3.2.c prin intersecii în cruce Valoarea indicelui de atenuare a puterii vibraiilor la propagarea acestora 19 Fig.3.2.d prin intersecii în ‘T’ 20 Fig.3.3 Dal flotant a) Pardoseal din plci; b) Pardoseal continu Variaia nivelului de putere acustic a ventilatoarelor în funcie de 21 Fig.4.1.1 raportul "V / Vopt" 22 Fig.4.1.2 Carcasa unui motor electric 23 Fig.4.1.3 Dispozitive de fixare elastic de plafon a canalelor de ventilare 24 Fig.4.1.4 Trecerea canalelor de ventilaie prin perei

25 Fig.4.1.5 Atenuatoare active circulare, simple 26 Fig.4.1.6 Atenuatoare active circulare, cu bulb fonoabsorbant 27 Fig.4.1.7 Atenuatoare active rectangulare lamelare 28 Fig.4.1.8 Atenuatoare active rectangulare cu icane Posibiliti de atenuare a zgomotului transmis între dou încperi prin 29 Fig.4.1.9 diafonie 30 Fig.4.2.1 Model de carcas dubl Construcia slilor pompelor amplasate în afara cldirilor - schi de 31 Fig.4.2.2 principiu 32 Fig.4.2.3 Detalii de racorduri elastice 33 Fig.4.2.4 Sisteme de montare a hidroforului pe traseul de refulare al electropompei 34 Fig.4.2.5 Izolarea fonic a conductelor la trecerea prin elementele de construcie 35 Fig.4.2.6 Izolarea între conducte i brri cu garnituri elastice 36 Fig.4.2.7 Prinderea brrilor cu dibluri izolate 37 Fig.4.2.8 Montarea obiectelor sanitare printr-o fixare nerigid 38 Fig.4.2.9 Separarea czii de baie prin intermediul unor garnituri elastice 39 Fig.4.2.10 Amplasarea recomandat a grupurilor sanitare fa de celelalte camere Montare recomandat a obiectelor sanitare pe un perete care nu 40 Fig.4.2.11 delimiteaz camerele de locuit Sistem “cas în cas” pentru izolare fonic post trafo înglobat în cldire 41 Fig.4.4.1 (PLAN) Sistem “cas în cas” pentru izolare fonic post trafo înglobat în cldire 42 Fig.4.4.2 (SECIUNEA A-A) 43 Fig.4.4.3 Detaliu de execuie planeu ( DETALIU A ) Sistem “cas în cas” pentru izolare fonic post trafo înglobat în 44 Fig.4.4.4 cldire (SECIUNE B-B) Sistem “cas în cas” pentru izolare fonic post trafo înglobat în 45 Fig.4.4.5 cldire (SECIUNE C-C) Trasee de propagare aerian a zgomotului provenit de la instalaia de 46 Fig.4.5.1 ascensor 47 Fig.4.6.1 Sistem cu un grad de libertate 48 Fig.4.6.2 Relaia dintre deformaia static i frecvena de rezonan f n 49 Fig.4.6.3 Criterii de acceptare a vibraiilor 50 Fig.4.6.4 Evaluarea severitii vibraiilor 51 Fig.4.6.5 Sistem izolat cu patru elemente antivibratile 52 Fig.4.6.6 Sistem cu dou grade de libertate Variaia factorului K în funcie de poziia echipamentului pe grinda 53 Fig.4.6.7 C echivalent 54 Fig.4.6.8 Arc elicoidal cilindric din oel 55 Fig.4.6.9 Sistem de arcuri cu limitarea deplasrii 56 Fig.4.6.10 Arc din oel în carcas 57 Fig.4.6.11 Arc pentru suspendare 58 Fig.4.6.12 Izolator din neopren turnat 59 Fig.4.6.13 Covor din neopren turnat 60 Fig.4.6.14 Izolator pneumatic 61 Fig.4.6.15 Izolator din fibre de sticl 62 Fig.4.6.16 Postament structural pentru acionare ventilator 63 Fig.4.6.17 Rame metalice 64 Fig.4.6.18 Postament metalic cu beton înglobat 65 Fig.4.6.19 Postament structural pentru acionarea ventilatorului

66 Fig.4.6.20 Legtura conductelor de aer cu conectori flexibili 67 Fig.4.6.21 Conduct montat pe tavan cu izolatori de suspendare 68 Fig.4.6.22 Furtunuri flexibile 69 Fig.4.6.23 Furtunuri cu estur metalic 70 Fig.4.6.24 Îmbinare din cauciuc 71 Fig.4.6.25 Sisteme de izolare la vibraii cu pardoseli flotante 72 Fig.4.6.26 Platform flotant de ridicare 73 Fig.4.6.27 Platform flotant din lemn 74 Fig.4.6.28 Izolatori de suspendare pentru evi 75 Fig.4.6.29 Sisteme de izolare pentru evi verticale 76 Fig. A.3.1 Curba "L " va 77 Fig. A.4.1 Element omogen 78 Fig. A.4.2 Exemple de elemente omogene 79 Fig. A.4.3 Curba indicilor de atenuare „R(f)” i 80 Fig. A.4.4 Perete din zidrie de elemente de argil ars Moduri de prindere a elementului de compartimentare de elementele 81 Fig. A.4.5 adiacente 82 Fig. A.4.6 Curba indicilor de atenuare sonor R(f) i 83 Fig. A.4.7 Aplicarea coreciei „R ” b2 84 Fig. A.4.8 Aplicarea coreciei „R ” b2 85 Fig. A.4.9 Perete omogen cu structur dubl 86 Fig. A.4.10 Trasarea diagramei R(f) i compararea cu curba etalon i 87 Fig. A.6.1 Legea masei 88 Fig. A.8.1 Diagrama pentru deducerea indicelui de transmisie Determinarea curbei coeficienilor „” pentru o membran vibrant fr 89 Fig. A.8.2 substrat de material fonoabsorbant Determinarea curbei coeficienilor „” pentru o membran vibrant cu 90 Fig. A.8.3 substrat de produs fonoabsorbant

Curba coeficienilor de absorbie acustic f pentru plci din vat 91 Fig. A.8.4 i mineral

Curba coeficienilor de absorbie acustic f pentru membrana din 92 Fig. A.8.5 i placaj de fag fr substrat de produs fonoabsorbant.

Curba coeficienilor de absorbie acustic f , pentru membrana din 93 Fig. A.8.6 i placaj de fag cu substrat de vat mineral Curba etalon a nivelurilor normalizate ale zgomotului de impact i curba 94 Fig. A.11.1 L a planeului de referin n,r,o Construcia curbei L (f) corespunztoare complexului constructiv 95 Fig. A.11.2 n „planeu de referin + pardoseal pe dal flotant” 96 Fig. A.11.3 Exemplu de pardoseal pe dal flotant 97 Fig. A.11.4 Determinarea indicelui L n,r,w Variaia nivelului global de putere acustic în funcie de debitul Q i 98 Fig. A.12.1 presiunea static p

Variaia nivelului global de putere acustic în funcie de puterea P i 99 Fig. A.12.2 presiunea static p

Variaia nivelului global de putere acustic în funcie de puterea P i 100 Fig. A.12.3 debitul Q 101 Fig. A.12.4 Repartizarea nivelului de putere acustic 102 Fig. A.12.5 Atenurile de zgomot datorate tronsoanelor drepte ale canalelor 103 Fig. A.12.6 Atenurile de zgomot datorate coturilor

104 Fig. A.12.7 Atenurile de zgomot datorate schimbrilor brute de seciune 105 Fig. A.12.8 Atenurile de zgomot datorate ramificaiilor 106 Fig. A.12.9 Curba de variaie a termenului 1,4 107 Fig. A.12.10 Atenurile reactive de zgomot datorate camerelor de detent 108 Fig. A.12.11 Atenurile realizate cu atenuatoare rectangulare lamelare Atenurile de zgomot realizate prin intermediul atenuatoarelor active 109 Fig. A.12.12 rectangulare cu icane Atenuarea zgomotului la ieirea din canalul de ventilare printr-o gur fr 110 Fig. A.12.13 gril Determinarea elementelor geometrice pentru obinerea factorului de 111 Fig. A.12.14 directivitate Q 112 Fig. A.12.15 Determinarea factorului de directivitate Q 113 Fig. A.12.16 Determinarea coreciei acustice a încperii 114 Fig. A.12.17 Schema instalaiei VCA LISTA TABELE Numr Nr.crt Denumire tabel tabel 1 Tabel 4.1.1 Viteze de circulaie maxime admise a aerului în canalele de ventilare din încperi obinuite i social-culturale 2 Tabel 4.2.1 Tipuri de armturi în funcie de nivelul acustic specific la curgerea apei cu o presiune de 0,3 Mpa

3 Tabel 4.5.1 Reducerile L f ef 4 Tabel 4.6.1 Principalele echipamente care pot transmite vibraii 5 Tabel 4.6.2 Valori minime ale gradelor de izolare I (%) pentru diverse tipuri de cladiri 6 Tabel 4.6.3 Valori maxime uzuale ale gradelor de izolare I (%) 7 Tabel 4.6.4 Criterii de acceptare a mrimii vibraiilor 8 Tabel 4.6.5 Constanta A 9 Tabel 4.6.6 Valorile normale (tehnologice) ale dezechilibrrilor (momentelor statice ale maselor excentrice) 10 Tabel 4.6.7 Sarcina distribuit pe planee - valori de proiectare (N/m2) Distana dintre grinzi - 3m 11 Tabel 4.6.8 Deformaia în funcie de lungimea deschiderii 12 Tabel A.3.1 Valori ale rigiditii dinamice 13 Tabel A.4.1 Domeniul de frecvene al palierului zonei de coinciden (f – f ) B C 14 Tabel A.4.2 Coreciile „R b2 (f)” în dreptul frecvenelor „fn ” în funcie de valoarea „ (f)” m 15 Tabel A.4.3 Frecvena „f” ce se adauga la frecvena f

16 Tabel A.4.4 Valorile curbei R+R +R a b1 17 Tabel A.6.1 Sporul Rw in funcie de grosimea stratului fonoabsorbant 18 Tabel A.8.1 Valori « » corespunztoare frecvenei de rezonan max 19 Tabel A.11.1 Valorile nivelului normalizat al zgomotului de impact, „ L ” pentru n,r,o un planeu de referin 20 Tabel A.11.2 Rigiditatea dinamic specific 21 Tabel A.12.1 Valorile atenurilor nivelului de zgomot, în funcie de frecven, produse de atenuatoarele circulare cu bulb fonoabsorbant

22 Tabel A.12.2 Corecii ale nivelului global de putere acustic pentru repartizarea nivelului de zgomot în benzi de frecven (cu grile si anemostate) 23 Tabel A.12.3 Corecii pentru nivelul global de putere acustic 24 Tabel A.12.4 Atenurile L datorate cotului în unghi drept 25 Tabel A.12.5 Atenurile L datorate ieirii aerului din canal pe ramura 1 26 Tabel A.12.6 Calculul nivelului de zgomot aerodinamic la ieirea din canal (fr grile sau anemostate) 27 Tabel A.12.7 Calculul nivelului de zgomot corespunztor trecerii aerului prin anemostate L ga 28 Tabel A.12.8 Calculul coreciei acustice datorate încperii L A 29 Tabel A.12.9 Calculul nivelului de zgomot aerodinamic transmis la punctul de recepie Laer v,r 30 Tabel A.12.10 Calculul nivelului de zgomot aerodinamic transmis la punctul de recepie L ga,r 31 Tabel A.12.11 Dimensionarea sistemelor de atenuare suplimentare

1.1. Obiect i domeniu de aplicare

1.1.1. Partea II – Proiectarea i execuia msurilor de izolare fonic i a tratamentelor acustice la cldiri, indicativ C 125/2 - 2013 a Normativului privind acustica în construcii i zone urbane, indicativ C 125-2013, se refer la aspecte generale legate de reglementarea regimului de zgomot din cldiri, în scopul asigurrii condiiilor admisibile de confort acustic, legal stabilite. Normativul se utilizeaz înc din primele faze de proiectare, pentru adoptarea msurilor de ordin acustic, astfel încât s evite apariia unor situaii greu de rezolvat în fazele urmtoare ale proiectrii. De asemenea, normativul evideniaz aspecte ce trebuie urmrite cu prioritate pentru evitarea unor erori de execuie care pot compromite buna funcionare a msurilor proiectate. Partea II, indicativ C 125/2 - 2013 a prezentului normativ este destinat proiectanilor, verificatorilor de proiecte, experilor tehnici atestai, executanilor, responsabililor tehnici cu execuia atestai, proprietarilor, administratorilor i utilizatorilor cldirilor, autoritilor administraiei publice centrale i locale, precum i organelor de verificare i control în domeniu. Pentru aplicarea operativ a normativului, fiecare capitol este structurat pe trei pri: generaliti; elemente de proiectare; prevederi pentru executarea lucrrilor.

1.1.2. Protecia fa de zgomot este definit, conform Prii I, indicativ C 125/1-2013, de ase condiii tehnice specifice: Protecia fa de zgomotul aerian provenit din exteriorul cldirii. Protecia fa de zgomotul aerian provenit dintr-un alt spaiu închis. Protecia împotriva zgomotului de impact. Protecia fa de zgomotul produs de echipamentele i instalaiile tehnice ale cldirii. Protecia împotriva zgomotului reverberat excesiv i zgomotului produs în spaiul respectiv. Protecia mediului înconjurtor fa de zgomotul produs de surse din interiorul construciilor, sau în legtur cu acestea. Detalierea acestor condiii tehnice este fcut în Partea I, indicativ C125/1-2013.

1.1.3. În spiritul prezentului normativ se consider c se obin rezultate optime în situaia în care, pentru asigurarea confortului acustic, msurile de protecie acustic se adopt concomitent pe întregul parcurs „surs de zgomot – mediu de propagare – spaiu de recepie (unitate funcional protejat)”. Sursele de zgomot luate în considerare în prezentul normativ pot aciona în interiorul unitii funcionale ce se protejeaz sau în exteriorul ei. Ele pot reprezenta: surse exterioare de zgomot; activiti curente ale utilizatorilor cldirii, în exploatarea normal a acesteia; funcionarea echipamentelor i instalaiilor din cldire sau din afara ei.

1.1.3.1. Msurile de protecie fonic adoptate la surs trebuie s conduc la obinerea unei puteri acustice radiate minime, respectiv la un nivel de zgomot minim în imediata apropiere.

1.1.3.2. Mediul de propagare al zgomotului de la surs la spaiul de recepie poate fi fluid (în mod preponderent aerian, în cazul prezentului normativ) sau solid. Zgomotele provenite de

la surs se propag spre spaiul de recepie pe ambele ci (zgomot aerian sau zgomot structural) sau, în mod preponderent, pe una dintre ele. Msurile de protecie fonic adoptate pe parcursul cilor de propagare presupun realizarea unor neomogeniti (disipatori energetici) pe aceste ci. În cazul propagrii zgomotului prin aer, neomogenitile sunt reprezentate, în principal, de elemente constructive caracterizate de impedane acustice mult superioare impedanei aerului (de ex.: perei, planee). În cazul propagrii zgomotului prin solid, neomogenitile sunt reprezentate de discontinuiti realizate în cadrul cii de propagare, caracterizate de impedane acustice mult inferioare impedanei cii considerate (elemente elasto-amortizoare-disipative).

1.1.3.3. Msurile de protecie fonic ce se aplic spaiului de recepie (unitate funcional ce se protejeaz) presupun: reducerea puterii acustice de radiaie a surselor interioare; absorbie acustic ridicat (tratamente fonoabsorbante).

1.1.4. Tehnica proteciei acustice a unitilor funcionale împotriva zgomotelor ce provin pe cale aerian sau structural de la diverse surse presupune adoptarea unor msuri cu caracter general, ale cror principii de baz sunt prezentate în capitolele 2 i 3 ale normativului. Aspecte particulare ale problemei, legate de funcionarea unor surse de larg rspândire în cldiri, sunt prezentate în cap. 4.

1.2. Referine tehnice Standarde Nr. Standard Denumire crt. 1 STAS 6156 - 86 Acustica în construcii. Protecia împotriva zgomotului în construcii civile i social - culturale. Limite admisibile i parametri de izolare acustic 2 SR 6161-1: 2008 Acustica în construcii. Partea 1: Msurarea nivelului de zgomot în construcii civile. Metode de msurare 3 SR 6161-1/C91:2009 Acustica în construcii. Partea 1: Msurarea nivelului de zgomot în construcii civile. Metode de msurare 4 SR 6161-2 : 2008 Acustica în construcii. Partea 2: Determinarea în laborator a izolrii la zgomot aerian a elementelor despritoare ce conin ui, ferestre sau elemente vitrate 5 STAS 6161/3 - 82 Acustica în construcii. Determinarea nivelului de zgomot în localitile urbane. Metod de determinare 6 SR EN ISO 717-1:2000 Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a elementelor de construcii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian 7 SR EN ISO 717-1:2000/ Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a A1:2007 elementelor de construcii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian.Amendament 1: Reguli de rotunjire pentru evaluarea valorilor unice i a cantitilor exprimate printr-o valoare unic 8 SR EN ISO 717-2: 2001 Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a elementelor de construcii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact 9 SR EN ISO 717-2:2001/ Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a A1:2007 elementelor de construcii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact . Amendament 1 10 SR EN ISO 717-2:2001/ Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor C91:2007 i a elementelor de construcii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact 11 SR EN ISO 10140-2: 2011 Acustic. Msurarea în laborator a izolrii acustice a elementelor de construcii. Partea 2: Msurarea izolrii acustice la zgomot aerian 12 SR EN ISO 10140-3 :2011 Acustic. Msurarea în laborator a izolrii acustice a elementelor de construcii. Partea 3: Msurarea izolrii acustice la zgomot de impact 13 SR EN ISO 140-4: 2002 Acustic. Msurarea izolrii acustice a cldirilor i a elementelor de construcii. Partea 4: Msurarea în situ a izolrii la zgomot aerian între camere 14 SR EN ISO 140-7: 2002 Acustic. Msurarea izolrii acustice a cldirilor i a elementelor de construcii. Partea 7: Msurarea in situ a izolrii la zgomot de impact a planeelor 15 STAS 7150 - 77 Acustica în industrie. Metode de msurare a nivelului de zgomot în industrie

16 STAS 12203/1 - 83 Acustica în construcii. Determinarea nivelului de putere acustic în camerele anecoice i semianecoice. Metoda de determinare 17 STAS 12025/1 - 81 Acustica în construcii. Efectele vibraiilor produse de traficul rutier asupra cldirilor sau prilor de cldiri. Metode de msurare 18 SR 12025-2: 1994 Acustica în construcii. Efectele vibraiilor asupra cldirilor sau prilor de cldire. Limite admisibile 19 SR ISO 2631-1: 2001 Vibraii i ocuri mecanice. Evaluarea expunerii umane la vibraii globale ale corpului. Partea 1: Cerine generale 20 STAS 8048/1 - 91 Acustica în construcii. Produse izolatoare de vibraii mecanice. Determinarea calitii elastice în regim de acionare dinamic 21 SR EN ISO 354: 2004 Acustic. Msurarea absorbiei acustice în camer de reverberaie 22 STAS 1957/1-88 Acustica. Terminologie. Acustica fizic 23 STAS 1957/3-88 Acustica. Terminologie. Acustica în construcii i transporturi Not: 1.Referinele datate au fost luate în considerare la data elaborrii reglementrii tehnice;

1.3. Terminologie Terminologia utilizat în prezentul normativ este conform cu: STAS 1957/1-88 Acustica. Terminologie. Acustica fizic. STAS 1957/3-88 Acustica. Terminologie. Acustica în construcii i transporturi.

1. Din punct de vedere al posibilitilor de acces, carcasele se împart în: a. Carcase nevizitabile b. Carcase vizitabile

1. Se stabilete masa pe unitatea de suprafa a elementului de construcie, „m”, în kg/m² ;

1. Masa pe unitatea de suprafa a elementului de compartimentare:

1. Se determin pentru cele dou elemente constitutive, simple, curbele indicilor de atenuare R (f) i R (f), conform metodologiei de la pct. I; 1 2

1. Relaia (A.4.4) se aplic în situaia în care elementele de construcie adiacente sunt continue pe toat grosimea structurii analizate; Z Z

1. Se determin m , m i cu relaiile din tabelul A.4.1 se determin caracteristicile 1 2 palierului din zona de coinciden. Cu metologia prezentat în A.4.I, se traseaz curbele R (f) i R (f) 1 2 Element constitutiv simplu 1 Element constitutiv simplu 2 m = 0,0752650 + 0,01521700 = 74,25 kg/m² m = 0,06321800 + 0,01521700 = 160,5 kg/m² 1 2 R = R = 29 dB R = R = 37 dB B C B C 6700 17000 f = 6 90 Hz f = 6 106 Hz B B 74,25 160,5 43000 77000 f = 6 579 Hz f = 6 480 Hz C C 74,25 160,5

1. Se adopt un planeu de referin (planeu de beton armat de 12 cm grosime) pentru care se cunosc valorile nivelului normalizat al zgomotului de impact, „ L ” (tabelul A.11.1 i fig. n,r,o A.11.1) i indicele de izolare la zgomot de impact, L = 78 dB. n,r,o,w Tabelul A.11.1 Valorile nivelului normalizat al zgomotului de impact, „ L ” pentru un planeu de n,r,o referin Frecvena 100 125 160 200 250 315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2000 2500 3150 (Hz) L (dB) 67 67,5 68 68,5 69 69,5 70 70,5 71 71,5 72 72 72 72 72 72 n,r,o

f

001 521 061 002 052 513 004 005 036 008 0001 0521 0061 0002 0052 0513

L [dB] n a b [Hz] Fig. A.11.1 - Curba etalon a nivelurilor normalizate ale zgomotului de impact i curba L a n,r,o planeului de referin a – curba L a planeului de referin n,r,o b – curba etalon a nivelurilor normalizate ale zgomotului de impact

1.1. Obiect i domeniu de aplicare

1.2. Clasificare cldiri civile i modul de abordare a acestora

1.4. Terminologie 2.CLDIRI DE LOCUIT

1.1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE

(1) Partea III– Msuri de protecie împotriva zgomotului la cldiri de locuit, social-culturale i tehnico-administrative, indicativ C 125/3-2013 a Normativului privind acustica în construcii i zone urbane, indicativ C 125-2013, se refer la msurile de protecie împotriva zgomotului ce trebuie respectate la proiectarea cldirilor civile, i/sau la schimbarea destinaiei unor spaii din cadrul acestora, inând seama de activitile ce se desfoar în interiorul lor, în scopul respectrii cerinei de protecie împotriva zgomotului. NOT: La lucrrile de modernizare, modificare, transformare, reparare i consolidare a cldirilor existente (de ex.: în cazul unor amplasamente sau cldiri aflate în situri protejate), în cazul în care nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale normativului, se vor asigura prin proiect msuri de protecie acustic la receptor, pe calea de propagare i/sau la surs.

(2) Prevederile Prii III, indicativ C 125/3-2013 a normativului se adreseaz proiectanilor, verificatorilor de proiecte atestai, experilor tehnici atestai, executanilor, responsabililor tehnici cu execuia atestai, proprietarilor, administratorilor i utilizatorilor cldirilor civile, precum i autoritilor administraiei publice i organismelor de control.

1.2. CLASIFICARE CLDIRI CIVILE I MODUL DE ABORDARE A ACESTORA

1.2.1. În sensul prezentului normativ, cldirile civile se clasific dup destinaie, astfel:

1.2.1.1. CLDIRI DE LOCUIT

a)Locuine (individuale i colective)

b)Hoteluri

1.2.1.2. CLDIRI SOCIAL – CULTURALE

a) Cldiri pentru învmânt i educaie (de exemplu: coli, grdinie de copii, cree, instituii de învmânt superior)

b) Cldiri pentru activiti sanitare (de exemplu: spitale, policlinici, dispensare, cabinete medicale individuale)

c) Cldiri pentru activiti culturale i de divertisment (de exemplu: biblioteci, muzee, sli de expoziii, cluburi, discoteci, sli polivalente)

d) Cldiri pentru activiti sportive (de exemplu: complexe sportive, bazine de înot acoperite)

1.2.1.3. CLDIRI ADMINISTRATIVE

a) Cldiri pentru birouri (de exemplu: birouri cu activitate intelectual, birouri de lucru cu publicul, bnci, centre de calcul, tribunale, primrii, prefecturi)

1.2.1.4. CLDIRI COMERCIALE I DE ALIMENTAIE PUBLIC

a) Cldiri pentru activiti comerciale (de exemplu: magazine, restaurante, cantine, cofetrii, baruri, uniti de prestri servicii: curtorii, PTT, croitorii, cizmrii, reparaii TV etc., uniti de desfacere cu amnuntul: spaii de vânzare i anexe ale acestora, cu i fr agregate frigorifice)

1.2.2. Sursele de zgomot i vibraii luate în considerare în prezentul normativ pot aciona în interiorul unitii funcionale ce se protejeaz sau în exteriorul ei. Ele pot reprezenta:

a) surse exterioare de zgomot i vibraii;

b) activiti curente ale utilizatorilor cldirii, în exploatarea normal a acesteia;

c) funcionarea echipamentelor i instalaiilor din cldire sau din afara ei.

1.2.3. Pentru fiecare dintre tipurile de cldiri menionate la pct.1.2.1., în lucrare se vor aborda:

a) modul de compartimentare a cldirilor;

b) modul de distribuie i amplasare a spaiilor (unitilor funcionale) în interior, în funcie de sursele de zgomot i vibraii interioare sau exterioare;

c) limitele admisibile corespunztoare diferitelor funciuni ale spaiilor din aceste cldiri;

d) indicii de izolare acustic la zgomot aerian i de impact pentru elementele ce delimiteaz diferitele spaii;

e) soluiile tehnice de principiu pentru asigurarea proteciei împotriva zgomotului i vibraiilor, precum i a confortului acustic.

1.2.4. Prezentul normativ cuprinde condiiile tehnice, criteriile i nivelurile de performan, precum i soluiile necesare pentru îndeplinirea cerinei fundamentale aplicabil construciilor privind protecia împotriva zgomotului.

1.2.4.1. Condiiile tehnice considerate sunt:

a)Calitatea mediului acustic;

b)Izolarea acustic.

1.2.4.2. Criteriile de performan corespunztoare condiiilor tehnice de mai sus sunt:

a) în cazul condiiei tehnice ”calitatea mediului acustic”:

i)nivel de zgomot echivalent interior; ii) nivel de zgomot echivalent exterior cldirii; iii) durat de reverberaie.

b)în cazul condiiei tehnice ”izolarea acustic”:

i)indicele de izolare la zgomot aerian R' ; w ii) indicele de izolare la zgomot de impact L' . nw

1.2.5. Funcie de destinaia cldirilor civile precum i a condiiilor speciale de izolare fonic a acestora, prin documentaia de proiectare se solicit msurri acustice referitoare la cerina de protecie împotriva zgomotului, odat cu recepia la terminarea lucrrilor. Msurrile acustice se vor efectua pentru verificarea încadrrii parametrilor specificai în capitolele urmtoare, în limitele admisibile din reglementrile tehnice în vigoare.

1.3. REFERINE TEHNICE Standarde

1. SR EN ISO 717-1:2000 Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a elementelor de construcii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian

1.4. TERMINOLOGIE

(1) Simbolurile i unitile de msur ale mrimilor utilizate sunt conforme cu definiiile din STAS 1957/1,3 „Acustic. Terminologie”.

(2) În contextul prezentei pri a normativului se mai utilizeaz i urmtorii termeni: - unitate funcional; - nivel de zgomot; - izolare acustic la zgomot aerian; - izolare acustic la zgomot de impact; - absorbie acustic (fonoabsorbie); - reverberaie. Termenii de mai sus sunt definii în Partea I a normativului, indicativ C125/1 la subcapitolul 1.2 – Terminologie.

1. Valorile Rw minim (calculate cf. SR EN ISO 717-1 i SR EN ISO 717-1/A1), indicate în tabelul A.1 pentru indicele de izolare la zgomot aerian al peretelui plin sunt determinate în laborator. Valorile R'w, prezentate în capitolele 2 ... 5 sunt valori "in situ", care includ i efectul transmisiilor indirecte prin legturile perimetrale ale elementului de închidere sau compartimentare, legturi ce se pot cunoate abia în faza concret de proiectare (diminuarea valorilor R'w poate varia de la 0 la 7 dB). În aceast situaie, proiectantul poate s calculeze valorile R'w necesare, pornind de la Rw, utilizând Partea II, indicativ C 125/2-2013.

1.1. Obiect i domeniu de aplicare

1.2. Msuri de protecie împotriva zgomotului urban

1.2.1. Msuri de ordin urbanistic

1.2.2. Msuri de ordin arhitectural

1.2.3. Msuri de ordin administrativ de combatere a zgomotului i/sau vibraiilor

1.2.4. Msuri administrativ-legislative de combatere a zgomotului

1.2.5. Msuri active de combatere a zgomotului

1.2.6. Msuri pasive de combatere a zgomotului

1.3. Analiza i identificarea surselor de zgomot i vibraii urbane

1.3.1. Sursele de zgomot urban

1.3.2. Sursele de vibraii din mediul urban

1.4. Referine legislative i tehnice

1.1. Obiect i domeniu de aplicare

(1) Partea IV – Msuri de protecie împotriva zgomotului la zone urbane, indicativ C 125/4 – 2013 a Normativului privind acustica în construcii i zone urbane, indicativ C 125-2013, se refer la msurile de protecie acustic i de vibraii ce trebuie avute în vedere la proiectarea zonelor urbane noi i a localitilor din zonele rurale noi, precum i la reamenajarea zonelor existente, implicit a cldirilor situate în aceste zone, pentru respectarea nivelurilor de performan corespunztoare parametrilor ce asigur cerinele de confort acustic ale utilizatorilor.

(2) Partea IV, indicativ C125/4-2013 este destinat proiectanilor, verificatorilor de proiecte, experilor tehnici atestai, executanilor, responsabililor tehnici cu execuia atestai, proprietarilor, administratorilor i utilizatorilor construciilor i zonelor urbane, autoritilor administraiei publice centrale i locale, precum i organelor de verificare i control în domeniu.

(3) Prevederile prezentei pri a normativului de proiectare se utilizeaz pentru realizarea planurilor urbanistice generale (PUG), zonale (PUZ) i de detaliu (PUD) precum i a regulamentelor de urbanism aferente acestora conform cadrului legislativ în vigoare.

(4) Partea IV, indicativ C125/4-2013 a normativului se refer strict la vibraii terane provenite din surse antropice, altele decât sursele naturale: seismele, vântul etc.

(5) Pentru reducerea nivelului de zgomot i/sau vibraii, msurile de protecie se impun a fi adoptate concomitent la:

a) sursa de zgomot i/sau vibraii;

b) cile de propagare a zgomotului i /sau vibraiilor;

c) zona receptoare.

1.2. Msuri de protecie împotriva zgomotului urban Clasificri ale tipurilor de msuri de protecie:

a)dup tipologia de adoptare a acestora:

i) msuri de ordin urbanistic; ii) msuri de ordin arhitectural; iii) msuri de ordin administrativ;

b)dup tipologia aplicabilitii acestora:

i) msuri administrativ-legislative de combatere a zgomotului; ii) msuri active de combatere a zgomotului; iii) msuri pasive de combatere a zgomotului.

1.2.1. Msurile de ordin urbanistic presupun :

(1)Adoptarea unei configuraii stradale corespunztoare avându-se în vedere:

a)tipologia zonelor funcionale din localitile strbtute de artere de circulaie;

b)profilele transversale i longitudinale ale strzilor;

c)structura i îmbrcmintea de uzur a arterei rutiere;

d)soluionarea nodurilor de circulaie (limitarea numrului de strzi care converg într-o intersecie, sistematizarea interseciilor, respectarea unor distane între intersecii etc.);

e)componenta traficului rutier;

f)regimul de înlime al fronturilor de cldiri delimitatoare ale arterelor de circulaie;

g) dispunerea cldirilor la distane convenabile fa de sursele de zgomot i/sau vibraii;

h)stabilirea unor distane de protecie din punct de vedere acustic fa de traficul rutier, feroviar, aerian, naval, subteran.

(2) Amplasarea la distane corespunztoare, din punct de vedere acustic, a dotrilor funcionale ce trebuie protejate (parcuri, zone balneare, etc.) fa de surse poteniale de zgomot i/sau vibraii.

(3) Crearea de ecrane naturale sau artificiale între surs i zonele receptoare.

(4) Adoptarea unor forme planimetrice i volumetrice care s conduc la reducerea efectelor zgomotului în interiorul cldirilor.

1.2.2. Msurile de ordin arhitectural sunt aplicate la:

(1) adoptarea unor rezolvri funcionale ale partiurilor cldirilor, care s creeze zone tampon fa de sursa de zgomot i/sau vibraii;

(2) dimensionarea corespunztoare a elementelor delimitatoare ale cldirilor (perei interiori, faade inclusiv ferestre i ui exterioare, acoperiuri).

1.2.3. Msuri de ordin administrativ de combatere a zgomotului i/sau vibraiilor - reprezint în principal aciuni cu caracter normativ, de exemplu:

(1) stabilirea unor niveluri maxime admisibile pentru diferitele surse de zgomot i/sau vibraii din ansamblurile urbane prin: impunerea tipurilor de vehicule, restricionarea orelor de trafic sau orelor de funcionare a unor uniti ce constituie surse poteniale de zgomot;

(2) stabilirea unor distane de protecie din punct de vedere acustic fa de traficul rutier, feroviar, aerian, naval, subteran;

(3) efectuarea de msurtori pentru controlul nivelurilor admisibile de zgomot i/sau vibraii, fa de limitele impuse prin regulamentul de urbanism ce se vor adopta sub îndrumarea organelor de administraie locale: prefecturi, primrii i organe de poliie;

(4) modificarea sau restricionarea traficului pe arterele de circulaie urbane pentru respectarea limitelor impuse prin regulamentele de urbanism.

1.2.4. Msuri administrativ-legislative de combatere a zgomotului - reprezint în principal aciuni cu caracter administrativ-legislativ, adoptate de instituiile abilitate conform legii, de exemplu:

(1) stabilirea unor niveluri maxime admisibile pentru diferitele surse de zgomot i/sau vibraii din ansamblurile urbane prin: impunerea unor tipuri de vehicule în trafic, restricionarea orelor de trafic sau a orelor de funcionare a unor uniti ce constituie surse poteniale de zgomot i/sau vibraii, etc;

(2) stabilirea reglementat a unor distane minime de protecie din punct de vedere acustic fa de traficul rutier, feroviar, aerian, naval, subteran.

(3) efectuarea de msurri pentru controlul nivelurilor admisibile de zgomot i/sau vibraii, fa de limitele impuse prin regulamentul de urbanism ce se vor adopta sub îndrumarea organelor de administraie locale: prefecturi, primrii i organe de poliie.

(4) modificarea sau restricionarea traficului pe arterele de circulaie urbane pentru respectarea limitelor impuse prin regulamentele de urbanism, de exemplu:

a) uniformizarea fluxului de trafic rutier (unda verde a semafoarelor) i reducerea la minim a zgomotului produs de vehicule;

b) programarea traficului aerian, etc.

1.2.5. Msuri active de combatere a zgomotului - reprezint msuri adoptate direct la sursele de zgomot i/sau vibraii; aplicarea eficient a msurilor active de combatere a zgomotului provenit de la diferite surse de poluare fonic urban presupune cunoaterea temeinic a tipului de surs i tratarea fiecreia în parte. Este de menionat faptul c problema polurii acustice trebuie avut în vedere în primul rând în faza de proiectare: -a mijloacelor de transport ce reprezint sursele de zgomot mobile provenite din trafic; - a dotrilor funcionale urbane ce includ surse de zgomot fixe (aflate în incinte); - a poziionrii în zona urban a diverselor dotri funcionale ale ansamblurilor construite.

(1) Msuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul rutier Zgomotul strzii este rezultatul compunerii zgomotelor provocate de diferitele tipuri de vehicule ce o strbat: autoturisme, autobuze, troleibuze, tramvaie, motociclete, autocamioane etc. Controlul zgomotului strzii se realizeaz prin cunoaterea i controlul fiecreia dintre sursele ce îl compun. Combaterea zgomotului produs de autovehicule se realizeaz prin aplicarea de msuri de protecie pentru toate sursele specifice ale unui tip de vehicul.

(2) Msuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul feroviar (pe ine) Soluiile de combatere a zgomotului provenit din traficul feroviar (vehicule circulând pe ine: tramvaie, metrouri, trenuri) se refer atât la vehiculul propriu zis cât i la calea de rulare.

(3) Msuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul aerian Din punct de vedere al proteciei ansamblurilor construite intereseaz, în principal, zgomotul specific decolrilor i aterizrilor, zgomotul generat în timpul funcionrii avioanelor pe sol i zgomotul produs de acestea la diferite altitudini relativ mici (la care avioanele survoleaz zone populate). Msurile de combatere constau în principal în realizarea unor motoare bine echilibrate dinamic i prevederea de atenuatoare speciale de zgomot la aspiraie i eapare, ce pot asigura o atenuare pân la 40 dB(A).

(4) Msuri active de combatere a zgomotului provenit din surse amplasate în incinte Dotrile funcionale urbane, de exemplu: industrii, piee, parcaje, coli, grdini-restaurant, stadioane etc, pot fi generatoare de surse de zgomot de diferite naturi: mecanice, electromagnetice, hidraulice, aerodinamice etc.

1.2.6. Msuri pasive de combatere a zgomotului - reprezint principii de sistematizare i optimizare a zonelor urbane, respectiv aciuni de ordin constructiv sau urbanistic adoptate din faza de proiectare a zonelor urbane, cu scopul de a reduce nivelul de intensitate al zgomotului, pe calea de propagare de la surs la receptor, astfel încât nivelul de zgomot la receptor s se încadreze în limitele admisibile recomandate de legislaia national i reglementrile tehnice în vigoare, (conform capitol 2.1.2.). Acestea sunt:

a) stabilirea unor trame stradale corect conformate din punct de vedere al proteciei acustice;

b) stabilirea unor distane de protecie din punct de vedere acustic fa de traficul feroviar, aerian, naval, subteran;

c) conformarea interioar din punct de vedere al proteciei acustice a unitilor funcionale în cadrul partiurilor cldirilor;

d) conformarea urbanistic din punct de vedere al proteciei acustice a zonelor funcionale specifice componente ale oraelor, respectiv a poziionrii acestora fa de zonele ce cuprind cldiri de locuine etc.

e) amplasarea corespunztoare a dotrilor urbane cu implicaii deosebite în stabilirea regimului acustic din diferitele zone funcionale urbane: dotri specifice traficului (parcajele, grile feroviare, autogrile, aeroporturile) i dotri funcionale specifice ansamblurilor urbane precum piee comerciale, instituii de învmânt (licee, coli, grdinie), grdini- restaurant,terenuri sportive i stadioane;

f)proiectarea corespunztoare din punct de vedere acustic a faadelor cldirilor;

g) influena tramei stradale în combaterea zgomotului provenit din traficul rutier;

h) influena zonelor plantate ca ecrane de protecie natural i a factorilor naturali de relief în combaterea zgomotului urban.

1.3. Analiza i identificarea surselor de zgomot i vibraii urbane

1.3.1. Sursele de zgomot urban

(1) Zgomotul urban este un zgomot cu o variaie aleatoare în timp, provenit din nenumrate surse de zgomot fixe i alte surse de zgomot mobile, permanente/temporare, iar rezolvarea problemelor de reducere a nivelului zgomotului emis de o surs urban depinde, în principal, de cunoaterea caracteristicilor acesteia i a situaiilor de configuraie urban în care este produs zgomotul.

(2) În contextul acestui normativ sursele urbane principale de zgomot i/sau vibraii terane din marile zone urbane se pot clasifica în dou tipuri, dup cum urmeaz: a. surse mobile provenind din: traficul rutier, feroviar, aerian, subteran, naval; b.surse fixe situate în incinte care delimiteaz diverse tipuri de activiti:

i) dotrile funcionale urbane: coli, grdinie, parcaje, stadioane, restaurante în aer liber, cinematografe în aer liber/piee agroindustriale etc; ii)unitile industriale.

Fiecare surs de zgomot prezint caracteristici specifice referitoare, în principal, la nivelul maxim/minim de zgomot produs, spectrul de frecvene etc. Cile de propagare a zgomotului pot fi prin: aer, ap, sol. Zona receptoare este constituit din spaiile interioare sau exterioare utilizate pentru diverse activiti. Controlarea surselor de zgomot, atât cele fixe cât i cele mobile (din trafic) presupune cunoaterea caracteristicilor surselor (în cazul surselor din traficul rutier i feroviar - a componentei traficului), iar adoptarea metodelor de reducere a nivelului de intensitate a acestor surse, presupune iniial cunoaterea zonelor urbane expuse la zgomot provenit din acest tip de surse.

1.3.2. Sursele de vibraii din mediul urban

(1) Tipuri de surse (dup natura surselor urbane de vibraii):

a) Surse terane:

i) surse urbane de vibraii ambientale: surse de vibraii din trafic rutier, surse de vibraii din transport pe cale ferat (tramvai,metrou), surse de vibraii din explozii (demolri), surse de vibraii transmise cldirilor din mediul urban de ctre echipamente industriale (ciocane de forj, laminoare, macarale, compresoare, ventilatoare, alte echipamente industriale cu componente în micare de rotaie i alternativa de translaie, etc.); ii) surse urbane din microseisme locale.

b) Surse aeriene:

i) surse de vibraii din zborul avioanelor; ii) surse de vibraii generate de intemperii.

(2) Localizarea surselor urbane de vibraii:

a)intravilan;

b)extravilan (la 10-1500m distan fa de construcii, funcie de natura vibraiilor i a construciilor).

(3) Caracteristicile surselor urbane de vibraii:

a)acceleraii, viteze, deplasri;

b) spectre de rspuns în domeniul frecvenelor admise de reglementrile tehnice i standardele specifice domeniului astfel încât s nu afecteze durabilitatea construciilor. * În capitolele 2, 3 i 4 ale prezentului normativ sunt enunate detaliat caracteristicile specifice, metodele de evaluare prin msurri i/sau calcule, pentru principalelor surse de zgomot / vibraii din zonele urbane.

1.4. Referine legislative i tehnice

1.4.1. Legislaie Nr.crt. Acte legislative Publicaia Hotrârea Guvernului nr.321/2005 privind evaluarea i Monitorul Oficial al României

1. gestionarea zgomotului ambiental, republicat Partea I nr. 19 din 10/01/2008

1. SR ISO 1996-1: 2008 Acustic. Descrierea, msurarea i evaluarea zgomotului din mediul ambiant. Partea 1: Mrimi fundamentale i metode de evaluare

1.5. Terminologie Simbolurile i unitile de msur ale mrimilor utilizate sunt conforme cu definiiile din STAS 1957-1,3 „Acustic. Terminologie”. În context se mai folosesc urmtorii termeni:

(1) profil transversal stradal - seciunea transversal general prin strad (artera de circulaie); includ: zona carosabilului, trotuarele, spaiile verzi i faadele fronturilor de cldiri delimitatoare;

(2) alinierea construciilor - linie convenional care delimiteaz frontul construciilor, în raport cu strada (artera de circulaie);

(3)front construit - limita exterioar construciei orientat ctre strad (drum, arter);

(4) ansamblu urbanistic - grupare de construcii, spaii libere sau plantate i amenajrile aferente acestora (spaii de circulaie a vehiculelor i pietonilor) legate între ele prin relaii funcionale, sociale, economice i estetice;

(5) ansamblu istoric - ansamblu urbanistic construit în epoci anterioare, care prin caracterul elementelor sale componente reprezint o mrturie istoric a evoluiei localitii;

(6) regim de aliniere - linie convenional impus de autoriti care stabilete distana construciilor în raport cu strada (drum, arter) sau cu alte construcii;

(7) regim de înlime - numrul de niveluri ale construciilor admis de autoriti în funcie de destinaia acestora, de vecinti etc;

(8) urbanism - component, a activitii de amenajare a teritoriului, desfurat la nivelul localitilor (municipii, orae, sate). Activitatea de urbanism are ca scop stabilirea cadrului de via i de locuire, asigurarea condiiilor de desfurarea activitii economice i a vieii sociale, în funcie de nevoile locuitorilor;

(9) zon - o parte sau sum de pri din teritoriul unei localiti, caracterizat prin una sau mai multe funciuni dominante;

(10) zon protejat - teritoriu delimitat în jurul unor construcii sau amenajri cu valoare istoric, arhitectural, urbanistica, sau peisagistic, supus unor aciuni de protecie, conservare i punere în valoare a acestora. Zonele protejate pot fi stabilite în jurul unor monumente de arhitectur, lucrri de art monumental, construcii cu valoare istoric sau memorial, a unor ansambluri urbanistice precum i a unor elemente naturale deosebite;

(11) coeficient de absorbie acustic: raportul dintre fluxul de energie acustic nereflectat (reinut) i fluxul de energie acustic incident (conform STAS 1957-1);

(12) curb de definiie a zgomotului: curba de zgomot care limiteaz superior spectrul unui zgomot reprezentat prin valori ale nivelului de zgomot rezultate în urma analizrii în benzi de o octav (conform STAS 1957-3);

(13) hart strategic a imisiei de zgomot - hart strategic de zgomot realizat pentru o perioad de referin stabilit, care înfieaz imisia provenit de la diferite surse de zgomot specifice pentru o zon prestabilit, utilizând intervale de valori de 5 dB(A) ale unui indicator de zgomot i reprezentarea acestora cu ajutorul culorilor în conformitate cu tabelul nr. 1 din SR ISO 1996- 2:1995;

(14) hart strategic de zgomot - o hart întocmit pentru evaluarea global a expunerii la zgomot dintr-o zon dat, cauzat de surse diferite de zgomot, sau pentru a stabili previziuni generale pentru o astfel de zon;

(15) indicator de zgomot - un parametru fizic pentru descrierea zgomotului ambiant, care are legtur cu un efect duntor;

(16) L(noapte) - indicator de zgomot pentru perioada de noapte - indicator de zgomot asociat tulburrii somnului din perioada de noapte, conform HG nr.321/2005;

(17) L(sear) - indicator de zgomot pentru perioada de sear - indicator de zgomot asociat disconfortului din perioada de sear, conform HG nr. 321/2005;

(18) L(zi) - indicator de zgomot pentru perioada de zi - indicator de zgomot asociat disconfortului din perioada de zi, conform HG nr.321/2005;

(19) L(zsn) - indicator de zgomot pentru zi-sear-noapte - indicator de zgomot asociat disconfortului general, conform HG nr.321/2005;

(20) nivel de expunere acustic, în decibeli: de zece ori logaritmul în baz 10 al raportului dintre expunerea acustic, E, i expunerea de referin, E , expunerea acustic fiind integrala în timp a

ptratului presiunii acustice instantanee ponderat în frecven, variabil în timp, într-un interval de timp T sau pe durata unui eveniment (conform SR ISO 1996-1)

(21) nivel de presiune acustic de vârf, în decibeli: de zece ori logaritmul în baz 10 al raportului dintre ptratul unei presiuni acustice de vârf i ptratul presiunii acustice de referin, unde presiunea acustic de vârf este valoarea maxim absolut a presiunii acustice instantanee pe durata unui interval de timp dat, cu o ponderare în frecven standard sau o lrgime de band de msurare dat (conform SR ISO 1996-1);

(22) nivel de zgomot echivalent: media ponderat a nivelurilor de zgomot înregistrate într-un anumit interval de timp (conform STAS 1957-3);

(23) nivel depit în N procente: nivelul de presiune acustic, în decibeli, ponderat în timp i în frecven, depit în N% din intervalul de timp considerat (conform SR ISO 1996-1)

(24) planuri de aciune - planuri destinate gestionrii problemelor i efectelor cauzate de zgomot, incluzând msuri de diminuare dac este necesar;

(25) valoare limit - o valoare a indicatorilor L(zsn) sau L(noapte) i, unde este cazul, a indicatorilor L(zsn) sau L(sear), stabilit potrivit HG nr.321/2005;

(26) zgomot ambiant - sunet nedorit sau duntor din mediul ambiant, creat de activitile umane, care include zgomotul emis de mijloacele de transport, de traficul rutier, feroviar, aerian i provenit de la amplasamentele unde se desfoar activiti industriale;

(27) zgomot specific - component a zgomotului ambiant care poate fi identificat în mod specific prin mijloace acustice i poate fi asociat unei surse specifice apropiate sau deprtate (în conformitate cu definiia din SR ISO 1996-1:1995);

(28) zon linitit în spaiu deschis - o zon delimitat de ctre autoritile competente, care nu este expus la zgomotul provenit din trafic, industrie sau activiti recreative;

(29) zon linitit într-o aglomerare - zon delimitat de ctre autoritile competente, care nu este expus unei valori a indicatorului L(zsn) sau a vreunui alt indicator de zgomot, mai mare decât valoarea limit în vigoare, indiferent de sursa de zgomot;

(30) zon linistit rezidenial într-o aglomerare cu populaie mai mare de 100.000 de locuitori – zona în care L are o valoare maxima permisa de 55 dB(A) i suprafaa minim este de 4,5 ha. zsn

1. microfoane de mare sensibilitate, adaptate la diferitele condiii de mediu i caracteristici geometrice ale zonelor investigate.

1. Calculul ariilor diferite, din punct de vedere acustic „S” în cazul diverselor mijloace de transport, conform tabelului A.2.3. Tabelul A.2.3 Calculul ariilor diferite din punct de vedere acustic „S” în cazul diverselor mijloace de transport Nr. Mijloc de Elemente constructive care ARIA „Si " (m2) crt. transport intr în componena ariei totale partea stâng partea dreapt 1 tramvaie geam simplu 20×4,00 = 80,00 16×4,00= 64,00 parapet beton 20×1,00 = 20,00 16×1,00 = 16,00 geam dublu (60% din suprafaa faadei) 0,6×20×1,20 =14,40 0,6×16×1,20 = 11,52 suprafaa plan din beton armat tencuit i finisat (40% din suprafaa faadei) 0,4×20×1,20 = 9,60 0,4×16×1,20 = 7,68 parapet beton 20×0,8 = 16,00 16×0,8 = 12,80 2 Autocamioane Geam simplu 20×4,00 = 80,00 16×4,00 = 64,00 Parapet beton 20×1,00 = 20,00 16×1,00 = 16,00 Geam dublu (60% din suprafaa faadei) 0,6×20×0,60 = 7,20 0,6×16×0,60 = 5,76 Suprafaa plan din beton armat tencuit i finisat (40% din suprafaa faadei). 0,4×20×0,60 = 4,80 0,4×16×0,60 = 3,84 3 Autobuze Geam simplu 20×4,00 = 80,00 16×4,00 = 64,00 Parapet beton 20×1,00 = 20,00 16×1,00 = 16,00 Geam dublu (60% din suprafaa faadei) 0,6×20×1,20 =14,40 0,6×16×1,20 = 11,52 Suprafaa plan din beton armat tencuit i finisat (40% din 0,4×20×1,20 = 9,60 0,4×16×1,20 = 7,68 suprafaa faadei) 4 Microbuze Geam simplu 20×4,00 = 80,00 16×4,00 = 64,00 Parapet beton 20×0,50 = 10,00 16×0,50 = 8,00 5 Autoturisme Geam simplu 20×3,00 = 60,00 16×3,00 = 48,00 6 Motociclete Geam simplu 20×1,60 = 32,00 16×1,60 = 25,60 7 Tractoare Geam simplu 20×4,00 = 80,00 16×4,00 = 64,00 Parapet beton 20×1,00 = 20,00 16 ×1,00 = 16,00 Geam dublu (60% din suprafaa faadei) 0,6×20×0,50=6,00 0,60×16×0,50=4,80

Suprafaa plan din beton armat tencuit i finisat (40% din 0,4×20×0,50=4,00 0,4×16×0,50= 3,20 suprafaa faadei) 2.Stabilirea parametrilor acustici

a) c pentru asfalt = 0,9 (conform pct. 2.3.2) s

b) c pentru spaii fr arbori (n = 0) = 1,00 (conform pct. 2.3.2) zv

c) coeficientul care ine seama de modul de alctuire a faadelor = 1,1 (conform pct. 2.3.2)

d) k = 10; k’ = 0 (conform pct. 2.3.2)

e) calculul coeficienilor medii de absorbie acustic ai faadelor, conform pct. 2.3.2 1 i 2 Tabelul A.2.4 Stabilirea parametrilor acustici Nr. Mijloc de Suprafaa Aria Arii “S” i crt transport caracteristic aferent total (m2) ariei “S ” “S ” A A (m2)

.sba ed .feoC .pseroc ”“ i .rtsnoc ed .mele

1 2 Stânga Dreapta stânga dreapta Geam simplu 80,00 64,00 0,04 Parapet beton 20,00 16,00 0,03 Geam dublu 14,40 11,52 0,15 1 Tramvaie 0,0528 0,2623 Suprafaa beton armat 140 9,60 7,68 0,03 Parapet beton 16,00 12,80 0,03 Zon neconstruit - 28,00 1,00 Geam simplu 80,0 64,0 0,04 Parapet beton 20,0 16,00 0,03 Autocami- 2 Geam dublu 112 7,20 5,76 0,15 0,0493 0,2594 oane Suprafaa beton armat 4,80 3,84 0,03 Zon neconstruit - 22,40 1,00 Geam simplu 80,0 64,00 0,04 Parapet beton 20,0 16,00 0,03 3 Autobuze Geam dublu 124 14,40 11,52 0,15 0,0554 0,2643 Suprafaa beton armat 9,60 7,68 0,03 1,00 Zon neconstruit - 24,80 Geam simplu 80,0 64,0 0,04 4 Microbuze Parapet beton 90 10,0 8,00 0,03 0,0427 0,2542 Zon neconstruit - 18,00 1,00 Geam simplu 60,0 48,00 0,04 0,0440 5 Autoturisme 60 0,2552 Zon neconstruit - 12,00 1,00 Geam simplu 32,00 25,60 0,04 0,0440 6 Motociclete 32 0,2552 Zon neconstruit - 6,40 1,00 Geam simplu 80,00 64,00 0,04 Parapet beton 20,00 16,00 0,03 7 Tractoare Geam dublu 110 6,00 4,80 0,15 0,0482 0,2585 Suprafaa beton armat 4,00 3,20 0,03 1,00 Zon neconstruit - 22,00 3.Definirea traficului Numrul mijloacelor de trafic pe o perioad de o or „ n / h ” i timpul în care vehiculul i strbate distana de 20 m, „”, sunt prezentate în tabelul A.2.5. i Tabelul A.2.5 Numrul mijloacelor de trafic pe o perioad de o or „ n / h ” i Nr. Numr de vehicule „ n / h ” în punctele de msurare: Mijloc de transport i crt. S S S T T S S S 1 2 3 1 2 4 5 6 i 1 Tramvai (1 linie) - - - 5 5 - - - 2 2 Autocamioane 34 34 33 - - 33 33 33 1,2 3 Autobuze (1 linie) 5 5 1,8 4 Microbuze 16 16 17 - - 17 17 17 1,2

5 Autoturisme 116 116 117 117 117 117 1,2 6 Motociclete 9 9 8 - - 8 8 8 1,8 7 Tractoare 4 4 4 - - 4 4 5 3,6

2. Condiii tehnice i indici specifici cerinei „protecia împotriva zgomotului”

2.1. Definirea condiiilor tehnice specifice proteciei împotriva zgomotului 2.2 Mrimi utilizate în protecia împotriva zgomotului

2. SR EN ISO 717-2: 2001 Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a elementelor de construcii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact 3 SR EN ISO 717- Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a 2:2001/A1:2007 elementelor de construcii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact . Amendament 1

2. La data utilizrii reglementrii tehnice se va consulta ultima ediie a standardelor i a tuturor modificrilor în vigoare ale acestora.

2. CONDIII TEHNICE I INDICI SPECIFICI CERINEI „PROTECIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI”

2.1. DEFINIREA CONDIIILOR TEHNICE SPECIFICE PROTECIEI ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI A. PROTECIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ÎN CLDIRI

2.1.1. Protecia fa de zgomotul aerian provenit din exteriorul cldirii Se caracterizeaz prin izolarea realizat între un spaiu închis i zgomotul provenit din exterior. Nivelul de zgomot din interior este influenat i de reverberaia din acest spaiu.

2.1.2. Protecia fa de zgomotul aerian provenit dintr-un alt spaiu închis Se caracterizeaz prin izolarea realizat între dou spaii închise adiacente, influenat i de reverberaia din spaiul de recepie. Reverberaia din spaiul de emisie influeneaz la rândul ei nivelul de zgomot din acest spaiu. Poate fi exprimat prin termenul de „izolare acustic normalizat, D ”, conform 1.2.3. a1. n

2.1.3. Protecia împotriva zgomotului de impact Este caracterizat de nivelul de zgomot produs de ocuri sau lovituri pe elementele materiale ale cldirii, i propagat prin conducie solid. Este deasemenea influenat de reverberaia din spaiul de recepie. Poate fi exprimat prin „nivelul zgomotului de impact normalizat, L ”, conform 1.2.3.b. n

2.1.4. Protecia fa de zgomotul produs de echipamentele i instalaiile tehnice ale cldirii Se caracterizeaz prin nivelul de presiune acustic transmis în încperea de recepie i este deasemenea influenat de reverberaia din aceast încpere.

2.1.5. Protecia împotriva zgomotului reverberat excesiv i zgomotului produs în spaiul respectiv. Zgomotul în interiorul unui spaiu este în funcie, pe de o parte, de nivelul/nivelurile de presiune acustic a sursei/surselor de zgomot (inclusiv a zgomotului provenit din exteriorul spaiului), de caracteristicile geometrice ale spaiului i pe de alt parte de coeficienii de absorbie acustic ai suprafeelor perimetrale sau ai altor amenajri interioare. Gradul de protecie este caracterizat de durata de reverberaie T a spaiului, sau de aria de absorbie echivalent. B.PROTECIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ÎN MEDIUL EXTERIOR

2.1.6. Protecia mediului înconjurtor fa de zgomotul produs de surse din interiorul construciilor, sau în legtur cu acestea. Criteriul se refer la toate tipurile de construcii (de ex. cldiri, locuri de recreere, complexe industriale sau construcii inginereti, etc.). Este caracterizat în general de nivelul de zgomot msurat la locul de recepie. Acesta se exprim prin nivelul de presiune acustic ponderat A, sau adaptat în funcie de caracteristicile zgomotului.

2.2 MRIMI UTILIZATE ÎN PROTECIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI

2.2.1. Determinarea indicilor de izolare la zgomot aerian Pentru determinarea unor valori unice ale izolrii la zgomot aerian se aplic prevederile standardului SR EN ISO 717-1. Aceste valori se determin pornind de la rezultatele msurrilor în benzi de frecven de 1/1 sau 1/3 octav. Indicii unici de baz din SR EN ISO 717-1 sunt: R , R’ , D i D (provenii din w w n,w nT,w indicii în benzi de frecven R, R’, D i D definii în cap. 1.2). n nT

2.2.1.1. Indice de izolare la zgomot aerian, R – este valoarea în dB a curbei de referin w la 500 Hz, comparat cu valorile msurate în laborator ale indicelui de atenuare acustic R, conform metodei definite de SR EN ISO 717-1.

2.2.1.2. Indice de izolare la zgomot aerian in situ, R’ – este definit în acelai mod ca R w w pentru un element de construcie, dar valorile sunt msurate „in situ”, în care caz intervine transmisia zgomotului pe ci colaterale.

2.2.2. Determinarea indicilor de izolare la zgomot de impact Pentru determinarea unor valori unice ale izolrii la zgomot de impact se aplic prevederile standardului SR EN ISO 717-2. Indicii unici din acest standard sunt: L , L’ , L L’ (pentru planee), provenii n,w n,w nT,w i nT,w din indicii L , L’ , L i L’ în benzi de frecven definii în cap. 1.2. n n n,T n,T Pentru pardoseli indicele este: L provenit din L în benzi de frecven. w

2.2.2.1. Indice de izolare la zgomot de impact normalizat, L – este valoarea în dB n,w a curbei de referin la 500 Hz, dup deplasarea acesteia fa de curba valorilor nivelului zgomotului de impact normalizat L , conform SR EN ISO 717-2. n

2.2.2.2. Indice de izolare la zgomot de impact normalizat in situ, L’ – este n,w determinat în acelai mod ca i L , dar „in situ”, fiind influenat i de transmisia n,w zgomotului pe ci colaterale.

2.2.3. Evaluarea absorbiei acustice Pentru alctuirile fonoabsorbante utilizate în construcii evaluarea se face în unul din urmtoarele moduri:

2.2.3.1. prin coeficieni de absorbie , determinai pentru fiecare band de frecven standardizat (125 Hz, 250 Hz, 500 Hz, 1000 Hz, 2000 Hz, 4000 Hz)

2.2.3.2. prin indicele de absorbie acustic ponderat , care reprezint valoarea w curbei de referin la 500 Hz dup translatarea acesteia fa de curba coeficienilor de absorbie conform SR EN ISO 11654.

2.2.3.3. prin includerea într-o clas de absorbie Se definesc, în funcie de valoarea indicelui , urmtoarele clase de absorbie acustic w (conform SR EN ISO 11654):

Tabel 2.2.3 a – Clase de absorbie acustic în funcie de w Clasa de absorbie acustic w A 0,90; 0,95; 1,00 B 0,80; 0,85 C 0,60; 0,65; 0,70; 0,75 D 0,30; 0,35; 0,40; 0,45; 0,50; 0,55 E 0,15; 0,20; 0,25 Fr clas 0,00; 0,05; 0,10 La clasa de absorbie acustic se adaug între paranteze un indicator de form, în cazul în care valoarea a curbei de referin este depit cu cel puin 0,25 la una sau mai w multe din frecvenele de referin, astfel: Tabel 2.2.3 b – Indicator de form Indicator de form frecven L (joase) 250 Hz M (medii) 500 Hz sau 1000 Hz H (înalte) 2000 Hz sau 4000 Hz Not Pentru necesiti de proiectare trebuie utilizate obligatoriu valorile în benzi de frecvene, conform precizrii SR EN ISO 11654 art. 1.2.

2. PROTECIA UNITILOR FUNCIONALE DIN CLDIRI ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI AERIAN 2.1 MSURI DE PROTECIE LA SURSE 2.2 MSURI DE PROTECIE ÎN SPAIUL DE RECEPIE 2.3 MSURI DE PROTECIE DE-A LUNGUL CILOR DE PROPAGARE

2. La data utilizrii reglementrii tehnice se va consulta ultima ediie a standardelor i a tuturor modificrilor în vigoare ale acestora.

2. PROTECIA UNITILOR FUNCIONALE DIN CLDIRI ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI AERIAN Unitile funcionale din cldiri se protejeaz împotriva zgomotului provenit de la surse care funcioneaz în exteriorul sau interiorul lor. Pentru ambele cazuri protecia se realizeaz prin: - msuri de protecie la surse (având ca efect reducerea zgomotului radiat de surse), conform paragrafului 2.1. - msuri de protecie în spaiul de recepie (având ca efect asigurarea absorbiei acustice în interiorul unitii funcionale), conform paragrafului 2.2. În cazul zgomotului provenit de la surse ce funcioneaz în exteriorul unitii funcionale se impun i: - msuri de protecie în cadrul cilor de propagare (având ca efect protecia unitilor funcionale prin elementele de închidere sau de compartimentare) conform paragrafului 2.3.

2.1. Msuri de protecie la surse

2.1.1. Sursele de zgomot, luate în considerare în prezentul normativ, pot aciona în interiorul unitii funcionale ce se protejeaz sau în afara cldirii. Ele pot fi constituite din: -activiti curente ale utilizatorilor cldirii, în exploatarea normal a acesteia; -funcionarea echipamentelor i instalaiilor din cldire i din afara ei; -funcionarea unor utilaje si/sau mijloace de transport în trafic.

2.1.2. Valorile nivelurilor de zgomot caracteristice funcionrii principalelor utilaje i aparate din cldirile de locuit i social-culturale, precum i ale desfurrii diverselor activiti specifice acestora, sunt prezentate în Partea III, indicativ C125/3-2013.

2.1.3. Zgomotul aerian, produs de surse situate în interiorul sau exteriorul unitii funcionale ce se protejeaz, se reduce prin: - selectarea corespunztoare a surselor i reglementarea utilizrii acestora, conform paragrafului a. - utilizarea unor sisteme locale de protecie acustic, conform paragrafului b (carcase fonoizolatoare i ecrane de protecie acustic). a. Selectarea corespunztoare a surselor i reglementarea utilizrii acestora

2.1.4. Prin selectarea corespunztoare a surselor i reglementarea utilizrii lor se urmrete sa se obin: - diminuarea nivelului de zgomot produs de surse; - reducerea caracterului semnificativ al zgomotului produs de surse.

2.1.4.1. Diminuarea nivelului de zgomot emis de surse se realizeaz prin adoptarea, înc de la faza de proiectare tehnologic, a unor echipamente cât mai silenioase, dotate, eventual, cu accesorii de protecie acustic, realizate fie de productor, fie proiectate ulterior conform paragrafului b din prezentul capitol. În cazul cldirilor industriale, unde acioneaz numeroase maini i agregate grele, proiectele tehnologice vor conine în mod obligatoriu, o fi de calcul acustic al obiectivului industrial conform prevederilor reglementrii tehnice pentru proiectarea i executarea msurilor de protecie acustic i antivibratil la cldiri industriale, în scopul punerii în eviden a acelor situaii în care sunt posibile depiri ale limitelor acustice admisibile, prevzute de reglementrile tehnice în vigoare. Elaborarea acestei fie se face pe baza datelor coninute în normele interne sau caietele de sarcini pentru maini i agregate redactate în conformitate cu « Recomandri pentru caracterizarea dinamic i acustic a utilajelor din hale industriale » (ANEXA 1).

2.1.4.2. Reducerea caracterului semnificativ al zgomotului în cazul cldirilor civile se realizeaz prin adoptarea de programe concrete de utilizare a surselor, astfel încât acestea s funcioneze în acele perioade în care ele conduc la un aport informaional minim (fie ca zgomotul produs de ele este mascat de zgomote care au un caracter de mare utilitate pentru cldirea respectiv, fie c acesta nu survine decât în acele perioade de timp în care utilizatorii cldirii nu îl recepioneaz). În cazul cldirilor industriale, reducerea caracterului semnificativ al zgomotului se realizeaz în conformitate cu prevederile reglementrii tehnice pentru proiectarea i executarea msurilor de protecie acustic i antivibratil la cldiri industriale, privind încadrarea diverselor hale industriale în clase de randament acustic.

b. Carcase fonoizolatoare

2.1.5. Carcasele fonoizolatoare sunt elemente constructive spaiale care au ca scop atenuarea transmiterii zgomotului produs de o surs în mediul înconjurtor, prin acoperirea total a acesteia. Prin intermediul carcasei se mai realizeaz i: - preîntâmpinarea unor eventuale accidente ce s-ar putea produce datorit contactului nemijlocit cu utilajele; -climatizarea utilajelor etc. Modul de realizare al carcaselor i clasificarea acestora, în funcie de alctuire, asigurarea unor necesiti tehnologice, posibiliti de vizitare etc, se prezint în ANEXA 2.

2.1.6. Carcasele pot fi amplasate, fa de surse, într-unul din cele dou moduri: -în afara limitelor câmpului acustic apropiat corespunztor sursei; -în interiorul limitelor câmpului acustic apropiat corespunztor sursei.

2.1.7. Stabilirea câmpului acustic apropiat al unei surse se face conform fig.2.1. Elemente de proiectare

2.1.8. Pentru un punct exterior carcasei, reducerea nivelului de zgomot în funcie de

frecven, L f , prin carcasarea complet, va fi dat de relaia: c

L f L f L f (dB) (2.1.) c 1 2 în care:

L f - nivelul de zgomot, în punctul respectiv, în absena carcasei, în dB;

L f - nivelul de zgomot, în punctul respectiv, dup carcasare, în dB.

Valoarea L f se poate obine prin: c -msurri acustice, “ in situ“ sau în laborator (pe modele); - calcul. Domeniul util de frecven care trebuie avut în vedere depinde de caracteristicile spectrale ale sursei ce se carcaseaz.

2.1.9. Standardul de referin pentru determinarea valorii “L f “ pentru msurri acustice c « in situ » este STAS 7150, iar pentru msurri acustice în laborator este STAS 12203/1.

2.1.10. Determinarea valorii “L f “, prin calcul, pentru carcase alctuite din panouri c identice ca structur se poate face, orientativ, cu relaia: S L c f R f 10lg (dB) (2.2.) A f i în care:

R f - indicele de atenuare acustic corespunztor structurii panourilor constituente ale carcasei, în dB; S - aria total a intradosului carcasei, în m2;

A f - aria echivalent de absorbie acustic a intradosului carcasei, în m2. i Relaia (2.2.) este valabil în situaiile în care: - carcasa este amplasat în afara limitelor câmpului acustic apropiat corespunztor sursei;

- carcasa este amplasat în interiorul limitelor câmpului acustic apropiat corespunztor sursei, dar are prevzut la intradosul ei un tratament intens fonoabsorbant,

caracterizat de coeficieni de absorbie acustic f 0,80, pentru întreg domeniul util de i frecven. Observaie: Pentru carcase amplasate în interiorul limitelor câmpului acustic apropiat corespunztor sursei, având pe intrados tratamente fonoabsorbante caracterizate de coeficienii de absorbie acustic

f 0,80, nu poate fi aplicat relaia (2.2). În acest caz este i necesar efectuarea de msurri acustice conform punctului 2.1.9.

2.1.10.1. Indicele de atenuare acustic “R f “ se poate determina prin: - standardul de referin pentru msurri acustice “in situ” sau în laborator SR 6161-2; -calcul, în conformitate cu prevederile subcapitolului 2.3.1. i Anexei 4.

2.1.10.2. Calculul ariei echivalente de absorbie acustic a intradosului carcasei se face cu relaia: A = S ( m2 U.A. ) ( 2.3. ) (f) i i în care: - coeficientul de absorbie acustic al tratamentului ”i”; [-] i S - suprafaa geometric pe care se aplic tratamentul „i”; [m2] i

2.1.11. În cazul unor carcase alctuite din panouri cu structuri diferite, determinarea

valorii “L f “ prin calcul, se face, în mod acoperitor, cu relaia (2.2.) în care R f c reprezint cea mai mic valoare a indicilor de atenuare acustic corespunztori diferitelor tipuri de panouri constituente.

2.1.12. În cazul în care, pe suprafaa unei carcase se aplic tratamente vibroamortizoare eficace (având coeficienii de amortizare intern 10 2), la valoarea “L f “calculat cu c

relaia (2.2) se adug reducerea suplimentar de nivel L f . Pentru alegerea va materialului i a coeficientului asociat, se va consulta reglementarea tehnic pentru proiectarea i executarea msurilor de protecie acustic i antivibratil la cldiri industriale. Tratamentele vibroamortizoare eficace, luate în considerare în acest caz, sunt alctuite din plci subiri din mase plastice, folii metalice etc., aplicate pe carcas prin intermediul unor straturi din produse cu mic rigiditate dinamic (de exemplu: pâsle, poliuretan spongios etc.).

Valoarea L f se poate determina prin: va -msurri acustice în laborator; - calcul, conform ANEXEI 3.

2.1.13. Atunci când, la o carcas trebuie prevzute deschideri pentru ventilarea surselor sau pentru controlul acestora, proiectarea se va face de la caz la caz, cu concursul unor specialiti din domeniu.

2.1.14. În cazul folosirii unor produse combustibile la executarea carcaselor sau în cazul carcasrii unor utilaje care lucreaz la temperaturi ridicate, la proiectarea carcaselor se va ine seama de prevederile reglementrilor privind securitatea la incendiu a construciilor.

Prevederi pentru executarea lucrrilor

2.1.15. La montarea carcaselor fonoizolatoare se va acorda o grij deosebit asamblrii corecte a panourilor constituente astfel încât carcasele obinute s fie cât mai etane din punct de vedere acustic.

2.1.16. În cazul carcaselor fonoizolatoare amplasate în interiorul câmpului acustic apropiat al unei surse, se va avea în vedere pozarea cât mai corect a carcasei astfel încât s se elimine posibilitatea apariiei unor contacte rigide între aceasta i surs.

2.1.17. Tratamentul fonoabsorbant (de pe intradosul carcasei) i cel vibroamortizor (de pe suprafaa exterioar) se vor aplica astfel încât s se elimine pericolul desprinderii treptate pe durata exploatrii carcasei.

2.1.18. Schimbarea produselor i a soluiilor constructive prevzute în documentaia tehnic se va face numai cu acordul proiectantului. c.Ecrane de protecie acustic (aplicate la surs)

2.1.19. Prin ecrane de protecie acustic (aplicate la surs) se îneleg alctuiri plane sau spaiale din panouri sau alte elemente constructive care mascheaz parial sursa de zgomot fa de punctele de recepie considerate i care sunt amplasate în interiorul câmpului acustic apropiat al sursei (definit în figura 2.1). Fig. 2.1 – Stabilirea limitelor câmpului acustic apropiat, corespunztor unei surse de zgomot A – reprezint paralelipipedul de aproximaie al utilajului real, de dimensiuni L, l, h; B – reprezint emisfera de aproximaie a limitei câmpului acustic apropiat, caracterizat prin „r” r = max. (L; 2h) în care: L = cea mai mare dimensiune a dreptunghiului de baz; h = înlimea paralelipipedului de aproximaie a utilajului real.

2.1. 20. Ecranele de protecie acustic pot fi alctuite din: - elemente opace (plci metalice, produse lemnoase, zidrie de elemente de argil ars, beton armat etc); - elemente transparente (foi de sticl sau crmizi din sticl, policarbonat, plexiglass etc), folosite atunci când trebuie s se asigure un control vizual, permanent asupra sursei. Elemente de proiectare

2.1.21. Dimensiunea minim “l” a unui ecran de protecie acustic, trebuie s îndeplineasc condiia:

l (m) (2.4.) f

în care: f , în Hz, este frecvena cea mai joas a domeniului în care ecranul trebuie s

produc atenuri ale zgomotului produs de surs.

2.1.22. Eficacitatea ecranelor de protecie acustic se manifest în zone de umbr acustic creat de acestea. Zona de umbr acustic poate fi determinat grafic ducând raze din centrul geometric “O” al dreptunghiului de baz al paralelipipedului ce aproximeaz utilajul real (vezi fig.2.1.), pe conturul ecranului.

2.1.23. Valoarea ”L f ” cu care se atenueaz nivelul de zgomot într-un punct din es interiorul zonei de umbr acustic (fig.2.2), prin prezena unui ecran de protecie acustic, se poate determina prin: -msurri acustice “in situ”; - calcul. Fig. 2.2 – Zone de umbr acustic în spatele ecranului

Reducerea nivelului de zgomot ”L f ”, prin msurri “in situ”, se obine utilizându-se es standardul de referin STAS 7150, determinând nivelul de zgomot ”L

f

” într-un punct în s

absena ecranului, ”L f ”, în acelai punct, dup introducerea ecranului i aplicând relaia: s L

f

L

f

L

f

(dB) (2.5.) es s s

Prin calcul, reducerea nivelului de zgomot ”L f ”, exprimat în procente din es

indicele de atenuare sonor R f , asociat structurii ecranului, se obine cu ajutorului diagramei din fig.2.3. în funcie de raportul h , unde:

h - înlimea ecranului deasupra planului ce cuprinde punctele caracteristice emisie- recepie; c - lungimea de und, în metri, ; f c-viteza de propagare a sunetului în aer (340 m/s); f-frecvena sunetului, în Hz. Fig. 2.3 – Reducerea nivelului de zgomot L (% R), prin amplasarea unui ecran în es câmpul apropiat al unei surse Având ca elemente cunoscute: - spectrul de zgomot al sursei emitente; -nivelul de zgomot admisibil în zona de recepie, cu ajutorul diagramei din fig.2.3 se poate obine: fie h, înlimea de calcul a ecranului, deasupra planului ce cuprinde punctele E,M (vezi fig.2.2.); fie structura constructiv a ecranului cruia i se asociaz o anumit diagram R( f ) a indicelui de atenuare. Observaie: Indicele de atenuare R(f), corespunztor structurii constructive a ecranului, se determin prin: - msurri acustice “in situ” sau în laborator, utilizându-se standardul de referin SR 6161/2. - calcul, conform paragrafului 2.3.1 i ANEXEI 4.

2.1.24. În cazul folosirii unor produse combustibile, la executarea ecranelor de protecie acustic, sau în cazul ecranrii unor utilaje care lucreaz la temperaturi ridicate, proiectarea ecranelor fonoizolatoare se va face conform prevederilor de la pct. 2.1.14.

Prevederi pentru executarea lucrrilor

2.1.25. La montarea ecranelor de protecie acustic, alctuite din dou sau mai multe panouri, se va acorda o grij deosebit asamblrii corecte a panourilor constituente, astfel încât rosturile dintre acestea s fie cât mai etane.

2.1.26. Pozarea ecranelor de protecie acustic fa de surs se va face astfel încât s se elimine posibilitatea apariiei unor contacte rigide între acestea i surse.

2.1.27. Utilizarea altor produse pentru construcii decât cele prevzute în documentaia tehnic se poate face numai cu acordul proiectantului.

2.2. Msuri de protecie în spaiul de recepie (asigurarea absorbiei acustice în interiorul unitilor funcionale)

2.2.1. Reducerea zgomotului aerian în spaiul de recepie, prin absorbie acustic, se realizeaz pe baza amplasrii în acel spaiu a unor suprafee sau corpuri capabile s disipeze în mare msur energia acustic a undelor incidente. Aceste suprafee sau corpuri sunt denumite tratamente fonoabsorbante.

2.2.2. Reducerea nivelului de zgomot ca urmare a aplicrii unor tratamente fonoabsorbante în interiorul spaiului de recepie " L ", se poate determina prin: A - msurri acustice "in situ"; -calcul.

2.2.3. Determinarea, prin calcul, a reducerii nivelului de zgomot, L , ca urmare a aplicrii A unor tratamente fonoabsorbante în interiorul spaiului de recepie, se face astfel:

a) în cazul încperilor în care se obine un câmp acustic difuz (la care zgomotul provine de la surse exterioare încperii sau în cazul încperilor caracterizate printr-un nivel de zgomot uniform ce provine din vorbit sau surse acustice cu dimensiuni relativ mici - maini de scris, ventilatoare, aspiratoare, etc., care se pot înscrie în sfere cu raza mai mic de 50 cm), reducerea de nivel se poate calcula cu relaia: A (f) L (f)= 10 lg 2 ( dB ) (2.6.) A A (f)

în care: A(f)- suprafaa echivalent de absorbie acustic corespunztoare încperii netratate

din punct de vedere acustic (m2 U.A.) A (f)- suprafaa echivalent de absorbie acustic corespunztoare încperii cu

tratamente fonoabsorbante (m2 U.A.)

b) în cazul încperilor în care acioneaz o singur surs de zgomot de dimensiuni mari, reducerea " L " se determin în funcie de distana de la surs i de suprafaa A echivalent de absorbie corespunztoare încperii, utilizând diagrama din figura 2.3.

c) în cazul încperilor de mari dimensiuni în care acioneaz numeroase surse de zgomot de dimensiuni relativ mari, reducerea de nivel se poate calcula pe baza metodologiei de calcul prezentat în reglementarea tehnic pentru proiectarea i executarea msurilor de protecie acustic i antivibratil la cldiri industriale. Principalele tipuri de tratamente fonoabsorbante utilizate curent, sunt:

a) plci (saltele) din materiale poroase (cu porozitate deschis) i structuri realizate pe baza acestora;

b) membrane vibrante;

c) structuri fonoabsorbante mixte (alctuite din plci poroase i membrane vibrante);

d) structuri rezonatoare fonoabsorbante.

2.2.4. Coeficientul " f " corespunztor suprafeei "S" se determin prin: i i - msurri acustice de laborator; - calcul.

2.2.4.1. Standardul de referin pentru determinarea coeficientului " f " prin msurri i acustice de laborator este SR EN ISO 354. În ANEXA 7 a prezentului normativ sunt prezentate valorile coeficientului de

absorbie acustic "f " pentru principalele finisaje sau suprafee tradiionale în construcii, determinate prin msurri acustice în laborator. În reglementarea tehnic pentru proiectarea i execuia slilor de audiie public din

punct de vedere acustic, sunt prezentate valorile coeficientului de absorbie acustic "f " pentru diverse tratamente fonoabsorbante folosite uzual în cldiri social-culturale i hale industriale.

2.2.4.2. Determinarea coeficientului de absorbie acustic " f " prin calcul se poate face, i aproximativ, conform ANEXEI 8.

2.2.5. În interiorul spaiului de recepie pot fi: -elemente de mobilier sau ornamentale (fr caliti fonoabsorbante deosebite); -alctuiri speciale fonoabsorbante (de exemplu corpuri fonoabsorbante piramidale-fig 2.13.).

2.2.6. Suprafaa echivalent de absorbie acustic "A (f)" corespunztoare unui corp din k interiorul spaiului de recepie se determin prin msurri acustice de laborator în conformitate cu prevederile SR EN ISO 354. În ANEXA 8 a prezentului normativ sunt prezentate valorile suprafeei echivalente de absorbie acustic "A (f)" pentru câteva corpuri reprezentative din cldiri. k Elemente de proiectare

2.2.7. Plcile (saltelele) din materiale poroase (cu porozitate deschis) se pot monta direct pe elementele de construcie sau la distan de acestea. Plcile (saltelele) fonoabsorbante, în grosimi mici (3...5 cm), se dispun direct pe un element constructiv, în special în situaiile în care suportul este continuu i plan i când caracteristicile lor acustice (mai reduse în domeniul frecvenelor joase i medii) corespund condiiilor necesare. Montarea lor pe suport continuu se poate face prin lipire sau cu prinderi mecanice. Montarea plcilor (saltelelor) fonoabsorbante la distan de elementul constructiv se face: - pentru scopuri acustice, atunci când se urmrete o eficacitate sporit în domeniul frecvenelor joase i medii; - pentru scopuri termotehnice, atunci când sunt necesare msuri speciale de evitare a efectului de condens la pereii exteriori, planee la ultimul nivel, etc. - pentru motive constructive, atunci când se acoper suprafee cu dese neregulariti de nivel sau se prevd tavane suspendate care au i rol estetic. Detalii privind montarea unor asemenea structuri sunt prezentate în reglementarea tehnic pentru proiectarea i execuia slilor de audiie public din punct de vedere acustic.

2.2.8. Membranele vibrante se aplic în urmtoarele situaii: - pentru realizarea unei fonoabsorbii ridicate în încperi în care acioneaz surse care emit preponderent într-o band îngust de frecven; pentru lrgirea domeniului de eficien acustic maxim a tratamentelor aplicate într-o - încpere, în special în domeniul frecvenelor joase.

2.2.9. Ansamblurile de corpuri fonoabsorbante se utilizeaz în încperi în care este necesar o absorbie acustic foarte ridicat în tot domeniul de frecvene (100...4000 Hz), ca de exemplu: studiouri de radio i televiziune, camere anecoice, încperi pentru testare audiometric etc. Detalii privind alctuirea i montarea unor asemenea tratamente fonoabsorbante sunt prevzute în reglementarea tehnic pentru proiectarea i execuia slilor de audiie public din punct de vedere acustic.

2.2.10. La proiectarea în scopuri acustice a tratamentelor fonoabsorbante se va ine seama de prevederile reglementrilor tehnice privind securitatea la incendiu a construciilor. Prevederi pentru executarea lucrrilor

2.2.11. Montarea plcilor fonoabsorbante direct pe suprafaa unui element de construcie se poate face prin: - lipire; - prinderi mecanice. În cazul montrii prin lipire, tehnologia de execuie comport urmtoarele faze de lucru:

a) pregtirea i verificarea suprafeei suport;

b) trasarea;

c) lipirea plcilor;

d) operaia de finisare a rosturilor i corectare a feelor vzute.

a) La pregtirea i verificarea suprafeei suport, planeitatea se va verifica cu dreptarul de 1,00 m, admiându-se o singura bavur de 2 mm la 1.00 m. Înainte de montare, suprafaa suport se cura de impuriti. Umiditatea relativ a suportului nu trebuie s depeasc 5%. Dac plcile fonoabsorbante se monteaz în încperi din cldiri existente, pe perei zugrvii, înainte de montare se va proceda la îndeprtarea stratului de zugrveal. Pe suprafeele vopsite în ulei, plcile fonoabsorbante pot fi aplicate direct, dup ce suprafeele au fost curate de impuriti.

b) Trasarea se va face din centrul suprafeei ctre margini, pentru a se putea prelua diferitele deficiene de execuie prin ajustarea dimensiunilor sau a rosturilor.

c) Lipirea plcilor fonoabsorbante pe suprafaa suport se face în conformitate cu tehnologia recomandat de productorul adezivului folosit.

d) În cazul plcilor fonoabsorbante finisate din fabric, nu se vor pune în oper decât cele care nu prezint degradri ale feei vzute. Dup montare, eventualele mici deteriorri ale plcilor (survenite în timpul execuiei) se corecteaz prin chituire sau vopsire în culori de ap. În cazul plcilor fonoabsorbante nefinisate din fabric, pe criterii estetice i de protecie mecanic se aplic un finisaj care trebuie sa îndeplineasc urmtoarele condiii principale: - împiedicarea rspândirii în mediu a unor particule provenite din materialul fonoabsorbant; - pstrarea calitilor fonoabsorbante iniiale (în acest sens elementul de finisaj trebuie s fie caracterizat printr-o rezisten specific la flux de aer cât mai mic). În cazul montrii cu prinderi mecanice, aplicarea se face în conformitate cu prevederile proiectului tehnologic, în care trebuie s se prevad:

- poziia pieselor de legtur ce se las în elementul suport; - detalii privind elementele de rezemare ale plcilor fonoabsorbante.

2.2.12. Montarea plcilor fonoabsorbante cu interspaiu se face prin intermediul unui schelet de susinere al acestora. Scheletul de susinere poate fi executat, în principal, din lemn ignifugat sau elemente metalice. Aplicarea se va face în conformitate cu prevederile proiectului tehnologic, în care trebuie s se prevad: - poziia pieselor de legtur ce se las în elementul suport; - detalii privind piesele de prindere dintre elementul suport i plcile fonoabsorbante; - detalii privind elementele de rezemare ale plcilor fonoabsorbante. Alegerea dimensiunilor în plan ale scheletului de susinere a tratamentelor fonoabsorbante, se face astfel încât s fie respectate prevederile reglementrilor privind securitatea la incendiu a construciilor în legatur cu msura de compartimentare a (întreruperea continuitii) golurilor dintre tratamente i suprafaa suport.

2.3. Msuri de protecie de-a lungul cilor de propagare (reducerea nivelului de zgomot în funcie de distana de la surs i izolarea acustic a unitilor funcionale)

2.3.1. Msurile de protecie, adoptate de-a lungul cilor de propagare aerian a zgomotului, trebuie s asigure îndeplinirea condiiei: L (f)L (f) (dB) (2.7.) ef nec în care: L (f) L (f)L (f) (dB) (2.7’.) nec s adm unde: L - nivelul de zgomot admisibil, în funcie de tipul activitilor ce se desfoar în adm unitile funcionale protejate, prevzut în Partea III, indicativ C 125/3-2013; L poate fi adm exprimat de o curb de zgomot (Cz) sau de un nivel global de zgomot, în dB(A); L (f) - nivelul de zgomot la limita câmpului acustic apropiat (conform fig. 2.1): s 4r 2 L (f)L (f)10lg (dB) (2.8) s PS

r o unde: L - nivelul de putere acustic a sursei, (dB); PS r - raza emisferei de aproximare a câmpului acustic apropiat, (m); r - distanta de 1 m, msurat din centrul sursei, la care se fac msurtorile pentru o L . PS L (f) reprezint reducerea efectiv de nivel a zgomotului ce se obine de-a lungul ef cilor de propagare, în funcie de distana dintre surs i spaiul de recepie i de msurile de izolare acustic adoptate. Prin aplicarea msurilor de izolare acustic de-a lungul cilor de propagare se înelege amplasarea pe aceste ci a unor obstacole, caracterizate de impedane acustice superioare impedanei acustice a mediului de propagare (aerul). Aceste obstacole sunt constituite din elemente de construcie care pot asigura: închiderea complet a cilor de propagare (perei omogeni i neomogeni - cu ui i ferestre, planee omogene i neomogene - cu chepenguri, etc.) închiderea parial a cilor de propagare (perei sau planee pariale). Reducerea "L (f)" se poate determina prin: ef

standardele de referin pentru msurri acustice "in situ" care sunt SR 6161-1, SR 6161-1/C91, STAS 6161/3 i STAS 7150 iar pentru cele din laborator - STAS 12203/1. calcul, conform prevederilor de la paragrafele 2.3.2 - 2.3.3. Domeniul util de frecvene care trebuie luat în considerare depinde de caracteristicile spectrale ale sursei.

2.3.2. În situaia în care, de-a lungul cilor de propagare a zgomotului de la surs la spaiul de recepie, nu exist msuri de izolare acustic, reducerea "L (f)" se poate ef determina, prin calcul, dup cum urmeaz: În cazul unui câmp acustic difuz (caracterizat, în principal, prin uniformitate de nivel de zgomot în fiecare punct al spaiului) L (f)0, indiferent de tipul de surs considerat. ef În cazul unui câmp acustic liber (în care propagarea sunetului emis de surs se face fr a fi influenat de suprafaa elementelor delimitatoare ale spaiului) r L (f)klg 1 (dB) (2.9) ef r în care: r - distana de la surs la un punct din interiorul spaiului de recepie, (m);

r - raza emisferei de aproximare a câmpului acustic apropiat (conform fig. 2.1), (m); k - caracteristica de directivitate a sursei, având urmtoarele valori: k = 0, pentru unde plane; k = 10, pentru unde cilindrice; k = 20, pentru unde sferice. În cazul unui câmp acustic intermediar (având caracteristici situate între cele ale câmpului difuz i cel liber), valoarea mrimii "L (f)" se determina pe baza graficului ef din fig. 2.4. Fig. 2.4 - Atenuarea nivelului de zgomot al sursei în funcie de distan i de aria echivalent de absorbie a încperii

2.3.3. În situaia în care, de-a lungul cilor de propagare a zgomotului de la surs la spaiul de recepie, se amplaseaz elemente de construcie într-un plan de închidere (total sau parial), reducerea "L (f)" se poate determina, prin calcul, dup cum urmeaz: ef

2.3.3.1. Pentru situaia utilizrii elementelor de închidere complet a cilor de propagare, calculul reducerii "L (f)" se face, în funcie de natura câmpurilor acustice, astfel: ef

a) La propagarea de la un câmp acustic difuz la un câmp acustic difuz (fig. 2.5), situaie corespunztoare transmiterii zgomotului între încperi cu dimensiuni reduse (volum mai mic de 100 m3) i netratate acustic, din cldiri de locuit i social- culturale, S L (f) R(f)10lg (dB) (2.10) ef A(f) în care: R(f) - indicele de atenuare acustic corespunztor elementului de închidere complet a cii de propagare, în dB; S - aria elementului de închidere complet a cii de propagare, în m2; A(f) - aria echivalent de absorbie acustic corespunztoare spaiului de recepie, în m2. Fig. 2.5 - Reducerea L (f) în cazul elementelor de închidere total a cii de ef propagare, în cazul propagrii de la un câmp acustic difuz la un câmp acustic difuz

b) La propagarea de la un câmp acustic difuz ctre un câmp acustic liber (fig. 2.6), situaie corespunztoare transmiterii zgomotului din interiorul unor încperi, netratate acustic, ctre exterior sau din interiorul unor hale industriale, netratate acustic, cu numeroase surse de zgomot de puteri acustice apropiate, ctre exterior (fig. 2.5) Fig. 2.6 - Reducerea L (f) în cazul elementelor de închidere total a cii de ef propagare, în cazul propagrii de la un câmp acustic difuz la un câmp acustic liber b1) pentru r 0,4 S L (f) R(f)6 (dB) (2.11) ef în care: r - distana de la elementul de închidere complet a cii de propagare la punctul de recepie, în m; S - aria elementului de închidere complet a cii de propagare, în m;

R(f) - indicele de atenuare acustic corespunztor elementului de închidere complet a cii de propagare, corectat în funcie de transmisiile indirecte, prin legturile cu elementele adiacente, în dB. b2) 0,4 S r 1,5 S , reducerea "L (f)" într-un punct M(r,,) conform fig. 2.7, ef se calculeaz prin interpolare liniar între valorile obinute la punctele b1 i b3. Fig. 2.7 - Coordonatele punctului M b3) pentru r 1,5 S , reducerea "L (f)" într-un punct M(r ,) conform fig. 2.7, se ef calculeaz cu relaia: 4S (r) L (f ) R(f)10lg (dB) (2.12) ef S H în care: r, S, R(f) au semnificaia de la punctul b1; S (r) - aria sectorului sferic de raza "r" limitat de unghiul solid la centru " ", care

reprezint frontul de und provenit de la surs, în m2;

H - caracteristica de abatere de la radiaia uniform în spaiu liber, în dB, conform prevederilor reglementrii tehnice pentru proiectarea i executarea msurilor de protecie acustic i antivibratil la cldiri industriale.

c) La propagarea de la un câmp acustic liber ctre un câmp acustic difuz, situaie corespunztoare transmiterii zgomotului din exteriorul cldirii ctre încperi netratate acustic (fig. 2.8), Fig. 2.8- Reducerea L (f) în cazul elementelor de închidere total a cii de ef propagare, în cazul propagrii de la un câmp acustic liber la un câmp acustic difuz r 4Scos L (f)klg 1 R(f)10lg (dB) (2.13) ef r A(f) în care:

R(f), S, A(f) au semnificaia din relaia (2.10); k, r , r au semnificaia din relaia (2.9);

- unghiul de inciden al sunetului pe planul elementului de construcie considerat.

d) La propagarea de la un câmp acustic intermediar ctre un câmp acustic intermediar, situaie corespunztoare transmisiei între încperi tratate acustic (fig. 2.9), S L (f ) L (f,r )R(f )10lg L (f,r ) (dB) (2.14) ef 1 1 A (f ) 2 2

în care: R(f), S, A (f) au semnificaia de la relaia (2.10);

L (f,r ) si L (f,r ) - reduceri ale nivelului de zgomot ce se determin cu 1 1 2 2 graficul din fig. 2.4, (dB). Fig. 2.9 - Reducerea L (f) în cazul elementelor de închidere total ef a cii de propagare, în cazul propagrii de la un câmp acustic intermediar ctre un câmp acustic intermediar Observaie: În cazul în care elementul de construcie de închidere complet a cilor de propagare are o alctuire neomogen (cu zone distincte din punct de vedere al atenurii sonore), calculele prevzute prin relaiile (2.10) ... 2.14) se efectueaz pentru fiecare din prile componente ale acestuia. Într-un punct oarecare al spaiului de recepie valoarea "L (f)", care se ia în considerare, este cea mai mic dintre ef valorile obinute.

2.3.3.2. Pentru situaia utilizrii elementelor de construcie de închidere parial a cilor de propagare, calculul reducerii "L (f)" se face, în funcie de natura câmpurilor ef acustice, astfel:

a) La propagarea de la un câmp acustic difuz ctre un câmp acustic difuz (fig. 2.10), A (f)S L (f)10lg 2 no (dB) (2.15) ef 100,1R(f)S S ip no în care: S - aria elementului de închidere parial a cii de propagare, în m2; ip S - aria zonei neobturate din planul elementului de închidere pariala, în m2; no R(f) - indicele de atenuare acustic corespunztor elementului de închidere parial, în dB; A (f) - aria echivalent de absorbie acustic în spaiul ce se protejeaz, (CR),

calculat fr a se lua în considerare zona neobturat, în m2.

Fig. 2.10 - Reducerea L (f) în cazul elementelor de închidere parial a cii de ef propagare, în cazul propagrii de la un câmp acustic difuz ctre un câmp acustic difuz Pentru elementele de închidere parial a cilor de propagare caracterizate de indicii R(f)15dB, reducerea "L (f)" se poate determina pe baza graficului din fig. 2.11. ef Fig. 2.11 Reducerea L datorit amplasrii unui element de închidere parial în câmp acustic difuz.

b) La propagarea de la un câmp acustic liber ctre un câmp acustic liber, pentru elemente de închidere parial, de tip ecrane, de lungime practic infinit (fig. 2.12), caracterizate de indici de atenuare R(f)15dB, reducerea "L (f)" se poate determina ef pe baza graficului din fig. 2.13.

Fig. 2.12 - Diferena de drum dintre unda refractat i unda direct Fig. 2.13 Diagram pentru determinarea reducerii nivelului de zgomot prin ecrane de lungime practic infinit. Observaie: Pentru calculul nivelului global de zgomot, în dB(A), se consider lungimea de und " " corespunztoare frecvenei f = 500Hz. 2.3.4 Indicele de atenuare acustic "R(f)" se poate determina prin: - msurri acustice "in situ" sau în laborator, în conformitate cu prevederile SR EN ISO 140-4, SR EN ISO 10140-2; Observaie: Indicele de atenuare acustic determinat în condiii de laborator, în care transmisia zgomotului prin elementele adiacente elementului care se încearc (ci colaterale) este practic nul se noteaz "R(f)". La msurrile "in situ", în care transmisia zgomotului prin elementele adiacente devine apreciabil, indicele de atenuare acustic se noteaz "R'(f)". Valoarea sa difer fa de mrimea R(f) în funcie de natura cilor colaterale, ce trebuie precizate în mod detaliat în buletinul de msurare. - calcul, în conformitate cu prevederile paragrafelor 2.3.6 – 2.3.11 din prezentul normativ. 2.3.5 Pentru determinarea ariei echivalente de absorbie "A(f)" se utilizeaz relaia 2.3.

2.3.5.1. În cazul cldirilor de locuit i social-culturale, condiia (2.7) se exprim cu relaia:

R R (dB) (2.16) W,ef W,nec în care: - R indicele de evaluare a izolrii la zgomot aerian, efectiv, pentru elementul W,ef de construcii (calculat pe baza standardului de referin SR EN ISO 717-1, SR EN ISO 717-1/A1, pe baza valorilor lui "R(f)" determinate pe baza standardului de referin SR EN ISO 10140-2 Acustic. Msurarea în laborator a izolrii acustice a elementelor de construcii. Partea 2: Msurarea izolrii acustice la zgomot aerian - R indicele de evaluare a izolrii la zgomot aerian, necesar, pentru elementul W,nec de construcii, precizat în Partea III, indicativ C 125/3-2013 Determinarea prin calcul a indicelui de atenuare acustic "R(f)" 2.3.6 Indicele de atenuare acustic "R(f)" este definit de relaia: R(f) = 10 lg P / P (dB) (2.17) i r în care: - P - puterea incident pe suprafaa elementului de închidere a cii de propagare(W); i - P - puterea radiat de elementul de închidere a cii de propagare (W). r Indicele "R(f)" se prezint sub forma unei curbe cu valori pentru fiecare treime de octav în domeniul util de frecvene (în cazul cldirilor de locuit i social-culturale: 100...3150 Hz). 2.3.7 Valorile indicelui "R(f)" depind în mod esenial de tipul de structur al elementului de închidere considerat. În spiritul prezentului normativ se iau în considerare urmtoarele categorii de structuri:

a)omogene i neomogene (în planul elementului de închidere considerat);

b)într-un strat i multistrat (duble, tip sandwich i tip carcas). 2.3.8 Pentru elementele de închidere omogene, într-un strat, indicele "R(f)" se poate determina prin calcul conform metodologiei prezentate în ANEXA 4. 2.3.9 Pentru elementele de închidere omogene, duble, indicele "R(f)" se poate determina prin calcul conform metodologiei prezentate în ANEXA 4.

2.3.10 Pentru elementele de închidere într-un strat sau multistrat compuse, indicele "R f " se poate determina cu ajutorul graficului din fig. 2.14. 2.3.11 Indicele de evaluare a izolrii la zgomot aerian, efectiv, R , se determin prin W,ef compararea curbei "R'(f)" corespunztoare unui element de închidere (determinat prin msurri acustice sau prin calcul, cu luarea în considerare a propagrii pe cile colaterale), cu o curb standard, conform metodologiei prezentate în SR EN ISO 717-1, SR EN ISO 717-1/A1. În ANEXA 5 a prezentului normativ sunt prezentate câteva structuri constructive ce se utilizeaz în mod curent la alctuirea elementelor de închidere, cu valorile corespunztoare ale indicelui de evaluare a izolrii la zgomot aerian R determinate pe baz de msurri W acustice.

În mod orientativ, pentru elementele de închidere omogene, într-un strat sau multistrat, indicele de evaluare a izolrii la zgomot aerian R in situ se poate determina conform W ANEXEI 6. Observaie: Introducerea în proiecte a unor soluii de elemente de închidere a cilor de propagare a zgomotului aerian, calculate conform ANEXEI 6, se va face numai dup verificarea acestora prin msurri de laborator conform SR EN ISO 10140-2. Fig. 2.14 – Determinarea indicelui de atenuare Rf al structurii compuse R – indicele de atenuare al peretelui plin

R – indicele de atenuare al uii sau ferestrei

R– indicele de atenuare al peretelui compus S – suprafaa peretelui inclusiv ua sau fereastra S – suprafaa uii sau a ferestrei

Elemente de proiectare 2.3.12 Alegerea unui anumit element constructiv de închidere a cilor de propagare a zgomotului depinde de întreg ansamblul de exigene pe care trebuie s-l îndeplineasc acesta în cadrul unei cldiri. In principiu, planeele i pereii interiori care fac parte din structura de rezisten a cldirilor sunt astfel alctuii încât, din punct de vedere acustic, reprezint elemente într-un singur strat. Condiiile de izolare acustic între unitile funcionale desprite de un asemenea element constructiv pot fi îndeplinite fie direct de structura rezultat din criteriile de siguran, fie prin completarea corespunztoare a acesteia. Completarea necesar se poate realiza astfel: - supradimensionarea elementului într-un strat (caz curent întâlnit la planeele cldirilor de locuit); - adugarea unui element de construcie situat la o anumit distan de elementul de rezisten. În cel de-al doilea caz, elementul adugat trebuie s îndeplineasc i el toate exigenele corespunztoare, cu excepia celor la care rspunde integral elementul de rezisten. Este indicat ca elementul adugat s fie astfel dispus fa de elementul de rezisten încât, în ansamblu, s se realizeze o structur dubl. Pentru alctuirea pereilor interiori, care au numai rol de compartimentare, exigentele principale sunt cele privind: izolarea acustic, rezistena la foc i aspectul estetic al elementului. În aceste condiii, cele mai bune rezultate, din punct de vedere acustic, se obin dac se folosesc structuri duble. Rspunsul cel mai favorabil la ansamblul exigenelor îl ofer îns o structur de tip “carcas”, astfel dimensionat din punct de vedere al comportrii la aciunea zgomotului, încât capacitatea de izolare fonic s fie cât mai apropiat de cea a unei structuri duble, cu parametrii fizico-mecanici comparabili. 2.3.13 La proiectarea în scopuri acustice a elementelor de închidere a cilor de propagare a zgomotului aerian se va ine seama de prevederile reglementrilor tehnice privind securitatea la incendiu a construciilor. Prevederi pentru executarea lucrrilor 2.3.14 În vederea asigurrii izolrii împotriva zgomotului aerian, la executarea construciilor se va acorda o atenie deosebit: - respectrii prevederilor proiectului, în ceea ce privete grosimile minime ale elementelor de închidere a cilor de propagare (pentru realizarea masei necesare a acestora); - umplerii rosturilor la lucrrile de zidrie i etanrii rosturilor la montarea prefabricatelor i a elementelor de închidere. 2.3.15 La executarea pereilor dubli i a planeelor cu tavane suspendate este interzis formarea unor alte contacte rigide între cele dou straturi, decât cele prevzute eventual în proiect. 2.3.16 Propuneri pentru alegerea soluiilor de partiuri de arhitectur în cldiri de locuit în funcie de numrul de apartamente grupate în jurul scrii, de numrul de camere i de tipul de scar.

2.3.16.1 Proiectarea din punct de vedere acustic a cldirilor de locuit cu structuri din cadre de beton armat, perei structurali din zidrie i beton armat (prefabricat sau monolit) presupune adoptarea unui complex de msuri de protecie împotriva zgomotului, în vederea realizrii confortului acustic, ca parte integrant a calitii globale a locuinei. 2.3.16.2 Stabilirea partiurilor de arhitectur ale unui tronson se face în funcie de numrul apartamentelor pe scar, de numrul de camere ale apartamentelor i de modul de amplasare al casei scrii:

1. închis (mrginit de pereii apartamentului);

2. cu 1....3 laturi spre exterior. În cazul locuinelor amplasate pe artere cu trafic intens, dispunerea camerelor de locuit se face de regul spre zona linitit, - la apartamentele de dou camere - a dormitorului; - la apartamentele cu mai multe camere - a cel puin dou camere, de preferin dormitoare. În cazul în care aceast orientare nu este posibil, se vor lua msuri speciale privind izolarea elementelor anvelopei - în primul rând a ferestrelor - asigurându-se pentru perioada de var mijloace speciale de ventilare a încperilor, pentru a se evita pe cât posibil deschiderea ferestrelor. În apartamentele învecinate se va asigura, de regul, amplasarea alturat a spaiilor cu funciuni similare (buctrii lâng buctrii, bi lâng bi, dormitoare lâng dormitoare etc). Este interzis amplasarea lifturilor sau a tuburilor de gunoi lâng încperile de locuit (camere de zi, dormitoare), fr a se lua msuri de izolare, reieite din calcule efectuate de specialiti în domeniu.

2. Din punct de vedere al necesitii de ventilare, carcasele se împart în: Carcase neventilate; Carcase ventilate. 3.Din punct de vedere al posibilitilor de montare, carcasele se împart în: Carcase fixe; Carcase demontabile: - cu tavan mobil:

-clopot: - cu unul sau mai muli perei mobili; -cu unele pri ale carcasei (elemente sau subansamble) glisante. Descriere Carcasele pot fi blindate sau cu fante tehnologice. Ele pot fi alctuite din produse de construcii tradiionale (elemente pentru zidrie din argil ars, beton, beton celular autoclavizat) sau din panouri-sandwich (realizate din plci uoare i miez din produse fonoabsorbante).

ANEXA 3 METODA DE CALCUL AL REDUCERII DE NIVEL SUPLIMENTARE "L " CORESPUNZTOARE APLICRII UNOR TRATAMENTE va VIBRO-AMORTIZOARE PE PLCI SUBIRI Metoda se utilizeaz în situaiile în care pe placa suport se aplic tratamente vibroamortizoare constituite din plci subiri din mase plastice, folii metalice, etc., aplicate prin intermediul unor straturi din produse cu rigiditate mic ca de exemplu: pâsl, poliuretan spongios, polistiren, cauciuc de duritate mic (40°...60° Shore) etc. Curba reducerii de nivel "L " în funcie de frecven se construiete astfel: va

a) Se calculeaz frecvena de rezonan a ansamblului "strat-suport (plac subire) - tratament vibroamortizor", cu relaia: ) & 1 1 f 500 k’ ’ $ $ (Hz) r (m m % 1 2 în care: m - masa pe unitatea de suprafa a stratului suport (plci subiri) (kg/m2);

m - masa pe unitatea de suprafa a stratului de acoperire din cadrul tratamentului

vibroamortizor (kg/m2); k - rigiditatea dinamic a stratului de distanare din cadrul tratamentului vibroamortizor (107 N/m3).

b) De la începutul domeniului util de frecven (100 Hz) pân în dreptul frecvenei de rezonan "f " se adopt valoarea L = 0; r va

c) De la frecvena de rezonan "f " pân la sfâritul domeniului util de frecven r (3150 Hz), reducerea de nivel corespunztoare unei anumite frecvene "f", se calculeaz cu relaia: f

L 40lg (dB) va f r În tabelul A.3.1. sunt prezentate câteva valori ale rigiditii dinamice pentru unele produse utilizate ca strat de distanare în cadrul tratamentelor vibroamortizoare aplicate pe plci subiri. Tabel A.3.1. Valori ale rigiditii dinamice Rigiditatea Nr. Grosimea stratului Denumirea produsului dinamic "k" crt. (mm) (107 N/m3) 1 Plci din polistiren celular ecruisat 10 1,5 2 Plci din plut expandat 20 6,5 3 Plci fibrolemnoase 25 9,0 10 2,7 4 Pâsl 15 1,8 20 1,35

Exemplu de calcul al reducerii de nivel "L " va Structur: - tabl oel 1 mm grosime; - pâsl 15 mm grosime; -folie bituminoas cu adaos de cauciuc.

a)Calculul frecvenei de rezonan a structurii: ) & 1 1 ’ $ f 500 k’ $ r (m m % 1 2 în care: m - masa pe unitatea de suprafa a stratului de tabl (7,8 kg/m2);

m - masa pe unitatea de suprafa a stratului de acoperire din folie bituminoas

(5,1 kg/m2); k - rigiditatea dinamic a stratului de pâsl (1,8x107 N/m3) - conform tabelului. ) 1 1 & f 500 1,8’ $ 5 381 Hz r (7,8 5,1%

b) Curba "L " se construiete conform punctelor "b" i "c" din prezenta anex i va este prezentat în figura A.3.1. Fig. A.3.1- Curba "L " va

ANEXA 4 DETERMINAREA CURBEI INDICELUI DE ATENUARE „R(f)” i PENTRU ELEMENTE DE ÎNCHIDERE OMOGENE, ÎNTR-UN STRAT I DUBLE Aa cum se definete în actualul normativ, elementul de închidere este omogen când are aceeai alctuire în planul yOz. z y O x Fig. A.4.1 - Element omogen Se prezint în continuare metode de calcul simplificate pentru calculul curbei „R(f)” pentru i elementele de închidere omogene : I - într-un strat II - duble I.Determinarea curbei „R(f)” pentru elemente omogene, într-un strat i z z

a) b) O O x x d d d d 1 2 3 Fig. A.4.2- Exemple de elemente omogene Observaie: Se consider element într-un strat i elementul de construcie din figura a) realizat dintr-un singur produs de grosime „d” i elementul de construcie din figura b), realizat din straturi suprapuse de produse, având rigiditi la

încovoiere comparabile. Cazul b) se refer, în general, la elemente de construcie alctuite dintr-un singur produs de baz, având fee finisate. Curba indicilor de atenuare acustic „R(f)” se construiete astfel : i

2. Se determin domeniul de frecvene al palierului zonei de coinciden (f – f ) B C cu ajutorul relaiilor din tabelul A.4.1. Din acelai tabel, se determin valoarea indicelui de atenuare în zona de coinciden „R = R ”, în funcie de produsul B C din care este alctuit elementul de construcie; Tabelul A.4.1 Domeniul de frecvene al palierului zonei de coinciden (f – f ) B C Produsul R = R f f B C B C dB Hz Hz 19000 85000 Beton simplu, beton armat 38 m m Zidrie din elemente de argil 17000 77000

ars m m 6700 43000 Beton celular autoclavizat 29 m m 5000 38000 Ipsos 25 m m 5300 53000 Sticl 27 m m 2100 13600 Produse lemnoase 19 m m

2. Domeniul de frecvene al palierului zonei de coinciden i indicele de atenuare acustic asociat: 17000 17000 f = 6 66 Hz B m 258 77000 17000 f = = 298 Hz C m 258 R = R = 37 dB B C

2. Se construiete curba R(f) =R (f) + R (f) ; 1 2

2. Raportul m1 m2 se poate determina, aproximativ cu relaia: Z m,med

Z Z Pm m 1,3 m1 m2 1 1 2 2 (A.4.5) Z m,med

m

l i i i1 în care: m – masele pe unitatea de suprafa a fiecruia dintre cele dou elemente 1,2 constitutive simple, în kg/m2; m' – masa pe unitatea de suprafa a elementului adiacent „i”, în kg/m²; i P – perimetrul elementului de construcie analizat, în metri; l – lungimea laturii „i” a elementului de construcie adiacent, în metri; i – coeficieni care in seama de modul de prindere a elementelor 1,2 constitutive simple de elementele de construcie adiacente; ( = 1,0 pentru încastrare; este cazul elementelor din beton armat monolit, la care se poate conta pe continuitatea în legturi; = 0,8 pentru

articulaie; este cazul elementelor cu prinderi desolidarizate). Corecia „R (f)” se determin cu relaia: b1

R b1 (f) = –10 lg f (dB) (A.4.6) m în care : (f ) – coeficientul mediu de absorbie acustic al suprafeelor interioare ale m spaiului dintre cele dou elemente constructive simple, la frecvena „f ”. Observaie: În mod acoperitor, se poate neglija efectul favorabil al tratamentelor fonoabsorbante dispuse de-a lungul elementelor de prindere dintre cele dou elemente constitutive simple. Corecia „R (f)” se determin dup cum urmeaz: b2 - se calculeaz irul frecvenelor de stabilizare „fn ” cu relaia: 17000n fn = (Hz) (A.4.7) d în care : d – distana dintre cele dou elemente constitutive simple, în cm; n – irul numerelor naturale. Observaie: Fiecare frecven din irul „fn ” calculat cu relaia (A.4.7) se marcheaz în dreptul frecvenei centrale a treimii de octav în care este inclus. - se adopt coreciile „R b2 (f)” în dreptul frecvenelor „fn ” în funcie de valoarea „ (f)”, conform tabelului A.4.2. m Tabelul A.4.2. Coreciile „R b2 (f)” în dreptul frecvenelor „fn ” în funcie de valoarea „ m (f)” (f) R (f), în dB m b2 0,10 –6 0,10 … 0,25 –4 0,25 … 0,50 –2 0,50 0 Aplicarea coreciei „R ” pe curba „R(f)” se va face astfel: b2 - în cazul a dou frecvene „fn ” consecutive, distanate printr-un interval 2/3 octav, conform fig. A.4.7; - în cazul a dou sau mai multe frecvene „fn ” consecutive distanate printr-un interval de 1/3 octav, conform fig. A.4.8.

f

001 521 061 002 052 513 004 005 036 008 0001 0521 0061 0002 0052 0513 R [Hz] R 2b R 2b R [Hz] 001 521 061 002 052 513 004 005 036 008 0001 0521 0061 0002 0052 0513

f 2/3 octav 1/3 octav fn fn+1 fn fn+1 Fig. A.4.7- Aplicarea coreciei „R ” Fig. A.4.8 - Aplicarea coreciei „R ” b2 b2 Corecia „R ” conduce la modificarea curbei „R(f ) + R +R +R “, dup cum c a b1 b2 urmeaz: se calculeaz frecvena de cuplaj, „f ” a elementelor constitutive simple cu relaia:

1 m m k k 7 m m 2 k k 2 4mm k2 2k k f 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 2 1 2 (Hz) (A.4.8) 0 2 2mm 1 2 în care: m – masa pe unitatea de suprafa a fiecruia dintre cele dou elemente 1,2 constitutive simple, în kg/m²; k – rigiditatea elementelor de cuplaj dintre cele dou elemente constitutive

simple, în daN/m³; k – rigiditatea de prindere pe contur, a celor dou elemente constitutive

simple, pe elementele de construcie adiacente, în daN/m³. În cazul practic al elementelor de construcie cu structur dubl cu masa m = m + m 250 1 2 kg/m², frecvena de cuplaj poate fi determinat, aproximativ,cu relaia: ) & 1 1 1 f k ’ ’ $ $ (Hz) (A.4.9) 0 2 1(m m % 1 2 în care notaiile au semnificaiile de la relaia (A.4.8). Observaie: În cazul în care, prin msuri constructive, rigiditatea la încovoiere a elementelor constitutive simple scade la cel mult o treime din rigiditatea elementelor de solidarizare, rigiditatea „k ” depinde în mod preponderent de

rigiditatea produsului din spaiul dintre cele dou elemente constitutive simple. În aceste condiii, rigiditatea „k ” se poate determina cu relaia:

8 p 1,2 k 6 104 (daN/m3) (A.4.10) 1 d d în care: 8 – raportul dintre cldura specific a aerului la presiunea constant i la volum constant ; p – presiunea constant din interiorul spaiului dintre cele dou elemente constitutive (de obicei presiunea atmosferic), în daN/m2; d – distana dintre cele dou elemente constitutive simple, în metri. - de la frecvena „f ” ctre originea axelor, se adopt, drept curb final, cea

mai ridicat dintre curbele R (f), R (f), corespunztoare celor dou elemente 1 2 constitutive simple; - de la frecvena „f ” ctre frecvenele înalte, pân la frecvena „f + f ”, 0 1 este adoptat de asemenea curba cea mai ridicat dintre curbele R (f), R (f). 1 2 ”f ” se determin în funcie de raportul „d/d” pe baza tabelului A.4.3; „d” este f f grosimea tratamentului fonoabsorbant i „d” este distana dintre cele dou elemente constitutive simple. Tabelul A.4.3 Frecvena „f” ce se adauga la frecvena f

d /d 0 0,25 0,35 0,50 0,70 0,85 f f 6 4 3 2 1 0 (în 1/3 octav) - de la frecvena „f ”, ctre frecvenele înalte, se traseaz o dreapt cu panta

12 dB/octav pân la intersecia cu curba „R(f) + R + R + R “; în punctul a b1 b2 de intersecie, frecvena se noteaz cu „f ”;

- de la frecvena „f ”, pân la frecvena de 3150Hz, se adopt curba

„R(f) + R +R + R “. a b1 b2 Exemplu de calcul Se cere determinarea curbei indicilor de atenuare „R(f)” pentru peretele omogen, cu i structur dubl, prezentat în figura A.4.9.

Fig. A.4.9 - Perete omogen cu structur dubl

2. Se determin corecia R a ) Z Z & R = –40 lg ’ m1 m2 1 $ (dB) a ’ $ ( Z % m,med

Z Z P m m 1,3 m1 m2 1 1 2 2 Z m,med

m

l i i

= = 0,8 1 2 m' = m' = 0,5022500 = 1250 kg/m² 1 2 m' = m' = 0,6022500 = 1500 kg/m² 3 4

P

m m

1,3 2

2,20 4,30

0,8274,250,82160,5

1,3 132187,81,3 1 1 2 2

m

l 2125022,20150024,30 18400 i i

11742 0,638 18400 R = –40 lg (0,638 + 1) = –40 2 0,214 5 –8,5 dB a

2. Se alege un anumit strat elastic, de grosime „h”, caracterizat prin rigiditate dinamic specific „k”, în MN/m³, conform tabelului A.11.2. Tabelul A.11.2 Rigiditatea dinamic specific Nr. Grosimea stratului Rigiditatea dinamic Denumirea produsului crt. ( mm ) specific „k” (MN/m³) 1 Plci din polistiren celular ecruisat 10 15 2 Plci poroase din vat mineral 20 20 ( 6 100 kg/m³) 3 Membrane din cauciuc sintetic liat cu rin poliuretanic 8 . . . 10 =720 kg/m³ 54 =800 kg/m³ 58 Observaii : Pentru alte grosimi ale produselor elastice (pân la 50 mm) rigiditatea dinamic specific se determin prin msurarea conform STAS 8048/1, dac nu este precizat în agrementele tehnice ale produselor. Pentru calcule orientative, se admite c rigiditatea dinamic specific a produsului variaz invers proporional cu variaia grosimii stratului.

2.1. Locuine (individuale i colective)

2. SR EN ISO 717-1:2000/ Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a A1:2007 elementelor de construcii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian. Amendament 1: Reguli de rotunjire pentru evaluarea valorilor unice i a cantitilor exprimate printr-o valoare unic.

2. La data utilizrii reglementrii tehnice se va consulta ultima ediie a standardelor i a tuturor modificrilor în vigoare ale acestora.

2.1. LOCUINE (individuale i colective)

2.1.1. LIMITE ADMISIBILE

(1) În cazul apartamentelor din locuinele individuale sau colective, limita admisibil pentru nivelul de zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unitii funcionale este 35 dB(A) (Cz 30).

(2) În cazurile în care zgomotul de fond, provenit de la alte surse decât agregatele din spaiile comerciale, din centralele de instalaii sau din alte dotri ale cldirii, este mai mic de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unitii funcionale, trebuie s nu depeasc cu mai mult de 5 uniti nivelul zgomotului de fond.

2.1.2. PARAMETRI DE IZOLARE

(1) Parametrii de izolare acustic între unitile funcionale din locuinele individuale sau colective sunt prezentai în tabelele 1. i 2. Tabelul 1 Elemente despritoare de construcie între: Nivelul de zgomot Unitatea Valorile minime perturbator Nr. funcional / ale indicelui estimat (nivel de crt. Nivel de zgomot R’ Spaiile alturate zgomot indexat) w permis dB(A), dB L

conform dB(A) STAS 6156 1 încpere de celelalte încperi din apartament – 35 (rec.) 2 locuit dintr-un încperi din apartamentele adiacente 80 51 3 apartament coridoare, holuri comune, casa scrii, 80 51 [35 dB(A)] spaii similare 4 spltorii, spaii depozitare 85 56 5 staii de hidrofor, centrale i puncte 90 61 termice situate sub apartament 6 baie celelalte încperi din apartament – 35 (rec.) 7 [35 dB(A)] încperi din apartamentele adiacente 80 51 8 coridoare, holuri comune, casa scrii, 80 51 spaii similare Tabelul 2 Valorile Elemente despritoare de construcie între: Nr. maxime ale Spaiile alturate aezate deasupra unitii crt. indicelui Unitatea funcional funcionale L’ , dB n,w 1 orice încpere încperi din apartamente adiacente 62 2 dintr-un apartament coridoare, holuri comune, casa scrii i

alte spaii similare 3 usctorii, spltorii, spaii depozitare 62 4 sli de cinematograf, teatru i altele nu se admit similare

2.1.3. AMPLASAREA LOCUINELOR ÎN LOCALITI I A SPAIILOR FUNCIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

(1) Locuinele noi se vor amplasa astfel încât valoarea maxim a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2,00 m de faada cldirii) s fie de 50 dB(A).

(2) În cazul în care nu este posibil respectarea acestei condiii, pentru locuinele noi amplasate în zone rezideniale existente, se vor lua msuri corespunztoare de izolare fonic la receptor, pe calea de propagare i/sau la surs, în vederea asigurrii valorilor admisibile prevzute în cele 4 pri ale normativului C 125-2013.

(3) Pentru locuinele existente se vor respecta valorile admisibile prevzute în Partea IV, indicativ C 125/4-2013.

(4) În cazul a dou sau mai multe zone i dotri funcionale adiacente, care au valori diferite ale nivelului de zgomot, ca limit admisibil pe linia de separaie între aceste zone, se va lua în consideraie valoarea admisibil cea mai mic.

(5) Pentru realizarea confortului acustic, în cazurile în care nu se pot modifica situaiile de trafic sau de amplasare a cldirilor, trebuie luate msuri în privina organizrii interioare a unitilor funcionale:

a) Amplasarea camerelor mai puin sensibile la zgomot ctre faadele expuse (buctrii, holuri). NOT: Când nu este posibil orientarea camerelor sensibile ctre partea “calm”,este necesar prevederea unor sisteme de climatizare, care s elimine necesitatea deschiderii ferestrelor.

b) În apartamentele învecinate, amplasarea unitilor cu funciuni similare alturate, baie lâng baie, dormitor lâng dormitor.

2.1.4. REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCII

(1) Izolarea acustic a unitilor funcionale din cldirile civile menionate, împotriva zgomotului aerian i de impact provenit din spaiile adiacente se asigur cu elemente de construcie (perei, planee, elemente de închidere) a cror alctuire este astfel conceput, încât s se realizeze ansamblul cerinelor fundamentale aplicabile construciilor.

(2) Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R' i de impact L' , w nw adoptarea soluiilor de perei, planee i pardoseli se face fie pe baz de calcul (conform prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013) fie prin alegerea soluiilor cuprinse în tabelele A.1. (perei), A.2. (ui) i A.3. (planee) din ANEXA la prezenta parte a normativului.

2.2. HOTELURI

(1) Prezentul normativ se aplic la spaiile funcionale din urmtoarele tipuri de structuri de primire hoteliere, încadrate în categoriile de clasificare specifice:

a)Hoteluri de 5, 4, 3, 2 i 1 stele;

a) Hoteluri - apartament de 5, 4, 3 i 2 stele.

(2) Pentru tipurile de structuri de primire, în afara celor dou tipuri tratate în acest normativ, aceast reglementare tehnic are caracter informativ.

(3) Principalele spaii funcionale ale hotelurilor sunt:

a)Spaii de cazare, ce cuprind:

a.1.) camere i/sau apartamente grupate în uniti funcionale, deservite de oficiile i anexele aferente acestora;

b)Spaii de circulaii, ce cuprind: b.1.) spaii de primire: b.1.1.) recepia; b.1.2.) holuri; b.1.3.) încperi pentru ateptare, coresponden. b.2.) circulaiile orizontale i/sau verticale: b.2.1.) coridoare; b.2.2.) holuri; b.2.3.) scri; b.2.4.) ascensoare.

c)Spaii de alimentaie public, ce cuprind: c.1.) sli de restaurant i anexele lor; c.2.) bar de zi, bufet, cofetrie, cafenea, berrie etc.

d) Spaii comer i servicii, ce cuprind: d.1.) magazine; d.2.) spaii pentru diferite utiliti: d.2.1.) agenii de voiaj; d.2.2.) pstrare obiecte; d.2.3.) saloane de coafur-frizerie, cosmetic etc.

e)Spaii cu alte funciuni, ce cuprind: e.1.) sli multifuncionale pentru congrese, recepii, banchete, conferine, club etc.; e.2.) spaii pentru practicarea de activiti sportive: piscin, saun, sli de gimnastic, club etc.; e.3.) anexe tehnice aferente construciei, cum sunt: e.3.1.) central termic; e.3.2.) centrala de ventilare-condiionare; e.3.3.) grup electrogen; e.3.4.) spltorii, clctorii; e.3.5.) depozite etc. e.4.) garaje/parcaje auto i spaii auxiliare acestora etc.

2.2.1. LIMITE ADMISIBILE

(1) În cazul hotelurilor, limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unitilor funcionale, sunt cele din tabelul 3. Tabelul 3 Limita admisibil a zgomotului Nr. Unitatea funcional interior, exprimat în: crt. dB(A) nr.de ordine a curbei Cz 1 Camere i/sau apartamente* 35 30 2 Spaii de alimentaie public 50 45 3 Spaii comer i servicii 50 45 4 Sli multifuncionale 35 30 5 Spaii pentru practicarea de activiti sportive 40 35

In cazurile în care zgomotul de fond (în absena surselor de zgomot exterioare) este mai mic de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unitii funcionale, trebuie s nu depeasc cu mai mult de 5 uniti nivelul zgomotului de fond.

(2) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat aciunii concomitente a surselor exterioare unitii funcionale din hoteluri i a agregatelor ce funcioneaz în interiorul încperilor (sau activitilor specifice), sunt cele din tabelul 4. Tabelul 4 Limita admisibil a zgomotului Nr. Unitatea funcional interior, exprimat în: crt. dB(A) nr.de ordine a curbei Cz 1 Camere i/sau apartamente* 35 30 Spaii de alimentaie public, inclusiv restauran- 2 75 70 te fr orchestr 3 Restaurante cu orchestr 90 85 4 Spaii comer i servicii 50 45 5 Sli multifuncionale 35 30 6 Spaii pentru practicarea de activiti sportive 70 65 In cazurile în care zgomotul de fond (în absena surselor de zgomot exterioare) este mai mic de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat aciunii concomitente a surselor exterioare unitii funcionale din hoteluri i a agregatelor ce funcioneaz în interiorul încperilor, trebuie s nu depeasc cu mai mult de 5 uniti nivelul zgomotului de fond.

(3) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spaii tehnice aferente hotelurilor sunt cele din tabelul 5. Tabelul 5 Limita admisibil a zgomotului interior, Nr. Unitatea funcional exprimat în: crt. dB(A) nr. de ordine al curbei Cz 1 Posturi de transformare dotate cu 1...3 celule 70 65 cu putere 600 KVA 2 Grup electrogen cu putere 125 KVA 105 100 3 Puncte termice cu mai puin de 5 pompe în 87 82 funciune (P 20 KW, elm n=1000 ... 1500 rot/min, H 20 m col. H O,

Q 350 m/h) 4 Staii de hidrofor cu mai puin de 5 pompe în 87 82 funciune (P 20 KW, elm n = 3000 rot/min, H 70 m col. H O,

Q 50 m/h) 5 Centrale de ventilaie cu mai puin de 87 82 5 ventilatoare (Q 10000 m3/h, p 100 mm col. H O) st 2

2.2.2. PARAMETRI DE IZOLARE

(1) Parametrii de izolare acustic între unitile funcionale din hoteluri sunt prezentai în tabelele 6 i 7. Tabelul 6 Elemente despritoare de Nivelul de zgomot Valorile construcii între: perturbator estimat minime ale Nr. Unitatea funcional / (nivel de zgomot indicelui Crt. Nivel de zgomot permis Spaiile alturate indexat), L R’ 10 w dB (A) dB(A) dB camere de cazare 1 80 51 adiacente coridoare, holuri comune, 2 casa scrii i alte spaii 80 51 similare usctorii, spltorii, spaii Camere de cazare spaii 3 de depozitare, centrale de > 90 [35 dB(A)] intermediare instalaii spaii 4 garaje, spaii comerciale > 90 intermediare restaurante i altele spaii 5 > 90 similare intermediare sli de întruniri, spaii 6 > 90 conferine, cinematografe intermediare Tabelul 7 Elemente despritoare de construcie între: Valorile maxime ale Nr. indicelui L’ crt. Spaiile alturate aezate deasupra n,w Unitatea funcional dB unitii funcionale 1 încperi adiacente suprapuse 59 coridoare,holuri comune, casa scrii 2 55 i alte spaii similare usctorii, spltorii, spaii de 3 nu se admit camere de cazare depozitare, centrale de instalaii 4 garaje, spaii comerciale nu se admit 5 restaurante i altele similare nu se admit sli de întruniri, conferine, 6 nu se admit cinematografe

2.2.3. AMPLASAREA HOTELURILOR I A UNITILOR FUNCIONALE DE CAZARE ÎN INTERIORUL ACESTORA

(1) Hotelurile se vor amplasa astfel încât valoarea maxim a nivelului de zgomot exterior (la 2.00 m de faada cldirii) s fie de 50 dB(A). NOT: În cazul în care nu este posibil respectarea acestei condiii, se vor asigura prin proiect msuri de protecie acustic la receptor, pe calea de propagare i/sau la surs.

(2) Unitile funcionale de cazare din cldirile hoteliere trebuie proiectate i executate astfel încât zgomotul perturbator perceput de utilizatori (turiti, personal hotelier) s fie meninut la un nivel ce nu poate afecta funcionalitatea spaiilor i nici sntatea oamenilor.

(3) Se va stabili o protecie adecvat atât împotriva zgomotului aerian cât i a celui de impact în funcie de natura surselor poluante exterioare hotelului: diferite mijloace de transport (rutier, aerian etc.), industrii, activiti urbane etc.

(4) Se va realiza o protecie a unitilor funcionale de cazare i împotriva zgomotului aerian i/sau de impact provenit din surse poluante amplasate în interiorul cldirii hoteliere în spaii destinate altor funciuni decât cele de cazare.

(5) Pentru realizarea confortului acustic, în cazurile în care nu se pot modifica situaiile de trafic sau de amplasare a cldirilor, trebuie luate msuri în privina organizrii interioare a unitilor funcionale:

a) Amplasarea camerelor mai puin sensibile la zgomot (buctrii, holuri) ctre faadele expuse. NOT: Când nu este posibil orientarea camerelor sensibile ctre partea “calm”, este necesar prevederea unor sisteme de climatizare, care s elimine necesitatea deschiderii ferestrelor.

b) În unitile funcionale de cazare învecinate, amplasarea unitilor cu funciuni similare alturate, baie lâng baie, dormitor lâng dormitor.

2.2.4. REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCII

(1) Izolarea acustic a unitilor funcionale din hoteluri, împotriva zgomotului aerian i de impact provenit din spaiile adiacente se asigur cu elemente de construcie (perei, planee, elemente de închidere) a cror alctuire este astfel conceput, încât s se realizeze ansamblul cerinelor fundamentale aplicabile construciilor.

(2) Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R' i de impact L' , w n,w adoptarea soluiilor de perei, planee i pardoseli se face fie pe baz de calcul (conform prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013) fie prin alegerea soluiilor cuprinse în tabelele A.1. (perei), A.2. (ui) i A.3. (planee) din ANEXA la prezenta parte a normativului.

2. Valorile Rw minim, indicate în tabelul A.2 pentru indicele de izolare la zgomot aerian al uilor sunt determinate în laborator i servesc la calculul indicelui de izolare la zgomot aerian al peretelui compus din parte plin + u, în conformitate cu SR 6161-2.

A.3. Exemple de elemente despritoare (planee) ce îndeplinesc condiia de izolare la zgomot de impact impus în prezentul normativ Indicele de izolare la zgomot de impact L' se obine cu relaia: n,w L' = L - L n,w n,eq,o,w n,w În tabelele de mai jos se prezint valorile L pentru diferite grosimi de planee n,eq,o,w brute, respectiv valorile L pentru diferite tipuri de pardoseli (calculate conform SR EN n,w ISO 717-2 , SR EN ISO 717-2/A1 i SR EN ISO 717-2/C91). Tabel A.3.1. Valorile L pentru diferite grosimi de planee brute n,eq,o,w L Nr. crt. Structura planeului n,eq,o,w (dB) 1 Plac din beton armat - 10 cm grosime 80 2 Plac din beton armat - 11 cm grosime 79 3 Plac din beton armat - 12 cm grosime 78 4 Plac din beton armat - 14 cm grosime 77 5 Plac din beton armat - 16 cm grosime 76 Tabel A.3.2. Valorile L pentru diferite tipuri de pardoseli n,w L Nr. crt. Pardoseli n,w (dB) 1 Mozaic, piatr, gresie 0 2 Covor cauciuc cu grosime 3...4 mm 5 3 Covor PVC fr suport textil, cu grosimi de 1,5...2 mm 7 4 Covor PVC cu suport textil, cu grosimi de 2...5 mm 9 ... 11 5 Covor PVC cu suport fonoizolator, cu grosime de min. 2,5 mm 16 Covor din fibre poliamidice depuse electrostatic, cu suport fonoizolator 6 18 din PVC expandat 7 Mochet 20 ... 24 8 Parchet tradiional pe grinzioare de lemn lipite pe dala de beton 11 9 Parchet pe grinzioare de lemn i strat elastic de 2,5 cm grosime 21 Parchet sau covor PVC fr suport textil lipit pe dala flotant din beton pe 10 23 strat elastic din vat mineral de 10 mm grosime 11 Idem pe strat elastic de 20 mm grosime 28 12 Idem pe strat elastic din polistiren ecruisat minimum 30 mm grosime 22 Idem pe membran fonoizolatoare la zgomot de impact 0,6 ... 1 cm 13 20 ... 27 grosime

Anexa nr.4 la Ordinul MDRAP nr................../ 2013 NORMATIV PRIVIND ACUSTICA ÎN CONSTRUCII I ZONE URBANE INDICATIV C 125 - 2013 Partea IV – Msuri de protecie împotriva zgomotului la zone urbane, indicativ C 125/4 – 2013

CUPRINS 1.Generaliti

2. Elemente de proiectare a msurilor de protecie împotriva zgomotului urban

2.2. Elemente de proiectare a msurilor de protecie în zone urbane

2.2.1. Planuri urbanistice PUG, PUZ, PUD

2.2.2. Date iniiale caracteristice ale zonei urbane

2.3. Optimizarea datelor i parametrilor acustici pe baza corelrii multicriteriale i a factorilor de influen. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban

2.3.1. Optimizarea datelor i parametrilor acustici pe baza corelrii multicriteriale i a factorilor de influen.

2.3.2. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban 3.Materiale i echipamente de protecie în zone urbane (pentru bariere acustice, pentru faadele cldirilor, pentru ci de rulare pe ine, pentru diferitele tipuri de trafic)

2. SR ISO 1996- Acustic. Descrierea, msurarea i evaluarea zgomotului din 1:2008/C91:2009 mediul ambiant. Partea 1: Mrimi fundamentale i metode de evaluare

2. La data utilizrii reglementrii tehnice se va consulta ultima ediie a standardelor i a tuturor modificrilor în vigoare ale acestora.

2. ELEMENTE DE PROIECTARE A MSURILOR DE PROTECIE ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI URBAN

2.1. Date de intrare

(1) Proiectarea din punct de vedere acustic a ansamblurilor urbane presupune adoptarea unui complex de msuri de protecie împotriva zgomotului urban, în vederea realizrii climatului acustic admisibil.

(2) Planurile urbanistice generale, zonale i cele de detaliu se vor proiecta, astfel încât s fie respectate condiiile admisibile, prezentate în ANEXA 1 a prezentului normativ, respectiv în STAS 6156, precum i relaia: L 70 dB(A) AF10 în care: L – reprezint nivelul de zgomot depit într-un punct “A” situat la 2,00 m distan fa AF10 de frontul de cldire i la o înlime de 1,50 m, într-o perioada ce reprezint 10% din intervalul de timp considerat (determinat în conformitate cu prevederile legislaiei în vigoare).

(3) Prezentul normativ va fi utilizat de proiectantul de construcii în stabilirea soluiei de arhitectur funcie de caracteristicile ansamblului din punct de vedere acustic.

2.2. Elemente de proiectare a msurilor de protecie în zone urbane

2.2.1. Planuri urbanistice PUG(Plan Urbanistic General), PUZ(Plan Urbanistic Zonal), PUD(Plan Urbanistic de Detaliu).

(1) Elaborarea planurilor urbanistice se face pe baza unor serii de studii de fundamentare i se încheie cu avizele date de organismele centrale i teritoriale interesate.

Dintre studiile de fundamentare cu caracter analitic, intereseaz, în cazul proiectrii din punct de vedere acustic, cele privind:

a) evoluia localitii sub aspect urbanistic-arhitectural i istorico-cultural;

b) organizarea circulaiei i a transportului;

c) caracteristicile fondului construit;

d) condiiile geotehnice;

e) protecia i conservarea mediului;

f) stabilirea zonelor protejate cu valoare deosebit.

(2) La stabilirea coninutului planurilor urbanistice, PUG i PUZ, urmtoarele propuneri de organizare urbanistic vor ine seama de condiiile admisibile din punct de vedere acustic:

a) organizarea traseelor i datelor caracteristice ale circulaiei;

b) zonificarea pe funciuni dominante;

c) alinierea i regimul de înlime al construciilor;

d) protecia i conservarea mediului;

e) protejarea patrimoniului.

(3) Regulamentele aferente PUG i PUZ explic i detaliaz aceste planuri referindu-se la:

a) destinaia terenului în funcie de zon;

b) amplasarea construciilor fa de principalele artere de circulaie;

c) amenajarea terenurilor pentru rezolvarea principalelor intersecii, în condiiile fluenei i siguranei traficului;

d) accesul la diferite construcii, modul de organizare în interiorul terenurilor destinate pentru construcia locurilor de parcare i garajele aferente acestor accese;

e) prevederea spaiilor libere i a spaiilor plantate;

f) materialele de construcii pentru finisajul exterior;

g) regimul de înlime a construciilor;

h) protecia mediului pentru construciile existente;

i) alte situaii specifice.

(4) Planurile urbanistice de detaliu, PUD, vor cuprinde urmtoarele elemente, condiionate de msurile de protecie din punct de vedere acustic:

a) circulaie major: organizare circulaie pietoni i autovehicule, accesele i parcaje necesare;

b) sistematizare vertical;

c) funciuni propuse;

d) regim de aliniere;

e) regim de înlime;

f) procent de ocupare teren;

g) plastic arhitectural, volumetric, materiale de finisare;

h) restricii fa de vecinti.

2.2.2. Date iniiale caracteristice ale zonei urbane

(1) Pentru proiectarea din punct de vedere acustic a PUG, PUZ i PUD— atât în cazul unor ansambluri noi cât i în cazul amplasrii de obiective noi într-un cadru urban existent, etapele ce se vor parcurge sunt urmtoarele:

a) stabilirea datelor fixe: i. categoria arterelor de circulaie rutier; ii. tipul zonei funcionale (sau obiectivului nou ce va fi amplasat într-o anumita zon funcional); iii. regimul de înlime i aliniere în zon; iv. existena zonelor protejate; v. restriciile fa de vecinti; vi. factorii naturali de mediu (vant, teren denivelat, lacuri etc); vii.alte situaii speciale etc.

b) stabilirea datelor ce se pot optimiza: i. regimul de trafic; ii. profilurile transversale (distane între fronturile cldirilor delimitatoare ale arterei de circulaie); iii. regimul de înlime al cldirilor delimitatoare; iv. destinaia cldirilor delimitatoare; v. factorii de ameliorare a nivelului de zgomot pe cile de propagare de la surs la zonele receptoare; vi. tipul faadelor cldirilor i materialelor de finisaje; vii.plastica arhitectural i volumetric a cldirilor etc.; viii.amplasarea unitilor funcionale în interiorul cldirilor.

(2) Pentru proiectarea de zone urbane noi adoptarea soluiei optime din punct de vedere acustic se va face pe baza prevederilor prezentului normativ.

(3) Pentru reamenajarea de zone urbanistice existente prevederile prezentului normativ se vor aplica în funcie de posibiliti, adoptându-se msuri corespunztoare de protecie împotriva zgomotului, la receptor, pe calea de propagare i/sau la surs, pentru asigurarea valorilor admisibile prevzute în prile prezentului normativ.

(4) Determinarea nivelului de zgomot pentru situaiile prevzute la alin. (2) i (3) se va face conform prevederilor capitolului 2.3.2 din prezentul normativ i a exemplului de calcul prezentat în ANEXA 2 din normativ.

(5) Sursele majore de poluare fonic dintr-o zona urban, ce se consider pentru determinarea nivelului de zgomot, se caracterizeaz dup tipul de localizare în spaiul urban, astfel:

a) surse de zgomot mobile (traficul) – detaliate la pct. 2.3.2 din prezentul normativ;

b) surse de zgomot fixe, amplasate în incinte:

i) surse punctiforme – detaliate la pct. 2.3.2 din prezentul normativ; ii)surse repartizate pe suprafee mari – detaliate la pct. 2.3.2 din prezentul normativ.

2.3. Optimizarea datelor i parametrilor acustici pe baza corelrii multicriteriale i a factorilor de influen. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban.

2.3.1. Optimizarea datelor i parametrilor acustici pe baza corelrii multicriteriale i a factorilor de influen. Msurile de protecie acustic ce trebuie avute în vedere la proiectarea ansamblurilor urbane sunt urmtoarele:

a) în cazul surselor de zgomot mobile (traficul rutier): i. corelarea regimului de înlime a cldirilor ce delimiteaz strada cu limea profilurilor stradale adoptate i componena traficului; ii.reglementarea i optimizarea traficului; iii.prevederea de ecrane de protecie între sursa i zonele receptoare.

b) în cazul surselor de zgomot aflate în incinte (dotri urbane i industrii): i. amplasarea corespunztoare a dotrilor urbane fa de i în cadrul zonelor rezideniale sau a celor special protejate; ii. amplasarea corespunztoare a industriilor în cadrul i fa de diferitele tipuri de zone funcionale urbane; iii.prevederea de ecrane de protecie între surse i zonele receptoare. În continuare sunt prezentate detaliat aceste msuri de protecie.

2.3.1.1. Corelarea regimului de înlime a cldirilor ce delimiteaz strada cu limea profilurilor stradale adoptate i componena traficului

(1) În tabelul 1 se prezint, orientativ, funcie de anumite regimuri de înlime ale cldirilor delimitatoare, pe strzi de categorie 1 (cu 5 – 8 benzi de circulaie), distana minim necesar între fronturile de cldiri, destinate în special locuinelor, pentru respectarea condiiei de confort acustic urban stabilit la pct. 2.1. Tabelul 1 Distana minim necesar între fronturile de cldiri în funcie de regimurile de înlime ale cldirilor delimitatoare Regim de înlime a cldirilor Distana minim (metri) necesar (Parter + nr. de etaje) între fronturile de cldiri partea stâng partea dreapt a*) b*) P P 50 30 P + 4 P 70 40 P + 4 P + 4 85 50 P + (8 sau 9) P + 4 120**) 80**) >P + (8 sau 9) ‹ P + (8 sau 9) *) 100**) P + (8 sau 9) - ***) 65 45 a*) – fr restricii în legtur cu traficul b*) – fr trafic greu (camioane, tractoare, cu maximum 2 trasee de transport în comun de tip tramvaie sau autobuze articulate. ) – nu se recomand ) Observaie: În cazul în care artera de circulaie este amplasat în partea central a profilului, iar pe distana “d” (d 25 m), dintre artera de circulaie i fronturile de cldiri, sunt prevzute spaii verzi cu cel puin 3 rânduri de arbori cu coroane întreptrunse, limile minime necesare între fronturile de cldiri pot fi reduse cu cca. 25% ) Distana se consider de la frontul de cldiri existent pân la 10.00 m dincolo de bordura trotuarului aflat în partea opus frontului de cldiri.

2.3.1.2. Reglementarea i optimizarea traficului

(1) Deoarece traficul constituie sursa principal de zgomot urban, rezult c cea mai eficace metod administrativ de reducere a polurii acustice o constituie reglementarea i optimizarea traficului, metod ce presupune urmtoarele operaiuni i restricionri:

a) uniformizarea fluxului de trafic rutier i reducerea la minim a zgomotului produs de vehicule;

b) programarea traficului aerian i a traficului feroviar astfel încât s nu polueze fonic zonele urbane învecinate.

(2) Reglementarea i optimizarea traficului rutier se va face conform urmtoarelor principii:

a) eliminarea traficului greu (camioane, tractoare) de pe arterele cu mai puin de 5 benzi;

b) eliminarea transportului în comun de pe arterele cu 2 benzi i restricionarea acestuia la max. 2 trasee de transport în comun pe strzile cu 3 – 4 benzi;

c) amplasarea arterei de circulaie simetric fa de fronturile de cldiri delimitatoare;

d) prevederea de spaii de protecie între artera de circulaie i fronturile de cldiri, coninând, eventual, ecrane naturale (zone verzi) sau artificiale;

e) amplasarea judicioas a unitilor funcionale în cldiri, conform pct. 2.3.2;

f) dirijarea traficului greu, astfel: i.pe liniile de centur ale zonelor urbane (în msura posibilitilor); ii.pe arterele de circulaie special dimensionate, în acest caz adoptându-se msuri de protecie acustic, (conform pct. 2.3.2.) la faadele cldirilor ce delimiteaz arterele de circulaie respective; iii.pe arterele cu sens unic de circulaie, corelat cu crearea de „und verde" în trafic; iv. conform unui anumit orar de trafic, ales astfel încât s deranjeze cât mai puin

zonele rezideniale învecinate, în cazul când nu se pot aplica primele trei masuri; v.utilizarea de vehicule silenioase (având nivelul de zgomot sub 80 dB(A)).

2.3.1.3. Amplasarea construciilor pe arterele de circulaie

(1) Amplasarea construciilor pe arterele de circulaie trebuie fcut astfel încât s se realizeze întreruperi ale frontului de cldiri, în condiiile respectrii densitii de spaii construite i evitrii producerii de cureni de aer care s afecteze circulaia la nivel pietonal.

(2) Prin adoptarea de-a lungul arterelor de circulaie, de zone cu un singur front de cldiri, nivelul de zgomot, înregistrat într-un punct A aflat lâng frontul de cldiri existent, se reduce cu aprox. 10 dB fa de cazul profilului transversal mrginit de dou fronturi de cldiri continui.

(3) Întreruperile în fronturile de cldiri de pe ambele laturi ale arterei de circulaie, se vor face intercalat astfel încât unei lungimi de cldire de pe o parte s îi corespund o întrerupere de front pe cealalt parte.

2.3.1.4. Amplasarea unitilor funcionale în cldiri

(1) Amplasarea unitilor funcionale în cldiri trebuie astfel fcut încât spaiile în care este necesar în mod deosebit linitea, s fie amplasate spre partea opus traficului, în situaiile în care acest lucru este posibil din condiii de însorire. Observaie: Elementele constructive aplicate pe faade (balcoane, logii, ecrane verticale etc.) sau retragerile pe vertical ale cldirilor, nu aduc un spor semnificativ de izolare fonic. O cretere efectiv a proteciei acustice împotriva zgomotului urban se obine prin rezolvarea corespunztoare a ferestrelor care constituie principala surs de propagare a zgomotului sau prin ecranri la nivelul balcoanelor sau logiilor. Calculul sporului de izolare acustic se va efectua pe baza prevederilor în vigoare.

2.3.1.5. Prevederea de ecrane de protecie între surs i zonele receptoare

(1) În scopul protejrii din punct de vedere acustic a zonelor rezideniale fa de arterele de circulaie, se vor folosi – de câte ori este posibil – ecrane naturale constituite din vegetaie sau ecrane-bariere artificiale.

(2) În cazul traficului, barierele (ecranele) acustice reprezint mijloacele cele mai eficiente de micorare a zgomotului pe magistralele prevzute cu cldiri pe ambele pri.

(3) Eficacitatea barierelor (ecranelor) din punct de vedere al atenurii produse, depinde de muli factori printre care:

a) dimensiunile lor geometrice (înlime, lungime, grosime);

b) poziiile relative ale sursei de zgomot i receptorului fa de bariera-ecran;

c) lungimea de und a semnalului acustic;

d) transparena acustic a barierelor (ecranelor), dat de materialele ce compun structura acestora i de densitatea superficial a barierelor (ecranelor) (in kg/m2);

e) absorbia materialelor din care sunt realizate suprafeelor lor;

f) natura marginilor barierelor-ecranelor pentru fenomenul de difracie a sunetului (margini rigide sau moi);

g) forma barierelor (ecranelor);

h) distana de poziionare a barierelor (ecranelor) fa de surs i receptor etc.

(4) Eficiena ecranelor – barierelor acustice se explic datorit reducerii nivelului de zgomot prin intermediul zonei de "umbr acustic" produs (conform fig.1 ).

(5) Într-un punct aflat în zona de umbr acustic, reducerea nivelului de zgomot, "L", se poate calcula aproximativ cu relaia: L = 10 lg (20N + 3) (dB) în care:

N = , unde: = lungimea de und a sunetului;

conform fig. 1.

Fig. 1 - Reducerea zgomotului din trafic, L ,

în cazul unui ecran acustic foarte lung

(6) Reducerea nivelului de zgomot datorit ecranrii prin barier se calculeaz pentru diferite componente ale spectrului (de obicei în intervalul 100 ... 5000 Hz), putând avea valori globale de 10 ... 20 dB(A).

(7) Masa unitar (densitatea superficial) a ecranului se va alege de cel puin 10 kg/m2, astfel încât structura s realizeze o izolare de cel puin 30 dB, reducerea de zgomot prin "umbra acustic" depinzând de înlimea i lungimea barierei. Ecranele vor avea de asemenea structuri cu parametrii fizico-mecanici i acustici cât mai stabili în decursul întregii lor exploatri.

(8) Se va folosi cât mai judicios topografia terenului urban; în Fig. 2 se reprezint comparativ dou situaii de aezare a arterei de circulaie rutier în funcie de natura terenului în zona urban.

a) Situaia de aezare în rambleu

b) Situaia de aezare în debleu Fig. 2 – Aezarea arterei de circulaie rutier în cele dou situaii posibile: a) rambleu;

b)debleu, în funcie de natura terenului în zona respectiv

2.3.1.6. Amplasarea corespunztoare a dotrilor funcionale urbane

(1) Pentru atenuarea cât mai pronunat a zgomotelor ce provin de la dotrile funcionale din ansamblul urban (piee comerciale, parcaje, coli, restaurante în aer liber, terenuri sportive) i se propag ctre restul zonei urbane, se vor avea în vedere urmtoarele aspecte:

a) dispunerea, ori de câte ori este posibil, a unui spaiu tampon între dotarea funcional i zonele care urmeaz a fi protejate;

b) alegerea unui teren cât mai accidentat natural în cadrul acestui spaiu tampon;

c) realizarea de obstacole artificiale ca: ecrane de mari dimensiuni, ramblee, zone intens plantate, i se vor aplica prevederile detaliate la pct. 2.3.2., din prezentul normativ.

2.3.1.7. Amplasarea corespunztoare a industriilor

(1) Protecia împotriva zgomotului provenit de la unitile industriale se va realiza conform prevederilor reglementrii tehnice pentru proiectarea msurilor de protecie acustic i antivibratil la cldiri industriale.

2.3.2. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban.

(1) Msurile de protecie acustic prevzute la 2.1.1. se vor corela între ele astfel încât, în interiorul zonei receptoare s se poat îndeplini condiia: L (f) L (f) ( dB) int.ef int.adm în care: L (f) – reprezint nivelul de zgomot echivalent efectiv în interiorul unitii protejate, int.ef ptruns din exterior, determinat în benzi de frecven de 1/1 (1/3) octav din domeniul 100—3150 Hz, sau global, în dB (A). L (f) – nivelul de zgomot echivalent admisibil în interiorul unitii protejate, conform int.adm STAS 6156.

(2) În cazul traficului rutier, în mod suplimentar, pe strzile de categorie tehnic II, III, IV, trebuie îndeplinit i condiia:

L (f) L (f) (dB) ext.ef ext.adm în care: L (f) – reprezint nivelul de zgomot echivalent exterior, efectiv, existent pe strzi ext.ef (msurat la bordura trotuarului ce mrginete artera de trafic, în benzi de frecven de 1/1 (1/3) octav, în domeniul 100 – 3150 Hz, sau global în dB (A)). L (f) – nivelul de zgomot echivalent exterior admisibil, conform parametrilor din ext.adm

ANEXA 1 a prezentei pri a normativului.

2.3.2.1. Calculul simplificat al nivelului de zgomot exterior ,,L .(f)", într-o prim variant a ext planului unui ora nou sau a unei zone urbane noi, se face cu relaia simplificat orientativ prezentat în continuare, care ia în considerare numai sursele de zgomot mobile (traficul rutier): L (f) = ( 34 + 10lg(n +1+20n ) ) + k = L 1(f) + k ext 1 2 ext în care: n – numrul de vehicule cu nivel de zgomot mai mic sau egal cu 80 dB care trec pe artera

de circulaie, într-o perioad de timp de 1 or; n – numrul de vehicule cu nivel de zgomot mai mare de 80 dB care trec pe artera de

circulaie în aceeai perioad; k – coeficient de corecie ales conform tabelului 2. Tabelul 2 Coeficientul de corecie k Nr. de fronturi de cldiri Distane între Regim de ce mrginesc artera de fronturile de cldiri k înlime circulaie (m) 1 P…P+8 – 3…-5 2 50 0 2 2 P+4*) > 50 2…5 2 P+4* 50 5…8 ) – La aprecierea regimului de înlime se ia în considerare regimul de înlime maxim pe oricare din cele dou fronturi de cldiri.

(1) Prin vehicule cu nivel de zgomot mai mic sau egal cu 80 dB se îneleg acele mijloace de transport al cror nivel de zgomot caracteristic este conform tabel 4.

(2) În cazul mijloacelor de trafic prezentate în tabelul 3 se consider vehiculele cu nivel de zgomot mai mic sau egal cu 80 dB: i.pe strzile asfaltate: tramvaie silenioase, microbuze, autoturisme i autobuze silenioase; ii.pe strzi pavate: tramvaie silenioase, autoturisme i autobuze silenioase. Restul mijloacelor de trafic sunt vehicule cu nivel de zgomot mai mare de 80 dB.

(3) Valorile pentru n , n se pot determina inând seama de numrul de vehicule de un 1 2 anumit tip „n” pe or, „n/h”, prezentate în tabelul 3. Pentru calculul prevzut conform formulei i i simplificate orientative se vor adopta valorile maxime de intensitate orar de trafic, funcie de destinaia cldirilor, de activitile desfurate, de gradul de ocupare al acestora pe parcursul zilei.

(4) Pentru situaiile în care nivelul obinut este > 70 dB(A) calculul se va efectua conform prevederilor paragrafelor urmtoare din acest capitol, care permit aprecierea mai exact a influenei diferiilor parametri geometrici i acustici ai arterei la stabilirea valorii rezultate. 2.3.2.2.Calculul nivelului de zgomot echivalent interior „L (f)”, din formula int.ef L (f) L (f) , se face cu relaiile: int.ef int.adm

a) în cazul unei surse fixe amplasate astfel încât linia care unete centrul geometric al sursei cu centrul geometric al elementului de faad face unghiul cu normala la suprafaa elementului de faad:

4Scos L L (f)R(f)10lg (dB) int.f ext A(f)

b) în cazul traficului: S L (f) L (f)R(f)10lg (dB) int.ef. ext A(f) în care: L (f) – reprezint nivelul de zgomot echivalent exterior provenit de la sursa fix sau din ext trafic, înregistrat la limita cldirii în dreptul unitii funcionale protejate, (dB). Observaie: L (f) poate s fie i un nivel particular, corespunztor unei anumite aciuni „i" ; ext R(f) – indicele de atenuare acustic corespunztor elementului de faad, (dB); S – aria elementului de faad, (m2); A – aria echivalent de absorbie acustic corespunztoare spaiului de recepie,(m2 U.A.); – unghiul format de dreapta care unete centrul geometric al sursei de zgomot cu centrul geometric al elementului de faad, cu normala la suprafaa elementului de faad, conform Fig.3. Fig. 3 – Exemplu de determinare geometric a unghiului

2.3.2.3. Calculul nivelului de zgomot echivalent exterior „L (f)” *) ext ) Not: Modul de calcul al nivelului de zgomot echivalent exterior prezentat în continuare în acest subcapitol, se va revizui periodic pentru adaptarea la progresul tehnic i în aplicarea actelor normative comunitare.

(1) Unitile industriale pot constitui sursa preponderent de zgomot într-un ansamblu urban: nivelul de zgomot echivalent exterior provenit din industrie „L (f)”, ce se înregistreaz la ext limita cldirilor civile, în dreptul unei uniti funcionale (zona receptoare) trebuie s îndeplineasc urmtoarea condiie: L (f) L (f) +5 (dB) ext int.adm în care: L . .(f) are semnificaia din relaia de mai sus. intadm Observaie: Aceast situaie apare în timpul nopii, când zgomotele provenite din trafic sau alte activiti înceteaz iar recepionarea zgomotelor produse în uniti industriale pot crea disconfort locatarilor din zon.

(2) Nivelul de zgomot echivalent exterior ,,L .(f)", într-o perioad de timp caracteristic în ext care se înregistreaz semnale acustice provenind de la aciuni diferite, se calculeaz într-un punct „A” cu relaia: ’ ) 1 n LA $ & L (f) 10lg t 1010 (dB) ext ’ T i $ ( i1 %

în care: T – perioada de timp caracteristic (s); (se alege de ex. 3600 s); t – durata de timp corespunztoare aciunii „i" în punctul considerat; i LA – nivelul de zgomot corespunztor aciunii „i", (dB). i LA se calculeaz difereniat în funcie de natura surselor de zgomot din trafic i/sau din i interiorul incintelor.

(3) Calculul duratei de timp "t" corespunztoare aciunii "i" se face, în cazul traficului, cu i relaia: t = n (s) i i i în care: n – numrul mijloacelor de trafic de un anumit tip "i", care circul în perioada i caracteristic "T", pentru care se stabilete nivelul de zgomot echivalent; – timpul în care vehiculul strbate o distan L = 20 m (sec.), conform tabel 4 (col 6). i

(4) Numrul mijloacelor de trafic de un anumit tip "n" care circul în perioada caracteristic i "T", „n /h”, se determin prin msurri sau se stabilete prin calcule statistice, conform tabelului 3. i Tabelul 3 Numrul de vehicule pe or „n/h”, în ambele sensuri, în funcie de clasa tehnic a strzii i Numrul de vehicule pe or „n/h”, în ambele sensuri, i Perioada de în funcie de clasa tehnic a strzii Mijlocul de transport timp considerat (ora) I II III IV 0 1 2 3 4 5 6 - 8 15 - 17 30 30 30 30 Linie 22 - 24 20 20 20 20 tramvai 8 - 15 17 - 22 10 10 10 10 6 - 8 15 - 17 400 200 20 - Autocamioane 22 - 24 50*) 50 20 - 8 - 15 17 - 22 200 200 30 - 6 - 8 15 - 17 50 50 - - Linie 22 - 24 30 30 - - autobuze 8 - 15 17 - 22 10 10 - - 6 - 8 15 - 17 50 50 50 50 Linie 22 - 24 30 30 30 30 troleibuze 8 - 15 17 - 22 10 10 10 10 6 - 8 15 - 17 100 100 50 30 Microbuze 22 - 24 50 50 50 50 8 - 15 17 - 22 100 100 50 30 6 - 8 15 - 17 1000 700 300 100 Autoturisme 22 - 24 300 300 300 50 8 - 15 17 - 22 700 700 500 200 6 - 8 15 - 17 75 75 20 20 Motociclete 22 - 24 25 25 20 20 8 - 15 17 - 22 50 50 20 20

6 - 8 15 - 17 25 25 - - Tractoare 22 - 24 10 10 - - 8 - 15 17 - 22 25 25 - - ) Pe arterele de ieire din ora, poate ajunge la 200 veh./h.

(5) În mod curent este necesar s se calculeze nivelul de zgomot echivalent exterior în urmtoarele situaii:

a) nivel de zgomot exterior cldirilor, L (f), (punctul „A" fiind considerat la 2,00 m ext distan fa de frontul de cldire i la 1,50 m înlime fa de sol);

b) nivel de zgomot exterior pe strzi, L (f), (punctul „A" fiind considerat la bordura ext.ef trotuarului ce mrginete artera de circulaie, la o înlime de 1,50 m fa de sol);

c) nivel de zgomot exterior la limita diverselor zone i dotri funcionale din mediul urban.

(6) În cazul traficului, pe poriunile rectilinii ale arterelor de circulaie în care distanele dintre fronturile de cldiri situate fa în fa sunt mai mici sau cel mult egale cu 120 m, nivelul de zgomot „L" se obine folosind relaiile: i

a)pe artere de circulaie care sunt mrginite pe ambele pri de fronturi de cldiri: 0 - k' * * (1 1 )(1 2 ) ’ ’ ) D $ $ & 5 * * L A L 110lg * / 1 1 1 1 c s c zv (d 0 % * , i i * k k' k k k' k' * * * ’ ’ ( ) d d 0 $ $ % & 10 c s c zv ’ ’ ( )d d ' 0 d $ $ % & 10 ’ ’ ( ) d d 0 ' $ $ % & 10 ’ ’ ( )D d 0 d' $ $ % & 10 ’ ’ ( ) d D 0 $ $ % & 10 ’ ’ ( ) d D 0 $ $ % & 5 (1 1 )(1 2 ) c s c zv * * * . + (dB)

b)pe artere de circulaie care sunt mrginite de un singur front de cldiri ( = 1).

0 - * * L A L 1 10lg * / 1 1 1 1 1 * , (dB) i i * * ’ ) d $ & 1 k 0 ’ ) d'd $ & 1 k 0 ' ’ ) d' $ & 1 k 0 c s c zv * * ’ $ ’ $ ’ $ .(d 0 % ( d 0 % (d 0 % * + în care: L1 – nivelul de zgomot caracteristic unei surse de zgomot „i" ce trece prin dreptul i punctului de msurare, determinat la 1,00 m de limita sursei (dB); (conform calcule i tabel 4). d, d', D – au semnificaiile din figura 4; d – 1 m;

c –coeficient care ine seama de particularitile suprafeei terenului (cf. tab. 5); s c –coeficient care ine seama de existena i particularitile zonei verzi (cf. tab. 6); zv k – coeficient de directivitate al sursei, considerat pe direcia normal pe frontul de cldiri; în relaie se folosete: k = 10; k' –coeficient de directivitate al undelor reflectate între fronturile de cldiri; – coeficientul de absorbie acustic al faadelor cldirilor dispuse pe partea arterei

de circulaie pe care se afl punctul de msurare; – coeficientul de absorbie acustic al faadelor cldirilor dispuse pe partea arterei

de circulaie, opus punctului de msurare.

A – punct de msurare (situat în mod curent la 2,00 m de frontul de cldire i la 1,50 m fa de sol) d – distana de la limita sursei la punctul de msurare (m) d' – distana de la limita sursei la frontul de cldire lâng care se efectueaz msurarea (m) D – distana între fronturile de cldire (m) E – surs de zgomot

Fig. 4 Observaie: La calculul nivelului de zgomot echivalent exterior „L ” se vor avea în vedere urmtoarele: ext

a) sursa ,,i" se consider punctiform i amplasat pe axul fluxului de circulaie, pe normala la suprafaa convenional a frontului de cldiri ce trece prin punctul „A", în care se determin nivelul LA ; i

b) în cazul în care se folosesc datele din tabelul 3, numrul de mijloace de transport caracteristice unei anumite artere de circulaie, se distribuie în mod egal pe toate benzile de circulaie; corespunztoare unui sens de circulaie;

c) numrul minim de puncte în care se face calculul pentru o poriune rectilinie a unei artere de circulaie se obine împrind artera în segmente cu lungimea de 20 m. Pentru fiecare segment se determin cel puin nivelul de zgomot exterior cldirilor i nivelul de zgomot la bordura trotuarului ce mrginete artera de trafic;

d) în cazul calculului cu valori globale, în dB(A), la aplicarea relaiilor de calcul ai LA, pentru i coeficienii de absorbie acustic i se adopt valorile de la frecvena de 500 Hz. 1 2

(7) Nivelurile de zgomot caracteristice surselor considerate „L1” se rotunjesc, pentru i calcul, în cinci clase de zgomot: 70, 75, 80, 85, 90 dB(A); în fiecare clas se încadreaz vehiculele al cror nivel de zgomot caracteristic se abate cu cel mult ±2 dB (A) de la valoarea de definiie a clasei.

(8) Clasele de zgomot în care se încadreaz mijloacele de trafic curente ce se deplaseaz pe arterele de circulaie din localitile urbane sunt prezentate în tabelul 4 (col. 4, 4 i 5).

Tabelul 4 Clasele de zgomot în care se încadreaz mijloacele de trafic pe strzi Nr. Mijlocul de transport crt.

eidem azetiV )h/mk( lanoinevnoc )m(h eidem aemilnÎ

Clasa de zgomot, (în dB(A) ), corespunztor traficului pe : i (s) strad asfalt ine strad pavat 0 1 2 3 4 4 5 6

3,6 1 Trenuri*) 20 - 70 - (n=nr. de vag.) 2 Autoturisme 60 1,50 70 75 1,2 3 Tramvaie silenioase 35 3,50 80 2 4 Microbuze 60 2,25 75 80 1,2 5 Motociclete 40 0,80 85 90 1,8 Autobuze simple i 6 40 3,10 80 85 1,8 troleibuze 7 Autobuze articulate 40 3,10 90 95 1,8 8 Autobuze silenioase 40 3,10 75 80 1,8 9 Autocamioane 60 2,80 90 95 1,2 10 Tramvaie obinuite 35 3,50 - 90 - 2 11 Tractoare cu remorc 20 2,75 90 95 3,6 12 Tiruri 60 4,00 90 95 1,2 ) Se au în vedere numai trenurile care circul paralel cu strzile i la distane sub 25 m fa de punctul de determinare a nivelului de zgomot LA i ) Se consider a fi vehicule cu nivel de zgomot mai mic sau egal cu 80 dB; restul se consider a fi vehicule cu nivel de zgomot mai mare de 80 dB.

(9) Valorile coeficientului „c ", în funcie de natura îmbrcminii rutiere sau suprafeei s terenului, sunt prezentate în tabelul 5. Coeficientul „c " Tabelul 5 s Natura suprafeei Piatr cubic Asfalt Pmânt Gazon Nisip c 0,85 0,90 1,0 1,10 1,20 s

(10)Valorile coeficientului „c " în funcie de tipul de zon verde, sunt prezentate în tabelul 6. zv

Se consider numai situaia, cel mai frecvent întâlnit în zonele urbane, în care zonele verzi cu arbori sunt situate numai între bordura strzii i fronturile de cldiri (nu i cazul zonelor verzi existente în spaii prevzute pe mijlocul arterei de circulaie). Tabelul 6 Coeficientul „c " zv Arbori pe „n” rânduri cu Arbori pe „n” rânduri coroane întreptrunse, cu Zon fr cu coroane, Tipul de zon verde “ n “ arboret i arbuti arbori neîntreptrunse plantai între tulpini [n = 0] [n = 1...3] [n = 1 ...3] Czv — pentru plantaii 1,4+0,4(n-1) l,25+0,25(n-l) de conifere n=1 1,4 1,25 1 n=2 1,8 1,5 n=3 2,2 1,75 Czv — pentru plantaii l,4+0,4(n-l) 1,25+0,25 (n-1) de foioase n=1 vara 1.4 1,25 1 n=2 1,8 1,5 n=3 2,2 1,75 1,1+0,1(n-1) 1,1+0,1(n-1) iarna n=1 1,1 1,1 1 n=2 1,2 1,2 n=3 1,3 1,3 Czv — zon cu iarb zon cu sau pmânt, iarb sau - - 1 etc. pmânt, etc.

(11) Valoarea coeficientului de absorbie acustic al faadelor cldirilor dispuse pe o parte a arterei de circulaie „ , " ( pentru frontul de cldiri situat la 2,00 m de punctul de msurare, 1 2 1 pentru frontul de cldiri de pe partea opus a arterei), care intervine în calculul nivelului de

zgomot „LA", se determin cu relaia: i n = ( S ) i i i1 1,2 S A în care: – coeficient care ine seama de modul de alctuire a faadelor; =1 – pentru faade plane; = 1,1 – pentru faade prevzute cu balcoane continui; = 1,2 – pentru faade prevzute cu logii continue; – coeficient de absorbie acustic corespunztor ariei „S"; se alege din tabelul 7. i i Observaie: în cazul calculului cu valori globale în dB(A), coeficienii i se afl, 1 2 completându-se în formula anterioar, pentru coeficienii , valorile corespunztoare i frecvenei de 500 Hz. S – aria din frontul de cldiri aferent punctului de msurare A, alctuit din „n" arii A diferite din punct de vedere acustic „S". i n (S S ) A i i1

(12) Aria din frontul de cldire „S ", aferent punctului de msurare „A”, se consider de A forma dreptunghiular, dimensiunile ei caracteristice L i H fiind: L = 20 m H=2h

în care ,,h" este înlimea caracteristic a mijlocului de transport „i" conform tabelului 4 (col. 3). În fig. 5 este reprezentat grafic aria (S ) din frontul de cldiri, aferent punctului de A msurare „A". Dreptunghiul de arie „S" se consider amplasat pe un aliniament ce se determin în funcie de aspectul real al frontului de cldiri, dup cum urmeaz:

a) pe reprezentarea în plan a arterei de circulaie (figura 6 a) i 6 b) ) se duce prin punctul A o paralel la axul acesteia, pe care se delimiteaz un segment de dreapt MN având lungimea L = 20 m (punctul A fiind amplasat la mijlocul segmentului). Apoi se duc perpendiculare pe axul arterei, prin punctele M i N, marcându-se astfel zona ce se ia în consideraie. Se traseaz un sistem de axe rectangulare având ca origine punctul M i direcia x de-a lungul segmentului MN.

b) fiecare din tronsoanele reale de fronturi ale cldirilor existente în aceast zon se înlocuiesc cu segmente de dreapt echivalente, paralele cu MN, având lungimea egal cu proiecia tronsoanelor pe segmentul MN i fiind amplasate fa de MN la o distan „y" ce se determin cu relaia:

> f(x)dx y 0 (m) l în care: f(x) – reprezentarea curbei ce mrginete tronsoanele reale de cldiri proiectate pe segmentul MN, într-un sistem de coordonate având ca ax Ox segmentul MN i ca ax Oy perpendiculara pe Ox prin extremitatea tronsonului ce se proiecteaz. l – lungimea proieciei tronsoanelor reale pe segmentul MN.

n S i i=1 Fig. 5 - Deteminarea spaial grafic a ariei (S ) din frontul de cldiri aferente A punctului de msurare „A"

a) Elemente geometrice pentru determinarea poziiei aliniamentului final al ariei S A –cazul 1 al poziionrii fronturilor de cldiri -

b) Elemente geometrice pentru determinarea poziiei aliniamentului final al ariei S A –cazul 2 al poziionrii fronturilor de cldiri - Fig. 6 - Elemente geometrice pentru determinarea poziiei aliniamentului final al ariei S A

c) Aliniamentul final se obine prin translatarea tuturor segmentelor realizate ca la pct. b) pân la ordonata y care se determin cu relaia: F n (y l ) i i y i1 F n l i i1 în care: y – distana determinat conform paragraf b) pentru fiecare din tronsoanele „i" ce se i încadreaz în zona considerat; l – lungimea tronsonului „i” i La calculul lui y se ine seama numai de segmentele corespunztoare zonelor construite; F în cazul suprapunerii a 2 segmente echivalente de tronsoane, determinate conform paragraf b) din fig.6’, pe poriunea de suprapunere se ine seama numai de segmentul echivalent tronsonului cel mai apropiat de frontul stradal. Fa de acest aliniament se stabilesc elementele geometrice pentru determinarea nivelului „LA ", prezentate în figura 4. i

(13) Valorile coeficienilor de absorbie „" pentru faade plane, corespunztori ariilor i diferite „S” care compun aria din frontul de cldiri „S ” aferent punctului de msurare „A", i A sunt prezentate în tabelul 7. Tabelul 7 Coeficienii de absorbie „" pentru tipuri de elemente de faade plane i spaii verzi i Nr. „” la frecvena Tipul de element de faad i crt. de 500 Hz : 0 1 2 Suprafee pline din beton armat sau crmid tencuite i finisate cu terasit. 1 0,03 Idem placate cu crmid aparent sau plcue de ceramic glazurat. 2 0,02 3 Suprafee vitrate simple. 0,04 4 Suprafee vitrate duble, cu spaii de aer cu grosimi între 4...10 cm. 0,15 5 Spaii neconstruite. 1 Spaii verzi : 6.1. în zone neconstruite conf. col. 1 din tabelul 6. (1 – 0,02 n) *) 6.2. în zone neconstruite conf. col. 2 din tabelul 6. 6 (1 – 0,015 n) *) 6.3. în faa unor fronturi de cldiri, conf. col. 1, din tab. 6. ( faad – 0,2 n) *) 6.4. în faa unor fronturi de cldiri, conf. col. 2 din tab. 6. ( faad + 0,15 n) *) ) Relaiile se aplic în mod similar i pentru alte frecvene considerate. Observaie: În tabelul 7, valorile de la pct. 6.1 ... 6.4 , unde n = nr. de rânduri, sunt valabile: — pentru conifere – în tot timpul anului: — pentru foioase – numai în timpul perioadelor de înfrunzire.

(14) Pentru coeficientul de directivitate al undelor reflectate între fronturile de cldiri, k', se adopt valorile:

a) pe artere de circulaie mrginite de un singur front de cldire: k' = 10;

b) pe artere de circulaie mrginite pe ambele pri de fronturi de cldiri; k' = 5 în cazul fronturilor de cldiri cu cel mult 4 etaje; k' = 3 în cazul fronturilor de cldiri cu cel mult 5 etaje pe o parte a arterei i 4÷8 etaje pe cealalt parte; k' = 0 în cazul fronturilor de cldiri cu cel puin 8 etaje.

(15) Distribuia nivelului de zgomot „L A " pe verticala frontului de cldiri este conform i,h figurii 7.

b) – Artere de circulaie mrginite de un singur front de cldire L A LA h 2 d 2 i,h = i – 20 lg d în care: LA – nivel de zgomot exterior faadei, calculat conform relaiei de la pct. i

2.3.2.3. alin. (6) lit. b). d – distana între surs i punctul de msurare (m)

b) – Artere de circulaie mrginite pe ambele pri de fronturi de cldiri.

H h 2 d2 LA LA 20lg i,h i d în care: LA – nivelul de zgomot exterior faadei, calculat conform relaiei de la pct. i

2.3.2.3. alin.(6) lit.a). d – distana între surs i punctul de msurare (m) Nota: Pe înlimea „h" nivelul de zgomot poate depi „LA” cu 2 ... 6 dB. i Fig. 7 - Distribuia nivelului de zgomot LA pe verticala frontului de cldiri i

(16) În cazul prezenei, de-a lungul arterei de circulaie, a unor ecrane paralele cu axul acesteia, caracterizate printr-un indice de izolare la zgomot aerian R’ >30 dB, nivelul de zgomot w „LA " în spatele ecranului se calculeaz cu relaia: i LA L1 L (dB) i i h în care: L – reprezint atenuarea zgomotului datorit prezenei ecranelor (dB), ce poate fi h determinat cu ajutorul diagramei din fig.8 sau cu relaia: L = 10 lg(20N +3) (dB) h 2 unde N conform fig. 8.

= (E V + VA) - E A = (a + b) – c N = 1 1 )& ’ $ (2% E – sursa de zgomot

A – punctul de msurare – lungimea de und a sunetului Pentru calculul nivelului global, în dB(A), se ia valoarea lui corespunztoare frecvenei f = 500 Hz, ( = 0,68 m). Fig. 8 - Diagrama pentru determinarea reducerii nivelului de zgomot cu ajutorul ecranelor liniare, pe lungime practic infinit

(17) Calculul duratei de timp „t" corespunztoare aciunii „i" se face, în cazul traficului, i cu relaia: t = n . ( s ) i i i în care n – numrul mijloacelor de trafic de un anumit tip „i" care circul în perioada caracteristic i T, pentru care se stabilete nivelul de zgomot echivalent (–) – timpul în care vehiculul strbate o distan L = 20 m, (sec), conform tabelului 4 (col. 6). i

(18) Numrul mijloacelor de trafic de un anumit tip „n" care circul în perioada i caracteristic „T”, „n/h”, se determin prin msurri sau se stabilete prin calcule statistice, i conform tabelului 3.

(19) Valorile „” pentru diferite tipuri de mijloace de trafic circulând cu viteze i caracteristice, sunt prezentate în tabelul 4 (col. 6).

(20) Metoda de calcul prezentat în paragrafele acestui capitol are în Anexa 2 a normativului, un Exemplu de calcul al nivelului de zgomot provenit din traficul rutier.

(21) În cazul surselor de zgomot situate în incinta care delimiteaz uniti industriale, piee, spaii comerciale, coli sau alte dotri funcionale din cadrul ansamblurilor urbane, se disting dou situaii caracteristice: cazul în care sursele pot fi considerate, practic punctiforme (utilaje i agregate, evacuri de gaze, sisteme de alarm, difuzoare în cazul cinematografelor în aer liber etc) i cazul în care sursele sunt repartizate pe suprafee mari (de ex. aglomerri de oameni). A) În cazul surselor punctiforme, nivelul de zgomot „LA", într-un punct „A” situat în câmp i acustic deprtat fa de surs, se calculeaz cu relaia: LA =L – l0 lg S – L (dB) i WR h în care: L – reprezint nivelul de putere acustic a sursei, în (dB); wR S – aria sectorului din sfera de raz „r" i unghi solid „a” în care are loc rspândirea zgomotului i pe care este situat punctul „A", în (m2); L – scderea de nivel datorit obstacolelor aflate pe calea de propagare a zgomotului h de la surs la punctul „A", în (dB). A.1) În cazul surselor care acioneaz în aer liber, în relaia de mai sus mrimea L wR reprezint chiar nivelul de putere al sursei propriu-zise (L ) ; wR A.2) În situaia în care sursele punctiforme de la A) sunt introduse în carcase sau cabine izolante, nivelul de putere radiat se determin cu relaia: L = L - R (dB) WR W1 în care: L – nivelul de putere incident pe suprafeele interioare ale carcasei sau cabinei de W1 izolare, în (dB); R – indicele de atenuare acustic corespunztoare carcasei sau cabinei izolante, în (dB); Nivelul „L ” se determin cu relaia: WI L = L – 10 lg (dB) WI WS m în care: L – nivelul de putere acustica corespunztor sursei, în (dB); WS – coeficientul mediu de absorbie acustic corespunztor tratamentelor acustice m interioare carcasei sau cabinei izolante. A.3) Pentru cazul surselor de tip „jet de gaze”, nivelul de putere corespunztor „L ” WS trebuie considerat cel determinat dincolo de ultimul atenuator aplicat acestora. A.4) Scderea de nivel „L ” se determin conform calculelor din fig.7. h B) În cazul surselor repartizate pe suprafee mari, nivelul de zgomot „LA” într-un punct i „A”situat la distana „d” fa de conturul suprafeei considerate, se determin, în mod difereniat în funcie de caracteristicile surselor considerate: B.1) Piee comerciale B.2) Parcaje B.3) coli B.4) Restaurante în aer liber (Grdini – restaurant) B.5) Terenuri sportive B.6) Gri feroviare B.7) Aeroporturi

B.1) Piee comerciale B.1.1. Pieele comerciale se realizeaz curent într-una din urmtoarele soluii constructive: —piee deschise; —piee parial acoperite (cu acoperiuri locale amplasate deasupra meselor); —piee închise. B.1.2. În cazul pieelor deschise i a celor parial acoperite se admite în mod acoperitor c la 1.00 m distan de conturul pieei se înregistreaz un nivel de zgomot echivalent de 75 dB(A) B.1.3. Scderea nivelului de zgomot în funcie de distane i coeficienii „c ” care in zv seama de existena i particularitile unor eventuale zone verzi (cf. tabelul 6 din prezentul normativ), se determin acoperitor cu diagramele din fig. 9. În aceast figur distana ,,d" se msoar pe perpendiculara dus din pct. „A" de msurare considerat, pân la conturul pieei. Se menioneaz c pentru distane mai mici de 10 m fa de conturul pieei, nu se înregistreaz scderi de nivel fa de valoarea de referin de 75 dB(A). B.1.4. În cazul amplasrii de locuine noi în vecintatea unor piee comerciale existente, se recomand ca acestea s fie construite la distane de minimum 50 m de conturul pieei; iar în cazul amplasrii cldirilor la distana minim (50 m), recomandat, sau la o distan mai mic de 50 m, se impune alegerea unor msuri suplimentare de protecie prin: i.prevederea de ecrane naturale (alctuite din arbori pe mai multe rânduri, cu coroane întreptrunse) sau artificiale între piee i frontul de cldiri; ii. proiectarea cldirilor astfel încât zonele ce impun niveluri reduse de zgomot, s fie orientate spre partea opus pieei; iii.izolarea suplimentar, din punct de vedere acustic, a faadelor îndreptate spre zona pieei. B.1.5. În cazul amplasrii de piee noi în vecintatea unor zone cu locuine existente, se recomand a se corela (conform fig. 9) distanele cu existena sau prevederea de zone verzi între locuine i noua pia, i proiectarea din punct de vedere al izolrii acustice, a faadelor cldirii noii piee. B.1.6. Ca informaie cu caracter orientativ, nivelurile de zgomot caracteristice activitilor comerciale curente, ce au loc în piee, sunt prezentate în tabelul 8.

Fig. 9 - Variaia scderii nivelului de zgomot echivalent, L

Tabelul 8 Nivelurile de zgomot caracteristice activitilor comerciale curente, ce au loc în piee Nivel de zgomot caracteristic, în dB(A), msurat: Activiti Tipul de pia la 1.00 m distan comerciale curente în partea la 1.00 m distan în exterior, de central a pieei de locul activitii conturul pieei Activitate curent (in principal Deschis zgomot produs de 68 ... 74 68 ... 76 68 ... 72 aglomerarea de oameni) Activitate curent (în principal Parial acoperit zgomot produs de 71 ... 77 71 ... 78 71 ... 75 aglomerare de oameni) Activitate curent (în principal Acoperit*) zgomot produs de 73 ... 79 73 ... 79 65 ... 70 aglomerarea de oameni) ) Sporul de nivel de zgomot reflect numai aportul suprafeelor de acoperire. Not: în funcie de activitile specifice acestor tipuri de piee, – de ex.: transportare mrfuri cu crucioare, descrcare lzi i transportarea acestora prin târâre, manipulare navete cu sticle, etc. – nivelul de zgomot caracteristic poate avea valori mai mari cu 10... 15 dB decât cel corespunztor activitilor curente, prezentat în tabel. B.2) Parcaje B.2.l. Parcajele pentru vehicule se difereniaz în funcie de tipul vehiculului în: i. parcaje pentru autoturisme; ii. parcaje pentru trafic greu (camioane, tractoare) i mijloace de transport în comun. B.2.2. Parcajele pentru autoturisme se realizeaz într-una din urmtoarele variante: i. parcaje deschise (neacoperite); ii. parcaje parial acoperite; iii. parcaje închise (total acoperite) subterane sau supraterane aflate în cldiri special construite. În funcie de numrul de autoturisme ce pot parca concomitent într-un loc destinat în acest sens, parcajele deschise i cele parial acoperite se clasific, la rândul lor în:

a) parcaje mici (pentru cel mult 30 autoturisme);

b) parcaje mari (pentru mai mult ele 30 autoturisme). B.2.3. Nivelurile de zgomot caracteristice perioadelor de activitate de vârf*) în astfel de parcaje, sunt reprezentate în tabelul 9. Tabelul 9 Nivelurile de zgomot caracteristice perioadelor de activitate în parcaje Nivel de zgomot caracteristic Tipul de parcaj perioadelor de activitate de vârf*) dB(A) • mic 80 • mare 85 ) Se consider c în decurs de o or intr, sau ies din parcaj, mai mult de 50% din numrul maxim posibil de autoturisme.

B.2.4. În cazul parcajelor deschise i a celor parial acoperite amplasate lâng instituii sau uniti productive – în zone unde nu sunt prevzute sau executate locuine – nivelul de zgomot echivalent, produs în perioadele de timp caracteristice (definite conform STAS 6156), se alege egal cu nivelul de zgomot caracteristic prezentat în tabelul 9. În cazul parcajelor amplasate în zone rezideniale, nivelul de zgomot echivalent (corespunztor perioadelor de timp caracteristice diurne) prezentat în tabelul 9 este micorat cu 5 dB(A). B.2.5. Scderea nivelului de zgomot echivalent (fa de valorile prevzute la pct. B.2.3 în funcie de distan, se determin, în mod aproximativ, cu ajutorul fig. 9 în care ,,d" reprezint distana de la conturul parcajului la punctul de msurare. B.2.6. În cazul realizrii unor ansambluri de locuine noi ce includ parcaje mici (deschise i/sau parial acoperite) pentru autoturisme, se recomand urmtoarele msuri de protecie acustic: i. prevederea de zone verzi (alctuite din arbori pe mai multe rânduri, cu coroane întreptrunse) între parcaje i fronturile de cldiri delimitatoare; ii. proiectarea cldirilor astfel încât partiurile s prezinte încperile pentru odihn amplasate în partea opus parcajelor; iii. izolarea special, din punct de vedere acustic, a faadelor îndreptate spre zona parcajelor. Se recomand evitarea amplasrii parcajelor mari (parcaje deschise i/sau parial acoperite) pentru autoturisme în apropierea zonelor rezideniale. B.2.7. Parcajele destinate traficului greu (camioane, tractoare) i mijloacelor de transport în comun se caracterizeaz prin niveluri de zgomot mai mari sau egale cu 90 dB(A), corespunztoare perioadelor de timp în care se desfoar activitate de vârf. Se interzice realizarea unor asemenea parcaje, în varianta deschis sau parial acoperit, în zonele rezideniale. În cazul executrii acestui tip de parcaje în varianta închis (garaje, depouri), se recomand ca accesul în interiorul parcajului s fie amplasat pe o latur a construciei situat în vecintatea unei zone în care nu sunt amplasate cldiri de locuit. B.3) coli, grdinie B.3.l. Principalele surse de zgomot, în cazul grdinielor, colilor generale i a liceelor, le reprezint: i. activitile elevilor în timpul recreaiilor; ii. programele sportive (care se pot desfura cu sau fr spectatori). B.3.2. Nivelurile de zgomot caracteristice (determinate în timpul recreaiilor) ce se înregistreaz la 1,00 m distan de conturul spaiilor afectate activitilor elevilor în perioada recreaiilor variaz între 78...83 dB(A)1). Observaie: Nivelurile de zgomot precizate mai sus pot fi considerate caracteristice i pentru grdinie i pentru spaii de joac. ) Valori rezultate din msurtori echivalente în coli de 8, 16, 24 clase, precum i în unele licee având 44 clase ; aceste valori nu indic o lege ferm de variaie a nivelului de zgomot în funcie de capacitatea colii. Nivelurile de zgomot caracteristice ce se înregistreaz în timpul activitilor sportive (la cca. 1,00 m distan de conturul spaiului destinat acestora) variaz, în cazul celor ce se desf- oar fr spectatori, între 70 ... 75 dB(A) (exemplu: ore de educaie fizic desfurate sub supravegherea profesorilor). În cazul unor activiti sportive la care pot participa cel mult 200 – 300 spectatori, nivelul de zgomot caracteristic (determinat ca nivel de zgomot echivalent pe durata desfurrii activi- tii) variaz între 78 ... 90 dB(A). B.3.3. În cazul în care considerm ca surs de zgomot activitatea elevilor în timpul recreaiilor sau programele sportive fr spectatori, se admite în mod acoperitor, c nivelul de zgomot echivalent (pentru perioada de timp diurn) înregistrat la 1,00 m distan de limita incintei spaiilor destinate acestor activiti, este de 75dB(A).

În cazul considerrii ca surs de zgomot a activitilor sportive cu spectatori, nivelul de zgomot echivalent este de 85 dB(A). B.3.4. Scderea nivelului de zgomot în funcie de distane se determin, în mod aproximativ, cu ajutorul fig. 9. B.3.5. Pentru respectarea condiiei de zgomot la faada cldirii unei coli amplasat lâng o arter de circulaie, în funcie de orarul i tipul activitilor desfurate în diferitele încperi ale cldirii, este necesar i verificarea nivelului de zgomot L , pentru orele de trafic intens.

B.3.6. În scopul protejrii concomitente a vecintilor instituiilor de învmânt de poluarea sonor provenit din incintele colare, cât i a instituiilor de învmânt de poluarea sonor provenit din mediul urban, se recomand adoptarea unui complex de msuri prezentate în mod principal în fig. 10. a, a – zon verde, cu lime minim de 2 – 3 m, format din arbori pe 1, 2 rânduri, cu coroane

întreptrunse; b – zon verde, cu lime minim de 6 – 8 m, format din arbori pe dou sau mai multe rânduri, cu coroane întreptrunse i arboret i arbuti plantai între tulpini; c – spaiu destinat activitii elevilor în recreaie; d – teren sportiv; e – coridorul colii; f – spaiu ocupat de slile de cursuri; g – latur (opac) a construciei (neprevzut cu ferestre sau deschideri de alt tip);

–|–|– – locuri de intrare/ieire în/din coal (intrarea principal în coal nu se prevede spre artera principal de circulaie). Fig. 10 - Exemplu de plan de ansamblu pentru instituii de învmânt

Observaii la fig. 10: 1) Amplasarea colii fa de artera principal de circulaie se va face astfel încât slile de cursuri s fie protejate de zgomotul de trafic prin spaii de gard, zone verzi (de tip b) i coridoare tampon; 2) Partiul colii i planul de ansamblu se vor realiza astfel încât coridoarele s fie amplasate spre terenul sportiv i spaiile din curte, destinate activitii elevilor în recreaii; 3) Terenul sportiv va fi încadrat de o zon verde (de tip a.1) zon ce are rol de ecran acustic i de suprafa fonoabsorbant (suprafa ce împiedic amplificarea zgomotului provenit de pe terenul sportiv prin diminuarea reflexiilor acustice de la pereii colii): se recomand o astfel de amplasare a terenului sportiv pentru a se împiedica recepionarea zgomotului (produs în timpul desfurrii activitilor sportive) în slile de cursuri; 4) Fronturile de cldiri de locuine se vor amplasa în vecintatea laturilor - incintei colare, adiacente spaiilor ocupate de slile de cursuri. B.4) Restaurante în aer liber (Grdini — restaurant) B.4.l. Grdinile-restaurant se realizeaz curent în una din urmtoarele soluii constructive: i. în terase special amenajate, amplasate lâng imobilele etajate, având de obicei restaurante la parter; ii. în curtea sau pe terenurile aferente unor imobile cu funciune strict de restaurant, amplasate pe artere de trafic sau în parcuri. B.4.2. Nivelurile de zgomot caracteristice activitilor curente din grdinile-restaurant sunt prezentate în tabelul 10. Tabelul 10 Nivelurile de zgomot caracteristice activitilor curente din grdinile-restaurant Nivel de Nr. crt Tipul de activitate zgomot Observaii caracteristic 1 Activitate curent, Înregistrri în diferite poziii, lâng mesele 72 ... 74 între orele 20 ... 22 ocupate de consumatori Muzic amplificat 2 96 Înregistrri la 1.00 m distan de boxe electronic Mic grup orchestral alctuit din Înregistrri la 1.00 m distan de grupul 3 80 vioar i pian sau acordeon orchestral B.4.3. Pentru activitatea curent desfurat într-o grdin restaurant se admite, în mod acoperitor, un nivel de zgomot echivalent de 70 dB(A). Pentru grdini-restaurant în care activeaz grupuri orchestrale se admite ca nivel de zgomot echivalent cel prevzut în tabelul 10. B.4.4. În cazul unor grdini-restaurant în care nu activeaz grupuri orchestrale, scderea nivelului de zgomot în funcie de distan se determin, în mod aproximativ, cu ajutorul fig. 9. Pentru grdinile-restaurant în care activeaz grupuri orchestrale, scderea nivelului de zgomot în funcie de distan se determin în mod aproximativ, conform prevederilor de calcul în cazul surselor punctiforme. B.4.5. În scopul limitrii rspândirii zgomotului provenit de la grdinile-restaurant se recomand adoptarea urmtoarelor msuri:

a)în cazul amplasrii grdinilor-restaurant lâng imobile etajate destinate locuinelor, se recomand realizarea lor fr formaii orchestrale i numai cu condiia acoperirii spaiului de serviciu cu o copertin total, caracterizat printr-un indice de izolare acustic la zgomot aerian, R 35 dB. w

b) realizarea de grdini-restaurant lâng hoteluri, cu adoptarea unor soluii de protecie a camerelor, cum ar fi cele prezentate în figura 11. Orchestrele vor fi amplasate în spaii special protejate, avându-se în vedere atât limitarea nivelului de zgomot în incinta hotelului, cât i împiedicarea rspândirii zgomotului la eventualele locuine amplasate zon; în acest sens, între grdina-restaurant i cldirile locuite,

trebuie prevzute spaii de gard corespunztoare, precum i ecrane naturale sau artificiale.

c)Realizarea de grdini-restaurant în uniti specializate, în exclusivitate, în alimentaie public, adoptându-se obligatoriu soluii de protecie, împotriva rspândirii zgomotului spre eventualele fronturi de cldiri locuibile aflate în zonele învecinate. Aceste soluii constau în principiu în prevederea unor spaii de gard corespunztoare, precum i ecrane naturale sau artificiale. Fig. 11- Exemple de amplasare a grdinilor restaurant în cazul hotelurilor

B.5) Terenuri sportive i stadioane B.5.l. Terenurile sportive si stadionate la care se face referire sunt terenuri sportive nedotate cu tribune sau spaii pentru spectatori i stadioane cu 1 ... 4 tribune, cu 500 ... 70 000 locuri pentru spectatori. B.5.2. Nivelurile de zgomot caracteristice diverselor activiti sportive sunt prezentate în tabelul 11. B.5.3. Nivelurile de zgomot echivalente (corespunztoare perioadelor de timp caracteristice diurne), în cazul unor terenuri sportive nedotate cu tribune sau spaii pentru spectatori, pot fi considerate cele indicate în tabelul 11. Tabelul 11 Nivelurile de zgomot caracteristice în cazul unor terenuri sportive nedotate cu tribune sau spaii pentru spectatori Tipul de activitate sportiv Nivel de zgomot caracteristic*) Tenis 65... 68 Volei 68... 70 Handbal 70...72 Fotbal, rugby 75 Atletism, box Se înscrie de obicei în zgomotul de fond ) Punctul de msurare se afla la 1,00 m distan de conturul terenului. Scderea nivelului de zgomot echivalent în funcie de distan se determin, în mod aproximativ, cu ajutorul fig. 9. B.5.4. În cazul stadioanelor, nivelul de zgomot maxim produs de spectatori (determinat pe limita superioara a incintei) variaz între 90 ... 100 dB(A), în funcie de numrul de spectatori, aa cum se indic în diagrama din fig.12. La calculul nivelului de zgomot, înregistrat într-un anumit punct „A" aflat pe perimetrul tribunei se ia în considerare numrul spectatorilor aflai în tribun, la distana de max.125 m de punctul considerat. B.5.5. Nivelul de zgomot echivalent produs de spectatori se determin în funcie de valorile extrase din diagrama – fig. 12, inându-se seama de procentul de timp pe care îl reprezint activitile sportive în raport cu perioada de timp caracteristic, prevzut în STAS 6156. B.5.6. Scderea nivelului de zgomot în jurul terenurilor sportive, nedotate cu tribune sau spaii pentru spectatori, în funcie de distan, se determin, în mod aproximativ, cu ajutorul fig.9 B.5.7. Încadrarea stadioanelor în ansamblurile urbane i prevederea msurilor de protecie acustic se va face numai cu concursul unor instituii de specialitate. Fig. 12 - Variaia nivelurilor de zgomot maxim produs de spectatori pe un stadion prevzut cu o singur tribun

B.6) Gri feroviare B.6.l. Deoarece nivelul de zgomot produs de mijloacele de transport feroviare are valori mai mari de 90 dB(A), se recomand ca din faza de proiectare s se fac amplasarea, atât a magistralelor de cale ferat cât i a grilor, în zonele periferice ale oraelor, evitându-se vecintatea cu zonele rezideniale, prevzându-se distane cât mai mari între cldirile de locuine i cale ferat. B.6.2. Scderea nivelului de zgomot în funcie de distan se calculeaz cu ajutorul diagramelor din fig. 9. B.6.3. În vederea obinerii unei economii de spaiu, se recomand aplicarea de ecrane artificiale de protecie acustic de-a lungul cilor ferate. B.7) Aeroporturi B.7.l. Studiile privind amplasarea cldirilor rezideniale în apropierea aeroporturilor, sau a heliporturilor, se vor efectua pe baza hrilor de zgomot, luându-se în considerare zgomotul produs de avioane la sol i pe culoarele de zbor. Hrile de zgomot ce prezint nivelurile de zgomot, utilizate atât la proiectarea aeroporturilor cât i la amplasarea construciilor, vor fi întocmite de specialiti în domeniul acusticii urbane. B.7.2. În cazul amplasrii unui aeroport nou lâng o localitate, la proiectare se vor avea în vedere prevederile standardelor STAS 10183/1, 2, 3 i 4 . Deoarece nivelul de zgomot produs de activitile desfurate de aeroporturi are valori mari, scderea nivelului de zgomot raportat la distan se va calcula orientativ cu ajutorul diagramelor din fig. 9. B.7.3. La amplasarea aeroporturilor, sau a heliporturilor, se recomand:

a) evitarea trecerii culoarelor de zbor pe deasupra localitilor;

b) prevederea de distane corespunztoare între aeroporturi i zonele urbane;

c) plantarea de zone verzi (arbori, arbuti) pe parcursul distanelor între zonele urbane i aeroporturi, cu condiia asigurrii siguranei traficului de zbor;

d) amplasarea zonelor rezideniale de locuit dincolo de limitele izobarelor de zgomot din hrile acustice, indicate prin nivelul de zgomot de Cz 55 dB, respectiv 60 dB(A);

e) adoptarea de msuri administrativ-legislative de protecie împotriva polurii fonice provenit din traficul aerian, metode detaliate la punctul 1.2.4 din prezenta parte a normativului. *

(22) Nivelul zgomotului de fond, pentru intervalul de timp din perioada caracteristic în care nu intervin aciuni de tipul celor nominalizate la pct. 2.3.2, se consider c este egal cu 50 dB(A), respectiv Cz45, pentru strzi de categorie tehnic I i II, i egal cu 40 dB(A), respectiv Cz35, pentru strzi de categorie tehnic III i IV.

(23) Indicele de atenuare acustic corespunztoare elementului de faad, ,,R(f)", se calculeaz conform prevederilor Prii II, indicativ C 125/2 - 2013, atât pentru elementele de faad omogene cât i pentru cele compuse din perete i fereastr (i/sau u). În cazul faadelor prevzute cu balcoane, logii sau ecrane verticale dispuse perpendicular pe planul faadei (ancadramente, elemente decorative) se consider, în mod acoperitor, c acest elemente nu aduc un spor real de izolare în raport cu caracteristicile acustice ale pereilor exteriori ai cldirii. Pe baza valorilor calculate ale indicelui de atenuare acustic „R(f)" se face evaluarea global a capacitii de izolare la zgomot aerian a unui element de faad, utilizând indicele de izolare la zgomot aerian „R " conform prevederilor SR EN w ISO 717-1 i SR EN ISO 717-1/A1. În cazul cldirilor amplasate pe artere de circulaie de categoria II÷IV, se poate considera o condiie mai simpl: R ef R adm (dB) w w în care:

R ef – indicele de izolare la zgomot aerian efectiv al elementului de faad care w delimiteaz unitatea funcional protejat (dB); R adm – indicele de izolare la zgomot aerian admisibil (dB). w Având în vedere faptul c nivelurile de zgomot produse de trafic pe strzile de categorie tehnic II÷IV cât i caracteristicile geometrice i acustice ale acestor strzi sunt cunoscute i în general reproductibile, indicii de izolare la zgomot aerian admisibili pentru elementele de închidere a golurilor (ferestre, ui) de la faada care delimiteaz diferite uniti funcionale (situate în cldiri amplasate pe aceste strzi), se normeaz conform tabelului A.1.5. din Anexa 1 a prezentului normativ. Pentru calcule orientative, în cazul elementelor de faad ale cldirilor de locuit (la care raportul dintre suprafaa total a elementului „S” i suprafaa golului „S ” are valori

S/S = 2...2,5), indicele de izolare la zgomot aerian efectiv poate terminat cu relaia:

R ef = R g + 5 (dB) w w în care: R g – indicele de izolare la zgomot aerian, corespunztor elementului de închidere a w golului (fereastr, u) - (dB). În cazul elementelor de faad cu ferestre duble simetrice (având geamuri de aceeai grosime), determinarea indicelui de izolare la zgomot aerian „R g” se poate face, în mod w simplificat, cu ajutorul abacei din figura 13. M – masa unei foi de geam d – grosimea stratului de aer w dintre foile de geam Fig. 13 - Determinarea indicelui de izolare R g al ferestrelor duble simetrice w

2. analizoare de frecven portabile bazate pe filtre numerice pentru msurri acustice i de vibraii, pe teren în timp real i în laboratoare. Aceste analizoare ofer operatorului posibilitatea utilizrii lor, în diverse moduri, dup cum urmeaz:

a) analize de 1/1, 1/3, 1/12 i 1/24 octav;

b) operaii în timp real 1/3 octav, pân la 2,4 kHz (canal simplu) i 11,2 kHz (bicanal);

c) domeniu dinamic variabil, în funcie de necesitate (de la 10 dB la 80 dB);

d) nr. de înregistrrii pân la 1000 spectre/secund (un singur canal) i 500 spectre/secund (bicanal);

e) capacitate de înmagazinare echivalent la 512 sau 538 spectre de 1/3 octav;

f) vitez excepional a prelucrrii. 3.sisteme de înregistrare:

a) analizoare statistice ale mrimilor specifice acusticii construciilor, ce lucreaz cuplate cu calculatoare bazate pe microprocesoare, portabile, uor manevrabile "in situ".

b) înregistratoare ale nivelului de intensitate sonor, ce efectueaz msurri simultane ale intensitii sonore, vitezei particulelor, efectueaz analize ponderate A i liniare, prezint prin afiaj electronic puterea sonor a valorilor înmagazinate etc.

(4) Pentru msurri rapide se folosesc sonometre integratoare de precizie, de clasa 0 i clasa 1, care realizeaz performane privind ponderri în timp, frecven, “A” i tolerane specifice, i msurarea nivelurilor de expunere acustic corespunztoare evenimentelor discrete. Cu aceste sonometre se efectueaz msurri ale zgomotului din mediul înconjurtor, rezultatele fiind indicate pe scale sau ecrane coninute în instrument. Sonometrele au urmtoarele caracteristici principale:

a) înregistrare liniar;

b) ponderare "A", "B", "C" i "D";

c) rspuns dinamic "rapid", "încet", "impuls" i "vârf";

d) domeniu de msur de la 14 dB(A) la 145 dB(A);

e) posibilitatea de determinare a valorii L pentru o perioad fixat de la 60 secunde ech pân la cca. 3 ore;

f) indicarea nivelului expunerii la zgomot;

g) msurarea nivelului de presiune sonor instantaneu eantionat fiecare secund etc.

(5) În anumite cazuri, pentru înregistrri, pot fi folosite magnetofoane portabile, rezultatele obinute fiind prelucrate în laborator. 4.2 Evaluarea nivelului de vibraii

(1) În mediul urban protecia construciilor împotriva vibraiilor transmise teran, se va realiza prin msuri specifice de eliminare, diminuare a surselor vibratorii, cu încadrarea acestora în limitele prevzute de norme, sau în condiii speciale (în care sursele nu pot fi eliminate/controlate, pentru construcii de patrimoniu sau istorice), prin prevederea de soluii cu amortizori elastici.

(2) Proiectarea ansamblurilor urbane din punct de vedere al proteciei împotriva vibraiilor se face conform normelor în vigoare privind rspunsul dinamic al construciilor la solicitri de tip vibratoriu i presupune în principal adoptarea unui complex de msuri de reducere a nivelului vibraiilor transmise prin teren, produse de surse vibratorii, i de împiedicare a propagrii acestora spre cldirile adiacente.

(3) Determinarea nivelului vibraiilor se face pe baza msurrilor directe.

(4)Sistemele de înregistrare a vibraiilor, trebuie s îndeplineasc urmtoarele cerine:

a) s fie compatibile cu semnalele livrate de traductori sau de condiionatoarele de semnal;

b) s aib un nivel dinamic suficient astfel încât s permit înregistrarea unor semnale de diverse amplitudini;

c) s permit înregistrarea digital astfel încât datele s poat fi prelucrate dup înregistrare cu pachetul de programe ce face obiectul aplicaiei;

d) s aib o rat de eantionare dubl fa de frecvena maxim de interes 100 Hz, adic minim 200 Hz;

e) s permit eventual înregistrarea continu pentru mai multe canale pentru a asigura o monitorizare de durat;

f) s furnizeze datele de ieire într-un format transparent.

(5)Msurrile se vor face de ctre specialiti, cu aparatur tehnic special caracteristic.

(6) Interpretarea rezultatelor se face cu programe specializate, pentru obinerea de valori ale acceleraiilor, vitezelor i deplasrilor terenului/construciei.

(7) În mediul urban protecia construciilor împotriva vibraiilor transmise teran, se va realiza prin msuri specifice de eliminare, diminuare a surselor vibratorii, cu încadrarea acestora

în limitele prevzute de norme, sau în condiii speciale (în care sursele nu pot fi eliminate/controlate, pentru construcii de patrimoniu sau istorice), prin prevederea de soluii cu amortizori elastici.

(8) Pentru a putea controla propagarea vibraiilor de la surs ctre cldiri, se recomand alegerea de soluii constructive cu atenuare mare a vibraiilor.

(9) În cazul unor sisteme rutiere mrginite de cldiri importante ce trebuie protejate împotriva vibraiilor provenite din trafic, se vor adopta msuri speciale, de la caz la caz. 4.3 Compoziii spectrale specifice. Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot urbane sunt prezentate exemplificativ în continuare:

(1) Zgomotul provenit din traficul rutier se obine prin analiza spectrelor de zgomot, prezentate exemplificativ în fig.18 pentru diferite tipuri de mijloace de transport rutier circulând pe pneuri i în fig.19 pentru diferite tipuri de mijloace de transport rutier circulând pe ine. Fig.18 - Spectrele medii ale zgomotului pentru vehicule rutiere pe pneuri Spectrele medii de zgomot caracteristice vehiculelor conin în special componente de joas frecven, în cazul autoturismelor i troleibuzelor i componente de frecven medie i joas, în cazul autobuzelor, autocamioanelor, motocicletelor i tramvaielor. Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot provenite din traficul rutier pe o autostrad, la ieirea dintr-o localitate urban, sunt prezentate exemplificativ în Anexa 4 (informativ).

(2) O surs de zgomot i vibraii de natur mecanic, aerodinamic, electromagnetic etc. o constituie trenurile, metrourile, deci mijloacele de transport pe cale ferat. Zgomotul produs se datoreaz structurii preponderent metalice, rulrii roilor pe ine, curburii diferite a cilor de rulare, opririlor, pornirilor i variaiilor de vitez în timpul mersului. Sursele de zgomot i vibraii sunt atât exterioare cât i interioare caroseriilor considerate ale vehiculului.

Spectrele de frecven a zgomotului provenit de la mijloacele de trafic feroviar sunt ilustrate exemplificativ în fig. 19. Fig. 19 - Spectrele medii ale zgomotului pentru vehicule pe ine Spectrele medii de zgomot caracteristice traficului feroviar conin, în principal, componente de frecvene joase i medii. Nivelul de zgomot produs de traficul feroviar se determin în decibeli, în domeniul benzilor de 1 octav sau 1/3 octav cu frecvenele centrale de: 31,5 ; 63 ; 125 ; 250 ; 500 ; 1000 ; 2000 ; 4000 i 8000 Hz ca i prin utilizarea filtrului de ponderare A când se obin dB(A). Pentru a se aprecia disconfortul produs de traficul feroviar, se menioneaz c nivelul zgomotului provenit de la garniturile de trenuri poate atinge 80 ... 85 dB(A) la 7,5 m de calea ferat (pentru viteza de 60 km/h). În unele situaii defavorabile, specifice metroului, zgomotul propagat în locuine poate atinge valori de 40 ... 45 dB(A).

(3) O alt important surs de zgomot, caracteristic marilor aglomerri urbane, o reprezint traficul aerian. La aeronave, funcionarea motorului i a sistemelor anexe (elice, eapament etc.) reprezint sursa specific de poluare fonic. Intensitatea i componena spectral a zgomotului difer în funcie de tipul motorului, respectiv tipul aeronavei. În general, avioanele produc zgomote cu componente predominante de frecvene joase (în domeniul 80 ... 200 Hz), la care se adaug un numr însemnat de armonice superioare (ce pot avea frecvene de ordinul kHz-ilor), cu amplitudine ce scade pe msura creterii frecvenei.

(4) În cazul surselor de zgomot situate în incinte care delimiteaz uniti industriale, piee, spaii comerciale, coli sau alte dotri funcionale din cadrul ansamblurilor urbane, se disting dou situaii caracteristice:

a) cazul când sursele pot fi considerate, practic, punctiforme (utilaje i agregate, evacuri de gaze, sisteme de alarm, difuzoare în cazul cinematografelor în aer liber etc.);

b) cazul în care sursele sunt repartizate pe suprafee mari (de exemplu: aglomerri de oameni). Nivelul de zgomot al acestor surse se determin i controleaz astfel încât în punctele aflate la limita incintelor, s se poat respecta nivelurile limit admisibile prevzute în normele legale în vigoare. Caracteristicile specifice spectrale i de zgomot ale surselor de zgomot situate în incinte urbane sunt prezentate la pct. 2.3.2. din prezenta parte a normativului.

2. În cazul a dou sau mai multe zone i dotri funcionale adiacente, care au valori diferite ale nivelului de zgomot, ca limit admisibil pe linia de separaie între aceste zone, se va lua în considerare valoarea admisibil cea mai mic. Parametrul 8: Nivelul de zgomot echivalent, msurat în interiorul diverselor zone i dotri funcionale din mediul urban. Valorile sunt conform tabelului A.1.4. Tabelul A. 1.4. Nivelul de zgomot echivalent, msurat în interiorul diverselor zone i dotri funcionale din mediul urban Nivelul de zgomot Valoarea curbei de Nr. Spaiul considerat echivalent L zgomot Cz, crt. ech în dB(A) în dB 1 Parcuri 60 55 Zone de recreere i odihn, zone de 2 tratament balneo-climatic, zone 45 40 spitaliceti Incinte de coli, cree, grdinie, 3 85 80 spaii de joac pentru copii Piee, spaii comerciale, 5 70 65 restaurante în aer liber 6 Parcaje auto 90 85 Parametrul 9: Nivelul admisibil al vibraiilor specificat pentru tipuri de cldiri: Tip cldire: monumente istorice; Descriere: viteza pe structur -frecvene : 1-50 Hz 50-90 Hz8-12 mm/s ; Tip cldire: orice tip (cu excepia monumentelor); Descriere: viteza pe structur -frecvene : 1-100 Hz Tip cldire: orice tip (cu excepia monumentelor); Descriere: pentru diferite distane de la punctul de explozie, viteza pe structur: 0-100m30 mm/s ; 100-1500 20 mm/s >1500m15mm /s. Parametrul 10: Indicele de izolare la zgomot aerian „R ", în dB, pentru elemente de w închidere ale golurilor faadelor (ferestre, ui) în funcie de categoria tehnic a strzilor pe care sunt amplasate cldirile.*) Valorile sunt conform tabelului A.1.5. :

Tabelul A.1.5. Indicele de izolare la zgomot aerian „R " pentru elemente de închidere ale golurilor faadelor (ferestre, ui), w în funcie de categoria tehnic a strzilor pe care sunt amplasate cldirile Valoarea admisibil Valoarea admisibila a indicelui de izolare zgomotului interior aerian “R " (dB) pentru elemente de w Nr. Tipul exprimat în: inchidere ale golurilor fatadelor (ferestre, usi) Unitatea funcional crt. de cldire nr. de ordine funcie de categoria tehnic a strzilor pe care al dB (A) sunt amplasate cldirile*) curbei C I**) II III IV z 0 1 2 3 4 5 6 7 8 Cldiri de 1 –apartamente 30 35 min. 35 30 25 20 locuit –camere de locuit i 30 35 min. 35 30 25 20 apartament –sli de studii, 30 35 min. 35 30 25 20 biblioteci –birouri de adminis- 35 40 min. 30 25 20 20 Cmine, traie 2 hoteluri, case –sli de restaurant i de oaspei alte uniti de 45 50 min. 20 20 20 20 alimentaie public –sli multifuncionale 30 35 min. 35 30 25 20 –spaii pentru prac- ticarea de activiti 35 40 min. 30 25 20 20 sportive –saloane (rezerve) 1- 25 30 min. 40 35 30 25 2 locuri –saloane peste 3 locuri 30 35 min. 35 30 25 20 –saloane de terapie 30 35 min. 35 30 25 20 intensiv Spitale 3 policlinici –sli de operaie i 30 35 min. 35 30 25 20 anexe ale acestora –cabinete de consul- 30 35 min. 35 30 25 20 taii –cabinete de audiolo- 25 30 min. 40 35 30 20 gie –birouri de adminis- 40 45 min. 25 20 20 20 traie –amfiteatru, sli de 35 40 min. 30 25 20 20 conferine –sli de mese 40 45 min. 25 20 20 20 –amfiteatre 35 40 min. 30 25 20 20 –sli de clas 30 35 min. 35 30 25 20 –sli de studii, 30 35 min. 35 30 25 20 biblioteci 4 coli –cancelarii 35 40 min. 30 25 20 20 –birouri de adminis- 35 40 min. 30 25 20 20 traie –cabinete pentru 30 35 min. 35 30 25 20 consultaii medicale –laboratoare 35 40 min. 30 25 20 20 –dormitoare 25 30 min. 40 35 30 25 –sli de clas 35 40 min. 30 25 20 20 –birouri de 35 40 min. 30 25 20 20 Grdinie de administraie

copii, cree –cabinete pentru 30 35 min. 35 30 25 20 consultaii medicale –sli de mese 45 50 min. 20 20 20 20

continuare Tabelul A.1.5. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 — birouri cu ac- 35 40 min. 30 25 20 20 tivitate intelectual — birouri de lucru 40 45 min. 25 20 20 20 cu publicul Cldiri teh- — laboratoare

nico-admi- tehnologice (pentru nistrative analize urgente aferente inclusiv cele produciei), situate 55 60 20 20 20 20 aferente în imediata apro- halelor de piere a halelor de producie producie — sli de conferine 35 40 min. 30 25 20 20 — sli de calcu- 50 55 20 20 20 20 latoare Centre de 7 — birouri i alte calcul 40 45 min. 25 20 20 20 spaii administr. — sli de curs 35 40 min. 30 25 20 20 — Uniti de des- facere cu amnuntul: • spaii pentru 40 45 min. 25 20 20 20 activitate de eviden Cldiri operativ i anexe comerciale sociale i depozite — spaii de vânzare (inclusiv 55 60 20 20 20 20 i anexe ale acestora spaii — Uniti de ali- comerciale mentaie public: 8 incluse la • spaii de con- parterul i 45 50 min. 20 20 20 20 sumaie (restaurante, nivelele berrii, cofetrii, inferioare patiserii) ale cldirilor Uniti de prestri de locuit) servicii : • spaii de lucru eu publicul (curatatorii, 45 50 min. 20 20 20 20 uniti postale, croitorii, cizmrii, re- paraii TV. etc.) Observaii: ) Tipul de strad este definit cf. STAS 10144/1 Strad de categorie tehnic: I — magistral II — de legtur III — de colectare IV — de deservire local ) În cazul cldirilor amplasate pe strzi de categoria tehnic I, indicele de izolare la zgomot aerian admisibil se determin în urma precizrii valorii reale a nivelului de zgomot echivalent corespunztor strzii, (prin msurri conform STAS 6161/3 sau prin calcul conform 2.3.2.3. alin.(23) din prezentul normativ) Parametrul 11: Indicele de izolare la zgomot aerian „R’ ", în dB, pentru elementele de w faad (compuse din parte plin + parte vitrat), în funcie de tipul de cldire i unitatea funcional ce se protejeaz. Valorile sunt conform tabelului A.1.6. :

Tabelul A.1.6. Indicele de izolare la zgomot aerian „R’ " pentru elementele de faad (compuse din parte plin w +parte vitrat), în funcie de tipul de cldire i unitatea funcional ce se protejeaz Nivelul Valoarea minim Nivelul de de zgomot a indicelui zgomot Nr. admisibil de izolare la Unitate funcional exterior crt. conform zgomot aerian perturbator C125 /3 R’ dB(A) W dB(A) dB 0 1 2 3 4 1 Cldiri de locuit, cmine, hoteluri – încperi de locuit, dormitoare 35 50 31 2 Spitale, policlinici, dispensare – saloane (rezerve) cu 1-2 paturi 30 45 31 – saloane cu 3 sau mai multe paturi, saloane terapie intensiv, sli de operaie i anexe ale acestora, cabinete de consultaii 35 45 31 3 coli – sli de clas 35 50 31 4 Grdinie de copii, cree – dormitoare 30 50 36 5 Cldiri tehnico-administrative, anexe tehnico- administrative ale cldirilor de producie – birouri cu concentrare mare a ateniei 35 65 41 – birouri cu activitate normal, administraie 40 65 36 – birouri de lucru cu publicul 45 65 31

ANEXA 2 Exemplu de calculul privind nivelul de zgomot echivalent provenit din trafic Calculul nivelului de zgomot echivalent provenit din trafic pe o arter de circulaie de clasa tehnic 1, mrginit de dou fronturi de cldiri: Artera de circulaie are caracteristicile geometrice conform fig. A.2.1., A.2.2. i tabelul A.2.1. Tabelul A.2.1. Caracteristicile geometrice ale arterei de circulaie Poziia surselor de zgomot Distane (m) S S S T T S S S 1 2 3 1 2 4 5 6 d 40,40 36,40 32,40 28,65 25,40 21,40 17,40 13,40 d’ 42,40 38,40 34,40 30,65 27,15 23,40 19,40 15,40 D 54,0 Fig. A.2.1 – Caracteristicile geometrice ale arterei de circulaie

Fig. A.2.2. - Seciunea A - A Fig. A.2.3. - Aria din frontul de cldiri ,,S " aferent punctului de msurare „A

Aria din frontul de cldiri ,,S " aferent punctului de msurare „A" este conform Fig A.2.3 i tabelul A.2.2. Tabelul A.2.2 Nr. Mijloc de transport S (m2) crt. A 1 Tramvaie 20 × 7,00 = 140 2 Autocamioane 20 × 5,60 = 112 3 Autobuze 20 × 6,20 = 124 4 Microbuze 20 × 4,50 = 90 5 Autoturisme 20 × 3,00 = 60 6 Motociclete 20 × 1,60 = 32 7 Tractoare 20 × 5,50 = 110 Se cere calcularea nivelului de zgomot echivalent provenit din trafic, pe o perioad caracteristic T = 3600 s (între orele 1400— 1500 ) luându-se în consideraie 4 trasee de tramvai i 2 trasee de autobuze. Etapele de lucru:

3. Parametri i indicatori de apreciere a proteciei împotriva zgomotului

3.1. Definirea parametrilor de apreciere a proteciei împotriva zgomotului

3.2. Limite admisibile ale indicatorilor de zgomot

3.3. Determinarea nivelurilor de zgomot la surs

3.4. Ci de transmitere a zgomotului i caracterizarea lor

3. PARAMETRI I INDICATORI DE APRECIERE A PROTECIEI ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI

3.1. DEFINIREA PARAMETRILOR DE APRECIERE A PROTECIEI ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI

3.1.1. A. Pentru zgomot care nu se modific semnificativ în timp: nivelul presiunii acustice, L [dB(A)] B. Pentru zgomot intermitent sau variabil în timp: nivelul de zgomot echivalent, L ech [dB(A)] i / sau nivelul de zgomot indexat, L [dB(A)], reprezentând nivelul de zgomot

depit în 10% din perioada de msurare. (L definit conform SR 6161-1, L definit conform STAS 1957-3) ech 10 Parametrii susmenionai sunt valabili atât pentru spaii interioare ale cldirilor cât i pentru mediul exterior adiacent cldirilor.

3.1.2. Intervalul de timp de observare i intervalul de timp de msurare (conform SR ISO 1996-2) se vor stabili conform standardelor SR 6161-1, SR 6161-1/C91 i SR ISO 1996-1.

3.1.3. În cazul când în exploatarea cldirilor de locuit i a vecintilor acestora apar aciuni izolate caracterizate printr-un nivel ridicat de zgomot (muzic executat în camere de locuit, porniri i opriri de maini, motociclete etc.) care provoac disconfort, nivelurile de zgomot respective se corecteaz în funcie de durata zgomotului (exprimat în procente fa de o perioad de referin de 8 ore ziua sau de 30 de minute noaptea) cu valorile care se scad conform tabelului 3.1.3. Tabel 3.1.3. – Corecia nivelului de zgomot în funcie de durata zgomotului Valoare ce se scade din valoarea Nr. Durata zgomotului, în % fa global în dB(A) sau din numrul crt. de perioada de referin curbei Cz a zgomotului izolat 1 de la 100 ... 56 inclusiv 0 2 de la 56 ... 18 inclusiv 5 3 de la 18 ... 6 inclusiv 10 4 de la 6 ...1,8 inclusiv 15 5 de la 1,8 ...0,6 inclusiv 20 6 de la 0,6 ...0,2 inclusiv 25 7 Observaie: Nu se iau în considerare aciunile care apar cu o frecven mai mic de una pe zi.

3.2. LIMITE ADMISIBILE ALE INDICATORILOR DE ZGOMOT

3.2.1. Limite admisibile ale nivelurilor de zgomot în cldiri

3.2.1.1. Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot în cldiri, indicate în tabelul 3.2.1, sunt stabilite considerându-se climatul corespunztor specific utilizrii i activitilor ce se desfoar în unitile funcionale respective. Limite detaliate în funcie de tipuri de cldiri sunt prezentate în Partea III, indicativ C 125 /3 - 2013

3.2.1.2. In cazurile în care zgomotul de fond (în absena surselor de zgomot exterioare) este mai mic de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unitii funcionale, trebuie s nu depeasc cu mai mult de 5 uniti nivelul zgomotului de fond. Tabelul 3.2.1 – Limite admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior în unitile funcionale, datorat unor surse de zgomot exterioare unitilor funcionale Limita Numrul de admisibil a ordine al nivelului de curbei Cz Nr. Unitate funcional zgomot corespun- crt. echivalent ztoare interior dB (A) Funciuni curente, comune pentru diferite tipuri de cldiri Încperi de locuit, dormitoare (locuine, hoteluri, 1 35* 30 cmine) Spaii pentru activiti intelectuale: – birouri cu concentrare mare a ateniei, sli de studii 35 30

– birouri cu activitate normal, administraie, calculatoare 40 35 3 Birouri de lucru cu publicul 45 40 Spaii pentru audiie: – studio de înregistrri 25 20

– laborator de cercetri acustice, audiologie 30 25 – sli de audiii, teatru, concert, spectacole 30 25 – sli de clas 35 30 Spaii pentru alimentaie public, sli de mese**, sli de

restaurant 50 45 6 Foyere, holuri, circulaii comune 55 50 7 Anexe sociale, vestiare, toalete 45 40 în cazul urmtoarelor uniti funcionale: - apartamente din cldiri de locuit, camere de locuit i apartamente din cmine, hoteluri i case de oaspei, - dormitoare din grdinie de copii sau cree, - camere i saloane de bolnavi din spitale i policlinici, nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unitii funcionale, inclusiv agregatelor din spaiile comerciale sau din centralele de instalaii aferente cldirilor, trebuie s nu depeasc cu mai mult de 5 uniti nivelul care se obine când nu funcioneaz agregatele. în cazul slilor de mese din cldirile pentru activiti sanitare, limita admisibil este de 45 dB(A)

Tabel 3.2.1 (continuare) Limita Numrul de admisibil a ordine al nivelului de curbei Cz Nr. Unitate funcional zgomot corespun- crt. echivalent ztoare interior dB (A) Funciuni specifice 8 Spaii pentru activiti medicale – saloane (rezerve) 1-2 paturi 30* 25 – saloane 3 sau mai multe paturi 35* 30 – cabinete medicale i de consultaii, sli de operaie 35 30 9 Dormitoare în grdinie, cree 30* 25 10 Spaii pentru lectur (biblioteci) – cabinete individuale de lucru 30 25 – sli de lectur 35 30 – încperi pentru eliberarea crilor 45 40 – sala cataloagelor, expoziii 45 40 11 Spaii pentru activiti comerciale i depozite (inclusiv spaiile comerciale de la parterul i nivelurile inferioare ale cldirilor de locuit) – spaii de lucru cu publicul (uniti de curtorie, 50 45 PTT, croitorii, cizmrii, reparaii TV etc.) – spaii de vânzare i anexe ale acestora, cu i fr agregate frigorifice 60** 55 12 Anexe tehnico-administrative ale halelor de producie – birouri tehnice, cabine de comand i control (dispecerat energetic, dispecerat mijloace de transport rutier, feroviar, naval), laboratoare pentru msurri, cercetare sau proiectare situate în interiorul sau imediata apropiere a halelor de producie 60 55 13 Laboratoare de încercri sau depanri, cabine de supraveghere nemijlocit a proceselor tehnologice, situate în interiorul halelor de producie 75 70 Not In spaiile de lucru în care din motive obiective sunt depite valorile admisibile ale nivelurilor de zgomot, este necesar protejarea persoanelor în conformitate cu normele de protecia muncii. în cazul urmtoarelor uniti funcionale: - apartamente din cldiri de locuit, camere de locuit i apartamente din cmine, hoteluri i case de oaspei, - dormitoare din grdinie de copii sau cree, - camere i saloane de bolnavi din spitale i policlinici, nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unitii funcionale, inclusiv agregatelor din spaiile comerciale sau din centralele de instalaii aferente cldirilor, trebuie s nu depeasc cu mai mult de 5 uniti nivelul care se obine când nu funcioneaz agregatele. în cazul spaiilor comer i servicii din hoteluri limita admisibil este de 50 dB(A).

3.2.2. Limite admisibile ale nivelului de zgomot în mediul înconjurtor Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot în mediul înconjurtor sunt stabilite în funcie de caracteristicile activitilor în aer liber sau din cldirile din zonele funcionale respective, considerate ca protejate sau ca surs de zgomot. Tabelul 3.2.2 a – Limite admisibile ale nivelului de zgomot datorat oricror activiti din interiorul zonelor funcionale Limita Numrul de admisibil a ordine al Nr. nivelului de curbei Cz Zona funcional considerat crt. zgomot corespun- echivalent ztoare dB (A) 1 Zone de recreere i odihn, zone de tratament medical i balneo-climatic 45 40 2 Parcuri 60 55 3 Piee, spaii comerciale, restaurante în aer liber 70 65 4 Incinte de coli, cree, grdinie, spaii de joac pentru copii 85 80 Nivelul de zgomot admisibil în interiorul parcajelor auto este precizat în Partea IV, indicativ C 125/4 - 2013 Anexa 1. Tabelul 3.2.2 b – Limite admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcionale din mediul urban, considerate ca surse de zgomot fa de zonele alturate Limita Numrul de admisibil a ordine al Nr. nivelului de curbei Cz Zona funcional considerat crt. zgomot corespun- echivalent ztoare dB (A) 1 Parcuri, zone de recreere i odihn, zone de tratament 45 40 medical i balneo-climatic 2 Piee, spaii comerciale, restaurante în aer liber 65 60 3 Incinte de coli, cree, grdinie, spaii de joac pentru copii 75 70 4 Incinte industriale 65 60 Observaie: În cazul a dou sau mai multe zone i dotri funcionale adiacente, cu valori diferite ale nivelului de zgomot, ca limit admisibil pe linia de separaie între aceste zone se ia valoarea cea mai mic.

Nivelul de zgomot admisibil la limita altor zone i dotri funcionale din mediul urban (parcaje auto, stadioane, zone c.f. etc.) este precizat în Partea IV, indicativ C 125/4 - 2013

Anexa 1. Nivelul de zgomot admisibil la limitele incintelor se limiteaz în funcie de existena în apropiere a unor zone sau cldiri protejate conform tabelelor 3.2.2.a i 3.2.3, astfel încât s nu depeasc nivelul admisibil pentru aceste zone. În cazul amplasrii ulterioare a unor cldiri pentru care limitele admisibile ale nivelului de zgomot echivalent ( a se vedea 3.2.3) sunt mai reduse decât cele de la limita incintelor zonelor existente, se vor lua msuri suplimentare de protecie împotriva zgomotului pentru cldirea nou introdus, astfel încât s nu fie depite nivelurile limit în interiorul unitilor funcionale (tabelul 3.2.1).

3.2.3. Limite admisibile ale nivelului de zgomot echivalent în exterior în apropierea cldirilor protejate Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot echivalent L exterior cldirilor, msurate ech conform STAS 6161-3, sunt indicate în tabelul 3.2.3. Tabelul 3.2.3 – Limite admisibile ale nivelului de zgomot în exteriorul cldirilor protejate Limita Numrul de admisibil a ordine al Nr. nivelului de curbei Cz Cldire protejat crt. zgomot corespun- echivalent ztoare dB (A) 1 Locuine, hoteluri, cmine, case de oaspei 50 45 2 Spitale, policlinici, dispensare 45 40 3 Cldiri pentru învmânt i educaie 50 45 4 Cldiri pentru activiti culturale 60 55 5 Cldiri administrative (birouri) 65 60 6 Cldiri pentru activiti comerciale 65 60 În cazul amplasrii ulterioare a unor cldiri pentru care limitele admisibile ale nivelului de zgomot echivalent sunt mai reduse decât cele de la limita incintelor zonelor existente, se vor lua msuri suplimentare de protecie împotriva zgomotului pentru cldirea nou introdus, astfel încât s nu fie depite nivelurile limit în interiorul unitilor funcionale.

3.3. DETERMINAREA NIVELURILOR DE ZGOMOT LA SURS Determinarea nivelurilor de zgomot produs în unitile funcionale se poate realiza prin: -tabele cu valori orientative (a se vedea 3.3.1, 3.3.2) - calcul (a se vedea 3.3.3) - msurri (a se vedea 3.3.4)

3.3.1. Nivel de zgomot admisibil al activitilor În tabelul 3.3.1 sunt indicate valori orientative ale nivelului echivalent de zgomot corespunztor unui climat sonor propice activitilor din interiorul unitilor funcionale, datorat aciunii concomitente a surselor exterioare de zgomot i a activitilor din interior. Tabelul are un dublu scop:

a. servete ca baz pentru determinarea necesitilor de izolare fa de spaii alturate; b. justific, pentru situaiile în care nivelul de zgomot este ridicat, adoptarea unor msuri de reducere a zgomotului în conformitate cu art. 4.6. Tabelul 3.3.1 – Valori orientative ale nivelului de zgomot echivalent interior în unitile funcionale, datorat aciunii concomitente a surselor exterioare de zgomot i a activitilor curente Nivel de Numrul de zgomot ordine al Nr. Unitate funcional echivalent curbei Cz crt. interior coresp. dB (A) 1 Funciuni curente Spaii pentru activiti intelectuale: – birouri cu concentrare mare a ateniei, sli de studii, biblioteci 45 40 – birouri cu activitate normal, administraie 50 45 Birouri de lucru cu publicul 55 50 Spaii pentru audiie: – amfiteatre, sli de conferine, sli de audiii, teatru, concert, spectacole 85 80 – sli de clas 80 75 2 Cldiri comerciale, spaii având alte destinaii decât locuine în cldiri de locuit – Spaii pentru primirea mrfurilor i depozitarea temporar a ambalajelor din unitile de desfacere cu

amnuntul 75 – – Spaii pentru desfurarea procesului tehnologic din unitile de alimentaie public 80 75 – Spaii de vânzare i anexe ale acestora, cu i fr agregate frigorifice 75 70 – Restaurante saloane fr orchestr 75 70 – saloane cu orchestr 90 85 3 coli – Ateliere 85 80 4 Cldiri pentru activiti culturale i de divertisment – Sal de ah 45 40 – Cercuri tehnice, literare etc., alte spaii tehnico- administrative 55 50 – Foyere, holuri 65 60 – Sal de gimnastic (dans), sli de repetiii, depozite, ateliere 85 80 – Studio de înregistrri, sal de jocuri, discotec 90 85 Biblioteci 5 – Sli de lectur 40 35 – Sala cataloagelor, expoziii 65 60 – Sal de conferine 85 80

Valoarea instantanee a nivelului de zgomot în perioadele de primire i manipulare a mrfurilor sau ambalajelor

Not In spaiile de lucru în care din motive obiective sunt depite nivelurile limit de zgomot, este necesar protejarea persoanelor în conformitate cu normele de protecia muncii. 3.3.2 – Nivel de zgomot în spaii cu echipamente, utilaje În tabelul 3.3.2 sunt indicate limitele admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior în unitile funcionale, datorat aciunii concomitente a surselor exterioare de zgomot i a echipamentelor i utilajelor obinuite ce funcioneaz în interiorul încperilor. Tabelul are un triplu scop: a. limiteaz nivelul de zgomot cumulat al utilajelor i activitilor din interior; b. servete ca baz pentru determinarea necesitilor de izolare fa de spaii alturate; c. justific adoptarea unor msuri de reducere a zgomotului în conformitate cu art. 4.6. în cazurile în care în aceste uniti funcionale se gsesc persoane cu loc de activitate permanent. Tabelul 3.3.2 – Limite admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior în unitile funcionale, datorat aciunii concomitente a surselor exterioare de zgomot i a echipamentelor i utilajelor obinuite ce funcioneaz în interiorul încperilor Limita Numrul de admisibil a ordine al nivelului de curbei Cz Nr. Unitate funcional zgomot corespun- crt. echivalent ztoare interior dB (A) 1 Centrale tehnice 87 82 2 Ateliere – fr aciuni de impact (croitorii, reparaii TV) 75 70 –cu aciuni de impact (cizmrie, reparaii mobil) 87 82 Not În spaiile de lucru în care din motive obiective sunt depite nivelurile limit de zgomot, este necesar protejarea persoanelor în conformitate cu normele de protecia muncii.

3.3.3. Nivel de zgomot determinat prin calcule În cazul în care, în spaiile tehnice se gsesc echipamente caracterizate printr-un nivel de zgomot egal sau mai mare decât cel admisibil în spaiul respectiv (conform tabelului 3.3.2), este obligatorie efectuarea de calcule pentru determinarea nivelului de zgomot global în conformitate cu prevederile din reglementarea tehnic privind proiectarea i executarea msurilor de protecie acustic i antivibratil la cldiri industriale.

3.3.4. Nivel de zgomot stabilit prin msurri În cazul construciilor existente este necesar determinarea nivelului de zgomot „in situ”, prin msurri efectuate în conformitate cu SR 6161-1.

3.4. CI DE TRANSMITERE A ZGOMOTULUI I CARACTERIZAREA LOR Zgomotul se poate transmite de la surs spre cldirea sau spaiul protejat pe una din urmtoarele ci: prin aer – direct sau prin reflexii –, sau prin prile materiale ale cldirilor.

3.4.1. Zgomot aerian în mediul exterior Nivelul zgomotului aerian în câmp liber depinde de distana dintre surs i receptor i este influenat de urmtorii factori: a. spectrul sonor al sursei de zgomot – componentele cu frecvene înalte sunt mai direcionale decât cele cu frecvene joase, iar absorbia datorat aerului este mai mare; – componentele cu frecvene joase au o difracie mai mare decât cele cu frecvene înalte; – la distanele obinuite din ansambluri urbane, deosebirile sunt neglijabile. b. caracteristicile geometrice ale sursei/surselor de zgomot – în cazul surselor punctiforme sau cvasi-punctiforme scderea teoretic a nivelului de zgomot este de 6 dB la dublarea distanei. Scderea efectiv depinde de caracteristica de absorbie a terenului i poate ajunge la 4-5 dB; – întrucât vehiculele sunt surse mobile de zgomot, circulaia poate fi asimilat cu o surs liniar în lungul arterei de circulaie. În acest caz scderea teoretic a nivelului sonor este de 3 dB la dublarea distanei i poate ajunge la 1-2 dB, în funcie de caracteristicile terenului c. reflexiile sonore datorate cldirilor din zon. Aceste reflexii sunt influenate la rândul lor de forma i regimul de înlime al cldirilor. d. ecranare în plan sau în seciune (cldiri sau ecrane existente pe traseul sonor dintre surs i receptor). Datorit complexitii fenomenului, pentru estimri mai apropiate de realitate se recomand realizarea unor simulri pe machete la scar. 3.4. 2. Zgomot aerian în cldiri a. Transmisia aerian direct între dou spaii este dificil de controlat datorit reflexiilor i difraciei sunetului. În consecin, golurile libere în elementele de compartimentare diminueaz foarte mult rezultatul msurilor de izolare. b. Transmisia prin anvelopa cldirii i prin compartimentri depinde de caracteristicile de izolare ale acestora i poate fi controlat eficient. Izolarea efectiv este micorat de transmisiile colaterale prin pereii i planeele adiacente. c. Prezena unor ui i ferestre, care au în mod normal caracteristici izolatoare net inferioare (influenate negativ i de neetaneiti), reduce în mod sensibil posibilitile de obinere a indicilor de izolare necesari. d. Mici fisuri, rosturi sau neetaneiti pot conduce la reducerea calitilor izolatoare ale elementelor de compartimentare.

3.4.3. Zgomot transmis prin structur (structural) Zgomotul transmis prin structur (prile materiale ale cldirii) se propag la distan fr reduceri semnificative.

În consecin acionarea la surs este esenial. Pe parcurs se poate interveni numai prin întreruperea elementelor materiale, cu rosturi libere sau prin interpunerea de straturi elastice.

3.4.4. Instalaii i echipamente Echipamentele sunt surs de: – zgomot aerian care poate fi controlat în spaiul respectiv; – zgomot i vibraii transmise prilor materiale ale cldirii. În acest caz este esenial acionarea la surs. Traseele instalaiilor (conducte hidraulice sau tubulatura pentru ventilaii) sunt surse de zgomot în cazul c transmit vibraiile i zgomotul prilor materiale ale cldirii. În acest caz, esenial este modul de montare al echipamentelor, conductelor i tubulaturii pentru evitarea transmiterii vibraiilor i zgomotului în cldire.

3. PROTECIA UNITILOR FUNCIONALE DIN CLDIRI ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI DE IMPACT 3.1 MSURI DE PROTECIE LA SURSE 3.2 MSURI DE PROTECIE ÎN CADRUL CILOR DE PROPAGARE

3. PROTECIA UNITILOR FUNCIONALE DIN CLDIRI ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI DE IMPACT Protecia unei uniti funcionale împotriva zgomotului de impact se realizeaz, în mod preponderent, prin: - msuri de protecie la surse (având ca efect reducerea zgomotului radiat de surse) conform paragrafului 3.1; - msuri de protecie în cadrul cilor de propagare conform paragrafului 3.2.

3.1. Msuri de protecie la surse

3.1.1. Msurile de protecie la surse presupun: - reglementarea utilizrii surselor i selecionarea corespunztoare a acestora; - reducerea nivelului de vibraii indus în elementul de construcie supus aciunii sursei considerate.

3.1.2. Reglementarea utilizrii surselor i selecionarea corespunztoare a acestora trebuie s conduc la reducerea la minimum a sarcinilor dinamice care rezult din aciunea acestora. Sursele ce se au în vedere în cadrul prezentului capitol sunt reprezentate de : - aciuni de impact rezultate din exploatarea normal a cldirilor (cderi de obiecte, mutri de mobilier, circulaia persoanelor etc); - funcionarea mainilor, agregatelor sau instalaiilor aferente cldirii.

3.1.3. Reducerea nivelului de vibraii indus în elementul de construcii supus aciunii sursei considerate se realizeaz prin prevederea, la contactul dintre surs i element, a unor sisteme disipatoare de energie (elemente elastice de rezemare pentru maini, agregate i instalaii, pardoseli elastice pentru aciuni de impact). Calculul nivelului de vibraii, în condiiile specificate mai sus, se face conform prevederilor din reglementarea tehnic pentru proiectarea i executarea msurilor de protecie acustic i antivibratil la cldiri industriale. Elementele elastice de rezemare a instalaiilor (conducte, armturi etc.) se alctuiesc conform prevederilor cap. 4 din prezentul normativ. Pardoselile elastice pentru aciuni de impact se proiecteaz conform subcapitolului

3.2. din prezentul normativ. La dimensionarea sistemelor disipatoare de energie se va acorda o atenie deosebit realizrii rigiditii necesare elementelor de construcie pe care sunt amplasate aceste sisteme.

3.2. Msuri de protecie în cadrul cilor de propagare

3.2.1. Msurile de protecie adoptate de-a lungul cilor de propagare structural a zgomotului, trebuie s asigure îndeplinirea condiiei : L v f L v f (vibrari) (3.1) ef nec în care: L v f L v f L v f (vibrari) (3.2) es s adm unde: L v f

- nivelul de trie al vibraiilor elementului de construcie acionat de sursa s considerat (vibrari); L v f - nivelul de trie al vibraiilor admisibil pentru elementul de limitator al adm unitii funcionale ce se protejeaz (vibrari). Nivelul « L v f » se deduce în funcie de nivelul de zgomot admisibil adm corespunztor unitii funcionale ce se protejeaz. În cazul încperilor de dimensiuni mici (volumul mai mic de 100 m3), nivelul « L v f »se poate deduce cu relaia : adm L v adm f L adm f C r 10lg A 4 S f 80 (vibrari) (3.3) în care : L v f – nivelul de zgomot admisibil pentru unitatea funcional ce se protejeaz adm (dB); C – caracteristica de radiaie a elementului de construcie acionat de surs (dB); r S – suprafaa elementului de construcie care radiaz zgomot în unitatea funcional (dB); A(f) – suprafaa echivalent de absorbie acustic corespunztoare unitii funcionale (m2U.A.). Observaie : Pentru planee din beton armat cu suprafaa pân la 25m2 i în grosimi de 8...16 cm, caracteristica de radiaie « C » are valorile prezentate în figura 3.1. r

Fig. 3.1 Caracteristica de radiaie ‘C’ pentru elemente de beton armat cu arii 25 m2 i r grosimi cuprinse între 8...16 cm « L v f » reprezint reducerea de nivel de trie a vibraiilor, efectiv, ce se obine de-a ef lungul cilor de propagare, în funcie de distana dintre surs i spaiul de recepie i de msurile de izolare adoptate. Reducerea « L v f »se poate determina prin: ef - msurri acustice « in situ » sau în laborator (pe modele); - calcul. Domeniul de frecven util care trebuie luat în considerare depinde de caracteristicile spectrale ale sursei.

3.2.2. Determinarea reducerii « L v f » prin msurri acustice se face în conformitate cu ef prevederile STAS 12025/1.

3.2.3. Determinarea reducerii « L v f »prin calcul se poate face, orientativ, pe traseul ef structural, cel mai defavorabil, cu relaia : L v f L n f (vibrari) (3.4) ef i i în care « L v f

» reprezint atenuarea în propagare ce se realizeaz datorit msurrii de i izolare « i » adoptate (vibrari). Atenurile în propagarea zgomotului structural care se are în vedere în cadrul prezentului normativ sunt:

a) atenuarea cu distana L v f ; ad

b) atenuarea la schimbri brute de seciune în planul unui element constructiv L v f

; s

c) atenuarea în coluri (de 90°) L v f

; c

d) atenuarea la intersecie în cruce L v f ; ic

e) atenuarea la intersecie în « T » L v f ; it

f) atenuarea în rosturi L v f

. r

3.2.3.1. Atenuarea cu distanaL v f se poate calcula cu relaia : ad L v f 8.6d (vibrari) (3.5) ad în care : - coeficient de amortizare intern al materialului din care este alctuit elementul constructiv prin care are loc propagarea (s/m) ; - pulsaia corespunztoare frecvenei « f » considerate (Hz) ; d - distana dintre punctele între care se calculeaz atenuarea (m). 3.2.3.2.Atenurile L v f , L v f , Lv f , Lv f se determin cu ajutorul relaiei : s c ic it

L v f R v f 10lg z 1 f (vibrari) (3.6) z f

în care :

Rv f este indicele de atenuare al puterii vibraiilor, care se obine: - la schimbri brute de seciune (R v f

pe baza graficului din fig. 3.2.a; s - la propagarea vibraiilor prin coluri (R v f

) pe baza graficului din fig. c 3.3.b; - la propagarea vibraiilor prin intersecii în cruce (R v f ) pe baza graficului ic din fig. 3.2.c; - la propagarea vibraiilor prin intersecii în « T » (R v (f)) pe baza graficului iT din fig. 3.2.d. Z (f) este impedana elementului de construcie dinspre care se propag vibraiile;

Z (f) este impedana elementului de construcie în care se propag vibraiile.

Fig. 3.2.a Valoarea indicelui de atenuare a puterii vibraiilor la schimbri brute de seciune

Fig. 3.2. b Valoarea indicelui de atenuare a puterii vibraiilor la propagarea acestora prin coluri Fig. 3.2. c Valoarea indicelui de atenuare a puterii vibraiilor la propagarea acestora prin intersecii în cruce Fig. 3.2. d Valoarea indicelui de atenuare a puterii vibraiilor la propagarea acestora prin intersecii în ‘T’

Observaie: Pentru calcule orientative, în locul raportului Z (f)/Z (f) se poate adopta 1 2 raportul m /m , unde m , m reprezint masele pe unitatea de suprafa ale celor dou 1 2 1 2 elemente de construcie considerate.

3.2.3.3. La propagarea vibraiilor prin rosturi ce nu conin materiale izolatoare (rosturi cu strat de aer ) se obine, practic, o atenuare total a amplitudinii vibraiilor transmise. Observaie: În cazul în care, pe alte considerente decât cele acustice, rosturile sunt prevzute cu produse izolatoare, apar fenomene locale de rezonan, ce pot amplifica amplitudinile vibraiilor transmise. În aceste situaii, soluia va fi verificat, în mod obligatoriu, prin msurri acustice « in situ ». Pentru situaia unor elemente constructive de tipul pereilor care se intersecteaz în unghi drept, este de preferat ca rostul prevzut cu material izolator s fie amplasat în planul peretelui în care sunt transmise vibraiile de la cellalt perete.

3.2.4. În spiritul prezentului normativ sunt luate în consideraie aciunile de impact ce se dezvolt pe planeele cldirilor, în urma exploatrii normale a acestora.

3.2.5. Nivelul normalizat al zgomotului de impact L (f) se determin pe baza valorilor n nivelului de presiune acustic L (f) msurate în camera de recepie - conform SR EN ISO i 10140-3 (în laborator) sau SR EN ISO 140-7 («in situ»).

3.2.6. Din punct de vedere practic se consider c o unitate funcional corespunde cerinelor de izolare acustic la aciuni de impact dac planeul superior al acesteia îndeplinete condiia: L’ L’ (dB) (3.7) n,w,ef n,w,nec în care: L’ - indicele de izolare la zgomot de impact, normalizat, al planeului brut cu n,w,ef pardoseal, efectiv, determinat conform SR EN ISO 717-2, SR EN ISO 717-2/A1 i SR EN ISO 717-2/C91, pe baza valorilor L (f); n L’ - indicele de izolare la zgomot de impact, normalizat, al planeului brut cu n,w,nec pardoseal, necesar, indicat în Partea III, indicativ C 125/3-2013.

3.2.7. Capacitatea de izolare la zgomot de impact a unui planeu depinde, în mod esenial, de calitile elasto-amortizoare ale pardoselilor cu care este prevzut. Observaie: Planeele brute sau cu pardoseli reci obinuite, întâlnite curent în cldirile de locuit i social-culturale, nu satisfac cerinele de izolare la zgomot de impact. În ANEXA 9 sunt prezentate valorile indicilor L echivaleni de izolare la n,eq,o,w zgomot de impact normalizai, pentru planee brute, corespunztori planeelor din beton armat de diferite grosimi. Elemente de proiectare

3.2.8. Cerinele de izolare la zgomot de impact se îndeplinesc, în principal, prin realizarea unor pardoseli care, împreun cu planeul brut, trebuie s asigure indicele de izolare la zgomot de impact necesar.

3.2.9. Indicele de izolare la zgomot de impact normalizat al planeului brut cu pardoseal L poate fi determinat prin: n,w ,ef - msurri acustice « in situ » sau în laborator;

- calcul. Domeniul de frecvene ce se ia în considerare este 100…3150 Hz.

3.2.9.1. Determinarea indicelui L prin msurri se face în conformitate cu prevederile n,w ,ef SR EN ISO 10140-3 (în laborator) sau SR EN ISO 140-7 (« in situ »).

3.2.9.2. Determinarea indicelui L prin calcul se face cu relaia: n,w ,ef L = L - L (dB) (3.9) n,w n,eq,o,w w în care: L - indicele echivalent de izolare la zgomot de impact, normalizat, al n,eq,o,w planeului brut; L - indicele de îmbuntire a izolrii la zgomot de impact. w Îmbuntirea L se determin prin msurri acustice în laborator sau « in situ » în w conformitate cu prevederile SR EN ISO 10140–3 sau SR EN ISO 140-7. În ANEXA 9 sunt prezentate valorile îmbuntirilor L corespunztoare principalelor w tipuri de pardoseli utilizate curent în cldiri civile.

3.2.10. În cazurile în care este necesar o izolare deosebit la zgomot de impact se pot utiliza dale flotante. Dalele flotante au structura constructiv ca în fig.3.3.

a) b) perete plint plint fixat în perete (nu trebuie s aib contact cu pardoseala) îmbinare elastic strat elastic vertical pardoseal din plci pardoseal continu ap sau dal flotant strat elastic orizontal (polistiren ecruisat, vat mineral cu >100 kg/m3 etc.) folie de polietilen pentru protecia stratului elastic planeu suport Fig. 3.3 - Dal flotant a – pardoseal din plci b – pardoseal continu În ANEXA 9 sunt prezentate valorile L pentru câteva structuri de dale flotante. w

3.2.11. La proiectarea în scopuri acustice a unor planee ce despart uniti funcionale cu regimuri higrotermice diferite se va avea în vedere asigurarea concomitent a condiiilor de confort acustic i higrotermic.

3.2.12. La proiectarea în scopuri acustice a unor structuri de pardoseli alctuite din produse combustibile, se va ine seama de specificul activitilor ce se desfoar în unitatea funcional respectiv, în vederea respectrii condiiilor prevzute în reglementrile tehnice privind securitatea la incendiu a construciilor . Prevederi pentru executarea lucrrilor

3.2.13. În vederea asigurrii capacitii de izolare la zgomot de impact necesare (prevzut în proiect), la aprovizionarea produselor i la executarea diferitelor tipuri de pardoseli cu strat de circulaie din parchet, covoare PVC sau mochete se va acorda o atenie deosebit la: - respectarea proiectului sau normelor interne de fabricaie, în ceea ce privete grosimea minim a substraturilor cu rol fonoizolator; - montarea straturilor elastice ale structurii pardoselilor, astfel încât acestea s nu se rigidizeze la punerea în oper.

3.2.14. La executarea pardoselilor tip « dal flotant » se va urmri cu atenie s nu se creeze puni rigide între dale i planeul brut, în timpul execuiei.

3. Se construiete curba „R(f)”, fr a se ine seama de aportul cilor colaterale de i transmisie a sunetului, dup cum urmeaz : - în zona de coinciden se traseaz un segment de dreapt (B-C) orizontal, cu ordonata R = R ; B C - de la frecvena „f ”, spre originea axelor, se traseaz un segment de dreapt B descendent, cu panta de 6 dB/octav, pân în dreptul frecvenei de 100 Hz; punctul obinut, la intersecia cu ordonata, se noteaz cu A; - de la frecvena „f ” pân la frecvena „2f ”, deci pe interval de o octav, se C C traseaz un segment de dreapt ascendent cu panta de 10 dB/octav; se obine astfel segmentul C-D ; - de la frecvena „2f ” pân în dreptul frecvenei de 3150 Hz, se traseaz un C segment de dreapt ascendent cu panta de 6 dB/octav; segmentul obinut se noteaz D-E. Curba „R(f)”, astfel construit, se prezint în figura A.4.3. i

3. Curba R(f), fr luarea în considerare a transmisiilor zgomotului pe ci colaterale, i este marcat cu „a” în fig. A.4.6.

3. Se determin curba final R(f) cu relaia : i R(f) = R(f) + R + R (f) + R (f) + R (dB) (A.4.3) i a b1 b2 c în care: R – corecia corespunztoare transmisiei sunetului prin ci colaterale, în dB; a R – corecia corespunztoare absorbiei acustice a spaiului dintre cele dou b1 elemente constitutive simple, în dB; R – corecia corespunztoare stabilizrii undelor staionare, în spaiul dintre cele b2 dou elemente constitutive simple, în dB; R – corecia corespunztoare cuplajului mecanic al celor dou elemente constitutive c simple, în dB. Corecia „R a ” se determin cu relaia : Z Z Ra = –40 lg m1 m2 1 (dB) (A.4.4) Z m,med în care : Z – impedanele mecanice corespunztoare fiecruia dintre cele dou elemente m1,2 constitutive simple, în daN s/m³; Z – impedana mecanic medie a elementelor de construcie adiacente m,med elementului simplu considerat, în daN s/m³. Observaii :

3. Se calculeaz corecia R b1

R = –10lg b1 m Valorile sunt calculate în tabelul A.4.4, considerând (f ) pentru cele dou produse care mrginesc stratul de aer, respectiv BCA netencuit i vat mineral cu densitate mare (140 kg/mc); Tabelul A.4.4 Valorile curbei R+R +R a b1 Frecvena 50 63 80 100 125 160 200 250 315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2000 2500 3150 R(f) 24 26 28 29 29 29 29 29 29 29 29 30,4 33,8 37 39,8 41,8 43,8 45,8 47,8

R(f) 30,7 32,7 34,7 36,7 37 37 37 37 37 37 37,5 41 44 47,3 49,3 51,3 53,3 55,3 57,3

R=R+R 54,7 58,7 62,7 65,7 66 66 66 66 66 66 66,5 71,4 77,8 84,3 89,1 93,1 97,1 101 105 1 2 R –8,5 a R+R 46,2 50,2 54,2 57,2 57,5 57,5 57,5 57,5 57,5 57,5 58 62,9 69,3 75,8 80,6 84,6 88,6 92,6 96,6 a 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,04 0,04 0,05 0,05 BCA 0,08 0,08 0,12 0,16 0,2 0,35 0,4 0,65 0,7 0,82 0,94 0,96 0,98 1 0,96 0,98 v.m. 0,05 0,05 0,07 0,09 0,11 0,19 0,21 0,34 0,37 0,43 0,49 0,5 0,52 0,52 0,52 0,52 m R -13 -13 -12 -10,5 -9,6 -7,2 -6,8 -4,7 -4,3 -3,7 -3,1 -3 -2,8 -2,8 -2,8 -2,8 b1 R+R+R 44,2 44,5 46 47 47,9 50,3 50,7 53,3 58,6 65,6 72,7 77,6 81,8 85,8 89,8 93,8 a b1

3. Se determin frecvena proprie a sistemului dinamic alctuit din dal pe strat elastic, cu relaia: k f 160 (Hz) (A.11.1) 0 m în care: k – rigiditatea dinamic specific corespunztoare stratului elastic, în MN/m³; m – masa pe unitatea de suprafa corespunztoare dalei i stratului de uzur al pardoselii, în kg/m2.

3.1. Cldiri pentru învmânt i educaie (de exemplu: coli, grdinie de copii, cree, cmine de copii, instituii de învmânt superior)

3.2. Cldiri pentru activiti sanitare (de exemplu: spitale, policlinici, dispensare, cabinete medicale individuale)

3.3. Cldiri pentru activiti culturale i de divertisment (de exemplu: biblioteci, muzee,sli de expoziii, cluburi, discoteci, sli polivalente, teatre, cinematografe, sli de spectacole)

3.4. Cldiri pentru activiti sportive (de exemplu: complexe sportive, bazine de înot acoperite) 4.CLDIRI ADMINISTRATIVE

3. SR EN ISO 717-2: 2001 Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a elementelor de construcii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact

3.1. CLDIRI PENTRU ÎNVMÂNT I EDUCAIE (de exemplu: coli, grdinie de copii, cree, cmine de copii, instituii de învmânt superior)

3.1.1. LIMITE ADMISIBILE

(1) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unitile funcionale din cldirile pentru învmânt i educaie, datorat unor surse de zgomot exterioare, sunt cele din tabelul 8. Tabelul 8 Limita admisibil a zgomotului interior, Nr. Unitatea funcional exprimat în: crt. dB(A) nr.de ordine al curbei Cz 1 Amfiteatre, sli de conferine* 35 30 2 Sli de clas, sli de seminarii 35 30 3 Sli de lectur, biblioteci* 35 30 4 Cancelarii 40 35 5 Birouri de administraie 40 35 6 Cabinete pentru consultaii medicale* 35 30 7 Laboratoare 40 35 8 Sal educaie fizic i sport 50 45 9 Bazin de înot 50 45 10 Sal de grup pentru dormit* 30 25 11 Sal de grup pentru jocuri 40 35 12 Izolator* 35 30 13 Sal Polivalent 40 35 14 Camere de locuit (în Case de copii)* 35 30 15 Sal de mese 50 45 In cazurile în care zgomotul de fond (in absena surselor de zgomot exterioare) este mai mic de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unitii funcionale, trebuie s nu depeasc cu mai mult de 5 uniti nivelul zgomotului de fond.

(2) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat aciunii concomitente a surselor exterioare unitii funcionale din cldirile pentru învmânt i educaie i a agregatelor (sau activitilor specifice) din interiorul încperilor, sunt cele din tabelul 9. Tabelul 9 Limita admisibil a zgomotului interior, Nr. Unitatea funcional exprimat în: crt. dB(A) nr.de ordine al curbei Cz 1 Ateliere de producie 85 80 2 Staie hidrofor 87 82 3 Central termic 87 82 4 Post transformare 60 55 5 Ateliere 85 80 6 Sal de sport 85 80 7 Bazin de înot 85 80 8 Buctrie 70 65 9 Spltorie 70 65

3.1.2. PARAMETRI DE IZOLARE

(1) Parametrii de izolare acustic între unitile funcionale din cldirile pentru învmânt i educaie sunt prezentai în tabelele 10 i 11. Tabelul 10 Elemente despritoare de Nivelul de zgomot Valorile construcii între: perturbator estimat minime ale Nr. Unitatea funcional / (nivel de zgomot indicelui Crt. Nivel de zgomot permis Spaiile alturate indexat), L R’ 10 w dB (A) dB(A) dB 1 sli de clas sli de clas adiacente 85 56 2 [35 dB(A)] sli de festiviti 90 61 65/sau spatii 3 sli de sport 100 intermediare 4 sli de muzic sli de muzic 90 61 [35 dB(A)] 65/sau spatii 5 sli de sport 100 intermediare biblioteci sli de clas 6 85 56 [35 dB(A)] adiacente 7 sli de muzic 90 61 65 / sau spaii 8 sli de sport 100 intermediare 9 dormitoare dormitoare adiacente 80 56 10 [30 dB(A)] sli de grup 85 61 11 cabineteconsultaii 80 56 sli de sport 65 / sau spaii 12 100 intermediare sli de grup 13 sli de grup 85 61 [35 dB(A)] Tabelul 11 Elemente despritoare de construcie între: Valorile maxime ale Nr. indicelui L’ crt. Spaiile alturate aezate deasupra n,w Unitatea funcional dB unitii funcionale 1 sli de clas, cancelarii sli de clas 65 2 sli de festiviti 58 3 sli de sport 50 4 sli de muzic sli de muzic 58 5 sli de sport 50 6 biblioteci sli de clas 58 7 sli de muzic 58 8 sli de sport 50 9 dormitoare dormitoare 65 10 sli de grup 58 11 sli de sport 50 12 sli de grup sli de grup 58

3.1.3. DURATE REVERBERAIE

(1) Durata de reverberaie specific unitilor funcionale din cldirile pentru învmânt i educaie variaz în funcie de volumul încperii i de tipul acesteia.

(2) Valorile admisibile ale duratei de reverberaie* se limiteaz superior conform tabelului 12. în condiiile curente de funcionare. Tabelul 12 Nr. Crt. Unitatea funcional Durat reverberaie (sec.) 1 Amfiteatre, sli de conferine (cu volumul 3000 mc) 1,1 ... 1,3 2 Sli de clas, sli de seminarii 0,9 3 Sli de studiu, biblioteci 0,8 4 Sal educaie fizic i sport 1,4 5 Bazin de înot 1,2 6 Sal de grup pentru dormit 0,6 7 Sal de grup pentru jocuri 0,6 8 Izolator 0,6 9 Camere de locuit (în Case de copii) 0,5 10 Sal de mese 1,0

(3) În cazul slilor de educaie fizic i sport, al bazinelor de înot, al slilor de clas i al slilor de mese se recomand aplicarea de tratamente fonoabsorbante (rezultate dintr-un studiu acustic efectuat în vederea combaterii reverberaiei excesive).

3.1.4. AMPLASAREA CLDIRILOR PENTRU ÎNVMÂNT I EDUCAIE I A UNITILOR FUNCIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

(1) Amplasarea cldirilor pentru învmânt i educaie se va face în aa fel încât valoarea maxim a nivelului de zgomot exterior (la 2.00 m de faada cldirii) s fie de 50 dB(A). NOT: În cazul în care nu este posibil respectarea acestei condiii, se vor asigura prin proiect msuri de protecie acustic la receptor, pe calea de propagare i/sau la surs. Valoarea maxim a nivelului de zgomot la limita incintei în care sunt amplasate cldirile pentru învmânt i educaie este de 75 dB(A).

(2) Amplasarea spaiilor cu nivel de zgomot ridicat în incinta cldirilor pentru învmânt i educaie trebuie fcut astfel încât nivelul de zgomot echivalent interior datorat unor surse de zgomot exterioare unitilor funcionale s nu depeasc valorile din tabelul 8.

(3) Atelierele colare nou proiectate trebuie amplasate în cldiri independente.

(4) Atelierele de producie existente pot rmâne în continuare în cldirea colii numai dac se vor adopta urmtoarele msuri necesare pentru asigurarea unui nivel de zgomot echivalent interior 85 dB(A) i pentru realizarea izolrii fonice corespunztoare fa de spaiile adiacente:

a) dotarea atelierelor cu utilaje având nivelul de zgomot 75 dB(A); numrul lor trebuie stabilit în aa fel încât s se asigure realizarea unui nivel global L 80 dB(A);

b) amplasarea i montarea utilajelor pe elemente amortizoare astfel încât s nu produc vibraii i zgomot structural;

c) efectuarea unor compartimentri între grupe de utilaje, prin ecrane mobile i/sau tratamente fonoabsorbante;

d) realizarea unor elemente de construcie delimitatoare cu indici de izolare la zgomot aerian R' 56, inclusiv pentru spaiile de acces în ateliere; w

e) amplasarea atelierelor numai la parter (sau subsol) sau peste alte tipuri de uniti funcionale decât sli de clas sau cancelarii i biblioteci.

(5) Amplasarea slilor de sport în coli trebuie fcut, de câte ori este posibil, astfel încât în spaiile adiacente orizontale, precum i în cele de deasupra sau de dedesubt s nu fie dispuse sli de clas.

(6) Când acest lucru nu se poate realiza, între slile de clas, cancelarii, bibliotec i slile de sport trebuie adoptate elemente despritoare care s aib R' = 61 dB, împreun cu w msuri de reducere a transmiterii zgomotului structural.

3.1.5. REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCII

(1) Izolarea acustic a unitilor funcionale din cldirile pentru învmânt i educaie, împotriva zgomotului aerian i de impact provenit din spaiile adiacente se asigur cu elemente de construcie (perei, planee, elemente de închidere) a cror alctuire este astfel conceput, încât s se realizeze ansamblul cerinelor fundamentale aplicabile construciilor.

(2) Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R' i de impact L' , w nw adoptarea soluiilor de perei, planee i pardoseli se face fie pe baz de calcul (conform prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013) fie prin alegerea soluiilor cuprinse în tabelele A.1. (perei), A.2. (ui) i A.3. (planee) din ANEXA la prezenta parte a normativului.

3.2. CLDIRI PENTRU ACTIVITI SANITARE (de exemplu: spitale, policlinici, dispensare, cabinete medicale individuale)

3.2.1. LIMITE ADMISIBILE

(1) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unitile funcionale din cldirile pentru activiti sanitare, datorat unor surse de zgomot exterioare, sunt cele din tabelul 13. Tabelul 13 Limita admisibil a zgomotului interior, Nr. Unitatea funcional exprimat în: crt. dB(A) nr. de ordine al curbei Cz 1 Saloane 1-2 paturi 30 25 2 Saloane 3 sau mai multe paturi 35 30 3 Saloane de terapie intensiv*) 35 30 4 Sli de operaie i anexe ale acestora 35 30 5 Cabinete consultaii**) 35 30 6 Laboratoare 35 30 7 Cabinete de audiologie 30 25 8 Birouri de administraie 40 35 9 Birouri de lucru cu publicul 45 40 10 Amfiteatre, sli de conferine 35 30 11 Sli de mese 45 40 ) În timpul funcionrii agregatelor (instalaie de oxigen, plmân artificial etc.) nivelul de zgomot trebuie s fie mai mic sau cel mult egal cu 60 dB(A) (Cz 55). ) În cazul cabinetelor de stomatologie, în timpul funcionrii agregatelor tehnice (turbin, frez etc.), nivelul de zgomot trebuie s fie mai mic sau cel mult egal cu 75 dB(A) (Cz 70).

(2) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spaii tehnice aferente cldirilor pentru activiti sanitare sunt cele din tabelul 14. Tabelul 14 Limita admisibil a zgomotului interior, Nr. Unitatea funcional exprimat în: crt. dB(A) nr. de ordine al curbei Cz 1 Posturi de transformare dotate cu 1...3 celule 70 65 cu putere 600 KVA 2 Grup electrogen cu putere 125 KVA 105 100 3 Puncte termice cu mai puin de 5 pompe în 87 82 funciune (P 20 KW, elm n=1000 ... 1500 rot/min, H 20 m col. H O,

Q 350 m/h) 4 Staii de hidrofor cu mai puin de 5 pompe în 87 82 funciune (P 20 KW, elm n = 3000 rot/min, H 70 m col. H O,

Q 50 m/h) 5 Centrale de ventilaie cu mai puin de 87 82 5 ventilatoare (Q 10000 m3/h, p 100 mm col. H O) st 2 6 Camere cu mai puin de 5 agregate frigorifice 80 75 7 Camere cu mai puin de 5 centrifuge de 80 75 sterilizare 8 Spltorii, usctorii, clctorii dotate cu maini de splat, usctoare, calandre electrice, gene- ratoare de abur i electrocompresoare 85 80 9 Buctrii 85 80

3.2.2. PARAMETRI DE IZOLARE

(1) Parametrii de izolare acustic între unitile funcionale din cldirile pentru activiti sanitare sunt prezentai în tabelele 15 i 16.

Tabelul 15 Elemente despritoare de Nivelul de zgomot Valorile construcii între: perturbator estimat minime ale Nr. Unitatea funcional / (nivel de zgomot indicelui Crt. Nivel de zgomot permis Spaiile alturate indexat), L R’ 10 w dB (A) dB(A) dB 1 Saloane cu 1-2 paturi Saloane adiacente 80 56 2 [30 dB(A)] Sli tratamente 85 59 Coridoare, birouri de 3 75 51 administraie 4 Alte funciuni spaii intermediare 5 Saloane cu peste 3 paturi Saloane adiacente 80 51 6 i saloane de terapie Cabinete deconsultaii 80 51 7 intensiv Sli tratamente 85 56 [35 dB(A)] Sli de operaie i anexe 8 85 56 ale acestora Coridoare, birouri de 9 75 46 administraie Amfiteatre, sli de 10 90 61 conferine 12 Alte funciuni spaii intermediare Sli de operaie i Sli de operaie i anexe 13 85 56 anexe ale acestora ale acestora, adiacente 14 [35 dB(A)] Saloane adiacente 80 51 15 Cabinete de consultaii 80 51 Coridoare, birouri de 16 75 46 administraie Amfiteatre, sli de 17 90 61 conferine 18 Alte funciuni spaii intermediare 19 Cabinete de consultaie Saloane adiacente 80 51 20 [35 dB(A)] Sli tratamente 85 56 21 Cabinete de stomatologie 85 56 Coridoare, birouri de 22 75 46 administraie Amfiteatre, sli de 23 90 61 conferinta 24 Alte funciuni spaii intermediare Laboratoare Saloane cu 1-2 paturi 80 51

[35 dB(A)] Coridoare 75 46

Tabelul 16 Elemente despritoare de construcie între: Valorile maxime ale Nr. indicelui L’ crt. Spaiile alturate aezate deasupra n,w Unitatea funcional dB unitii funcionale 1 Saloane cu 1-2 paturi Saloane adiacente 65 2 Coridoare, birouri de administraie 58 3 Alte spaii nu se admit 4 Saloane cu peste 3 paturi i Saloane adiacente 65 5 saloane de terapie intensiv Cabinete deconsultaii 62 6 Cabinete de stomatologie 62 7 Sli de operaie i anexe ale acestora 62 8 Coridoare, birouri de administraie 58 9 Amfiteatre, sli de conferine 58 10 Alte spaii nu se admit 12 Sli de operaie i Saloane adiacente 65 13 anexe ale acestora Cabinete de consultaii 62 14 Cabinete de stomatologie 62 15 Coridoare, birouri de administraie 58 16 Amfiteatre, sli de conferine 58 17 Alte spaii nu se admit 18 Cabinete de consultaie Saloane adiacente 65 19 Cabinete de stomatologie 62 20 Coridoare, birouri de administraie 58 21 Amfiteatre, sli de conferine 58 22 Alte spaii nu se admit

3.2.3. AMPLASAREA CLDIRILOR PENTRU ACTIVITI SANITARE I A UNITILOR FUNCIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

(1) Amplasarea unei cldiri pentru activiti sanitare trebuie fcut astfel încât nivelul de zgomot echivalent la limita incintei s nu depeasc 45 dB(A). În interiorul incintei în care se afl cldirea/cldirile pentru activiti sanitare se recomand crearea unor spaii verzi, zone de odihn etc., în care nivelul de zgomot s fie de asemenea mai mic sau cel mult egal cu 45 dB(A).

(2) La cldirile pentru activiti sanitare se recomand ca amplasarea centralelor tehnice i a spaiilor pentru alte servicii s se fac în cldiri independente.

(3)Este interzis amplasarea casei ascensorului alturi de saloanele de bolnavi.

(4) La amplasarea amfiteatrelor i a slilor de conferine din cadrul spitalelor clinice se va avea în vedere atât izolarea la zgomot de impact cât i cea la zgomot aerian. Astfel, se va evita amplasarea acestora direct peste saloanele de bolnavi. De asemenea se vor crea în zona intrrilor spaii tampon. OBSERVAIE: La amfiteatrele i slile de conferine din spitale având o capacitate de cel mult 150 locuri nu sunt necesare msuri speciale de tratare acustic.

(5) Saloanele de terapie intensiv trebuie organizate astfel încât zgomotul produs la funcionarea aparatelor necesare unui bolnav s nu-i deranjeze pe ceilali pacieni; de exemplu,

se recomand utilizarea unor paravane mobile opace, realizate din materiale fonoabsorbante, cu osuprafa uor de splat i sterilizat, amplasate între paturi.

3.2.4. SISTEME DE COMUNICARE ÎNTRE UNITILE FUNCIONALE

(1) Saloanele de bolnavi vor fi conectate cu camerele personalului medical de serviciu prin instalaii de semnalizare care s permit identificarea salonului i a patului de unde s-a emis apelul. Semnalizarea în camera personalului medical se va realiza printr-un panou electro-optic cu elemente de apel în numr corespunztor paturilor deservite. Pentru atenionarea personalului medical, semnalele optice vor fi însoite de un semnal sonor cu circuit unic i intensitate sonor reglabil în funcie de necesitile de izolare fonic.

(2) În vederea realizrii unei solicitri cât mai eficiente i mai rapide a personalului medical, în afara instalaiilor de telefonie interioar se recomand instalarea unei reele de interfon între camerele personalului medical de serviciu din fiecare secie, camerele de gard i birourile de conducere administrativ.

3.2.5. REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCII

(1) Izolarea acustic a unitilor funcionale din cldirile pentru activiti sanitare, împotriva zgomotului aerian i de impact provenit din spaiile adiacente se asigur cu elemente de construcie (perei, planee, elemente de închidere) a cror alctuire este astfel conceput, încât s se realizeze ansamblul cerinelor fundamentale aplicabile construciilor.

(2) Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R' i de impact L' , w n,w adoptarea soluiilor de perei, planee i pardoseli se face fie pe baz de calcul (conform prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013) fie prin alegerea soluiilor cuprinse în tabelele A.1. (perei), A.2. (ui) i A.3. (planee) din ANEXA la prezenta parte a normativului.

(3) La proiectarea i execuia elementelor de închidere din cldirile pentru activiti sanitare trebuie luate urmtoarele msuri minimale:

a) realizarea uilor cu garnituri din cauciuc pe contur (cu excepia celor rezistente la foc) i a unor ui masive sau duble la spaii care necesit protecie acustic special cum sunt centralele tehnice sau amfiteatrele i slile de conferine;

b)prevederea de ferestre duble, cu garnituri de etanare pe contur.

(4) Se recomand tratarea fonoabsorbant a tavanelor coridoarelor i holurilor cu materiale incombustibile, astfel încât acestea s nu constituie canale de transmitere a zgomotului.

(5) Obiectele sanitare montate în saloanele de bolnavi, cabinetele de consultaii i anexele slilor de operaii trebuie s fie prevzute cu armturi sanitare având nivelul de zgomot specific L 35 dB(A).

(6) În scopul limitrii transmiterii zgomotului structural, toate dispozitivele de transport (crucioare, trgi) i aparatele mobile trebuie s aib roile prevzute cu bandaje de cauciuc.

3.2.6. MSURI PENTRU IZOLAREA FONIC A CENTRALELOR TEHNICE DIN CLDIRI

(1) Msurile pentru izolarea fonic a centralelor tehnice din spitale se vor lua cu respectarea prevederilor din Prii II, indicativ C 125/2-2013, dup cum urmeaz:

a) pentru centralele de ventilare i condiionare a aerului, conform cap.4.1. "Instalaii de ventilare i condiionare a aerului (VCA);

b) pentru instalaiile sanitare, conform cap.4.2 "Instalaii sanitare";

c) pentru posturile de transformatoare electrice de reea, conform cap.4.4 "Instalaii electrice";

d) pentru ascensoare, conform cap.4.5. "Echipamente înglobate".

3.3. CLDIRI PENTRU ACTIVITI CULTURALE SI DE DIVERTISMENT (de exemplu: biblioteci, muzee, sli de expoziii, cluburi, discoteci, sli polivalente, teatre, cinematografe, sli de spectacole)

3.3.1. LIMITE ADMISIBILE

(1) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unitile funcionale din cldirile pentru activiti culturale i de divertisment, datorat unor surse de zgomot exterioare, sunt cele din tabelul 17. Tabelul 17 Limita admisibil a zgomotului interior, Nr. Unitatea funcional exprimat în: crt. dB(A) nr. de ordine al curbei Cz 1 Cabinete individuale de lucru 30 25 2 Sli de lectur (comune/ specializate) 35 30 3 Încperi pentru eliberarea crilor 45 40 4 Sala cataloagelor, expoziii 45 40 5 Sal de conferine 35 30 6 Sal de spectacole 30 25 7 Sal de repetiii 30 25 8 Sal de jocuri 50 45 9 Sal de gimnastic (dans) 45 40 10 Sal de ah 30 25 11 Cercuri pentru diverse activiti 45 40 12 Discotec 55 50 13 Bar, restaurant 50 45 14 Birouri 45 40 15 Foyere, holuri 55 50 16 Depozite 70 65 17 Anexe tehnico-gospodreti 70 65

(2) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat aciunii concomitente a surselor exterioare unitii funcionale din cldirile pentru activiti culturale i

de divertisment i a agregatelor (sau activitilor specifice) din interiorul încperilor, sunt cele din tabelul 18. Tabelul 18 Limita admisibil a zgomotului interior, Nr. Unitatea funcional exprimat în: crt. dB(A) nr. de ordine al curbei Cz 1 Cabinete individuale de lucru 35 30 2 Sli de lectur (comune/ specializate) 40 35 3 Încperi pentru eliberarea crilor 65 60 4 Sala cataloagelor, expoziii 65 60 5 Sal de conferine 85 80 6 Sal de spectacole 90 85 7 Sal de repetiii 90 85 8 Sal de jocuri 90 85 9 Sal de gimnastic (dans) 85 80 10 Sal de ah 45 40 11 Cercuri pentru diverse activiti 55 50 12 Discotec 90 85 13 Bar, restaurant (fr orchestr) 75 70 14 Restaurant (cu orchestr) 90 85 15 Birouri 55 50 16 Foyere 65 60 17 Depozite 70 65 Anexe tehnico-gospodreti, ateliere de 18 85 80 întreinere

3.3.2. PARAMETRI DE IZOLARE

(1) Parametrii de izolare acustic între unitile funcionale din cldirile pentru activiti culturale i de divertisment sunt prezentai în tabelele 19 i 20. Tabelul 19 Nivelul de zgomot Valorile Elemente despritoare de construcii între: perturbator estimat minime ale Nr. (nivel de zgomot indicelui Unitatea funcional / Crt. indexat), L R’ Nivel de zgomot Spaiile alturate 10 w dB(A) dB permis dB (A) 0 1 2 3 4 1 sli de lectur similare 60 41 [35 dB(A)] încperi pentru eliberarea 2 crilor, sala cataloagelor, 70 46 expoziii 3 sal de conferine 90 61 4 birouri 80 51 5 foyere 80 51 6 depozite 100 spaii intermediare

0 1 2 3 4 7 cabinete individuale similare 60 41 8 de lucru sli de lectur 60 41 [30 dB(A)] încperi pentru eliberarea 9 crilor, sala 70 46 cataloagelor, expoziii 65/ sau spaii 10 sal de conferine 90 intermediare 11 birouri 80 56 12 foyere 80 56 13 depozite 100 spaii intermediare 14 încperi pt. similare 70 41 15 eliberarea crilor, sli de lectur 60 41 16 sala cataloagelor, sal de conferine 90 51 17 expoziii [45 dB(A)] birouri 80 41 18 foyere 80 41 19 depozite 100 61 20 sala de birouri 80 51 21 conferine foyere 80 51 22 [40 dB(A)] depozite 100 56 23 sal de spectacole similare 100 spaii intermediare 24 [30 dB(A)] sal de gimnastic 100 spaii intermediare 25 sal de repetiii 100 spaii intermediare 26 sal de ah 75 51 27 birouri 80 56 28 foyere,holuri 80 56 29 depozite,ateliere 100 spaii intermediare 30 sal de gimnastic sal de spectacole 100 61 31 [45 dB(A)] sal de repetiii 100 61 32 sal de ah 75 41 33 birouri 80 41 34 foyere,holuri 80 41 35 depozite,ateliere 100 61 36 sal de repetiii sal de spectacole 100 spaii intermediare 37 [30 dB(A)] sal de gimnastic 100 spaii intermediare 38 sal de ah 75 51 39 birouri 80 56 40 foyere,holuri 80 56 41 depozite,ateliere 100 spaii intermediare 42 sal de ah sal de spectacole 100 spaii intermediare 43 [30 dB(A)] sal de repetiii 100 spaii intermediare 44 sal de gimnastic 100 spaii intermediare 45 birouri 80 56 46 foyere,holuri 80 56 47 depozite,ateliere 100 spaii intermediare

0 1 2 3 4 48 birouri sal de spectacole 100 61 49 [45 dB(A)] sal de repetiii 100 61 50 sal de gimnastic 100 61 51 sal de ah 75 41 52 foyere,holuri 80 41 53 depozite,ateliere 100 61 discotec bar, restaurant (fr 54 85 41 [55 dB(A)] orchestr) 55 restaurant (cu orchestr) 100 51 56 birouri 80 41 57 foyere 80 41 Tabelul 20 Elemente despritoare de construcie între: Valorile maxime ale Nr. indicelui L’ crt. Spaiile alturate aezate deasupra n,w Unitatea funcional dB unitii funcionale 0 1 2 3 1 sli de lectur similare 62 2 cabinete individuale 62 încperi pentru eliberarea crilor, 3 62 sala cataloagelor, expoziii 4 sal de conferine nu se admit 5 birouri 58 6 foyere 58 7 depozite nu se admit 8 cabinete individuale de similare 62 9 lucru sli de lectur 60 încperi pentru eliberarea crilor, 10 60 sala cataloagelor, expoziii 11 sala de conferine nu se admit 12 birouri 58 13 foyere 58 14 depozite nu se admit 15 încperi pentru similare 65 16 eliberarea crilor, sala sli de lectur comune 65 17 cataloagelor, expoziii sala de conferine 58 18 birouri 65 19 foyere 65 20 depozite 65 21 sala de conferine birouri 58 22 depozite nu se admit 23 sal de spectacole sal de gimnastic, sal de repetiii nu se admit 24 birouri 58 25 depozite, ateliere nu se admit

0 1 2 3 26 sal de gimnastic sal de spectacole, sal de repetiii nu se admit 27 sal de ah 65 28 birouri 65 29 foyere,holuri 65 30 depozite,ateliere 65 31 sal de repetiii sal de spectacole,sal de gimnastic nu se admit 32 sal de ah 62 33 birouri 58 34 foyere,holuri 58 35 depozite, ateliere nu se admit 36 sal de ah sal de spectacole,sal de gimnastic nu se admit 37 sal de repetiii nu se admit 38 birouri 62 39 foyere,holuri 58 40 depozite, ateliere nu se admit 41 birouri sal de spectacole 62 42 sal de gimnastic 58 43 sal de repetiii 58 44 sal de ah 58 45 foyere,holuri 65 46 discotec sal jocuri 65 47 bar, restaurant (fr orchestr) 62 48 restaurant (cu orchestr) 58

3.3.3. DURATE REVERBERAIE

(1) Durata de reverberaie specific unitilor funcionale din cldirile pentru activiti culturale i de divertisment variaz în funcie de volumul încperii i de tipul acesteia.

(2) Valorile admisibile ale duratei de reverberaie* se limiteaz superior conform tabelului 21. în condiiile curente de funcionare. Tabelul 21 Nr. Crt. Unitatea funcional Durat reverberaie (sec.) 1 Sli de lectur 1,2 2 Sal de conferine (cu V 3000 mc) 1,1 ... 1,3 3 Sal de spectacole (cu V 3000 mc) 1,1 ... 1,3 4 Sal de repetiii (cu V 3000 mc) 1,1 ... 1,3 5 Sal de gimnastic (dans) 1,5 6 Discotec 1 ... 1,2 7 Restaurant (cu orchestr) 1... 1,2

(3) În cazul tuturor slilor de mai sus, pentru realizarea duratei de reverberaie din tabelul 21, se recomand aplicarea de tratamente fonoabsorbante.

3.3.4. AMPLASAREA CLDIRILOR PENTRU ACTIVITI CULTURALE I DE DIVERTISMENT I A UNITILOR FUNCIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

(1) Cldirile pentru activiti culturale i de divertisment se vor amplasa astfel încât valoarea maxim a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de faada cldirii) s fie de 60 dB(A). NOT: În cazul în care nu este posibil respectarea acestei condiii, se vor asigura prin proiect msuri de protecie acustic la receptor, pe calea de propagare i/sau la surs.

(2) Amplasarea diverselor uniti funcionale în cldirile pentru activiti culturale i de divertisment trebuie fcut astfel încât, împreun cu alegerea soluiilor de elemente despritoare i cu msurile speciale de protecie împotriva zgomotului s conduc la obinerea unui nivel de zgomot echivalent exterior cldirii, mai mic sau cel puin egal cu 60 dB(A).

(3) Centralele tehnice i atelierele din cldirile pentru activiti culturale i de divertisment se vor amplasa, de preferin în spaii subterane adiacente cldirii sau în subsol. Se va urmri ca între aceste dotri i spaiile ce necesit o izolare fonic deosebit (sli de lectur, cabinete individuale de lucru, sli de spectacole i/sau repetiii etc.) s fie introduse spaii de mai mic importan (coridoare, grupuri sanitare etc.). În cazul în care, din motive obiective, condiiile de mai sus nu pot fi îndeplinite, centralele tehnice vor fi realizate în sistemul "cas în cas", cu perei i planeu superior în structur dubl, înglobând un interspaiu de aer continuu.

(4) În cazul amplasrii centralelor la nivelurile superioare ale cldirii, o atenie deosebit trebuie acordat dimensionrii planeului. Acesta va fi astfel alctuit, încât s fie îndeplinit condiia: f o 2 f e în care: f - cea mai joas frecven proprie caracteristic a ansamblului de rezemare;

f - cea mai înalt frecven excitatoare. e

3.3.5. REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCII

(1) Izolarea acustic a unitilor funcionale din cldirile pentru activiti culturale i de divertisment, împotriva zgomotului aerian i de impact provenit din spaiile adiacente se asigur cu elemente de construcie (perei, planee, elemente de închidere) a cror alctuire este astfel conceput, încât s se realizeze ansamblul cerinelor fundamentale aplicabile construciilor.

(2) Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R' i de impact L' , w nw adoptarea soluiilor de perei, planee i pardoseli se face fie pe baz de calcul (conform prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013) fie prin alegerea soluiilor cuprinse în tabelele A.1. (perei), A.2. (ui) i A.3. (planee) din ANEXA la prezenta parte a normativului.

(3) La proiectarea i execuia elementelor de închidere din cldirile pentru activiti culturale i de divertisment, trebuie luate urmtoarele msuri:

a) realizarea uilor cu garnituri de etanare pe contur (cu excepia uilor rezistente la foc) i a unor ui masive sau duble la spaii care necesit protecie acustic special cum sunt centralele tehnice sau amfiteatrele i slile de conferine;

b) prevederea de ferestre cu geamuri termofonoizolatoare; se recomand, pe cât posibil, realizarea unor ferestre cu grosimi diferite ale foilor de geam.

(4) Se recomand tratarea fonoabsorbant a tavanelor coridoarelor i holurilor cu materiale incombustibile, astfel încât acestea s nu constituie canale de transmitere a zgomotului.

(5) La slile de lectur i cabinetele individuale de lucru, în scopul asigurrii nivelurilor de zgomot echivalente indicate în tabelul 3.11., vor fi adoptate urmtoarele msuri privind finisajele i mobilierul:

a) pe pardoseal se va prevedea mochet;

b) mesele de lucru se vor acoperi cu un material cu proprieti fonoabsorbante, iar scaunele vor avea picioarele prevzute cu pufere din cauciuc sau alte produse cu proprieti amortizoare echivalente.

(6) De la caz la caz, în funcie de volumul încperilor, se va aprecia utilitatea aplicrii de tratamente fonoabsorbante (pornind de la necesitatea realizrii unei durate de reverberaie 1,2 s, în domeniul de frecvene 100 ... 4000 Hz).

(7) Depozitele i încperile pentru eliberarea crilor vor fi dotate cu utilaje (de ex. benzi transportoare, lifturi "mont-charge" etc.) caracterizate prin niveluri de zgomot (înregistrate la 1 m de surs) 70 dB(A).

(8) La proiectarea acustic a slilor de spectacole i de conferine se vor adopta msurile necesare pentru îndeplinirea prevederilor reglementrilor tehnice privind proiectarea i executarea slilor de audiie public din punct de vedere acustic; vor fi adoptate msuri privind:

a) forma slii;

b) dimensionarea elementelor delimitatoare i alegerea parametrilor tehnici ai instalaiilor aferente slii, în scopul asigurrii proteciei împotriva zgomotului perturbator;

c) distribuia tratamentelor fonoabsorbante.

(9) La slile de repetiie, în funcie de tipurile de activiti, se vor adopta tratamente fonoabsorbante, astfel încât condiiile de ordin acustic (în mod special, durata de reverberaie a încperii) s fie cât mai apropiate de cele din sala de spectacole, propriu-zis.

(10) Instalaiile de ventilare din slile de lectur, cabinetele individuale de lucru, depozitele i slile de conferine vor fi amplasate i dotate cu agregate i atenuatoare, astfel încât nivelul de zgomot caracteristic funcionrii acestor surse s fie cu cel puin 5 dB(A) mai sczut decât nivelurile indicate în tabelul 18.

(11) La atelierele de întreinere, incluse în cldirile pentru activiti culturale i de divertisment existente, trebuie s se adopte urmtoarele msuri necesare pentru realizarea izolrii fonice corespunztoare fa de spaiile adiacente:

a) dotarea atelierelor cu utilaje având nivelul de putere acustic L 80 dB(A); p

b) montarea utilajelor pe elemente amortizoare, dimensionate conform prevederilor reglementarii tehnice pentru proiectarea i executarea msurilor de protecie acustic i antivibratil la cldiri industriale, astfel încât s asigure protecia corespunztoare împotriva transmiterii zgomotului structural;

c) dimensionarea corespunztoare a planeelor (în cazul atelierelor care nu sunt amplasate direct pe sol);

d) efectuarea unor compartimentri între grupe de utilaje, prin ecrane mobile i/sau tratamente fonoabsorbante.

3.4. CLDIRI PENTRU ACTIVITI SPORTIVE (de exemplu: complexe sportive, bazine de înot acoperite)

3.4.1. LIMITE ADMISIBILE

(1) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unitile funcionale din cldirile pentru activiti sportive, datorat unor surse de zgomot exterioare, sunt cele din tabelul 22. Tabelul 22 Limita admisibil a zgomotului interior, Nr. Unitatea funcional exprimat în: crt. dB(A) nr.de ordine al curbei Cz 1 Birouri de administraie 40 35 2 Cabinete pentru consultaii medicale 35 30 3 Sal de gimnastic sau sport*) 50 45 4 Bazinele de înot i srituri *) 50 45 5 Sal de tragere aferent poligoanelor de tir 50 45 ) Unitile funcionale respective pot fi cu/sau fr tribune pentru spectatori i sunt destinate atât concursurilor cât i antrenamentelor.

(3) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat aciunii concomitente a surselor exterioare unitii funcionale din cldirile pentru activiti sportive i a agregatelor (sau activitilor specifice) din interiorul încperilor, sunt cele din tabelul 23. Tabelul 23 Limita admisibil a zgomotului interior, Nr. Unitatea funcional exprimat în: crt. dB(A) nr. de ordine al curbei Cz 0 1 2 3 1 Staie hidrofor 87 82 2 Central termic 87 82 3 Post transformare 60 55 Sal de gimnastic sau sport (fr 85 80

spectatori) 6 Sal de gimnastic sau sport (cu spectatori) 100 95 7 Bazin de înot i srituri 85 80 8 Bazin de înot i srituri (antrenament) 87 82 Bazin de înot i srituri (manifestri cu 9 95 90 public) Sal de tragere aferent poligoanelor de tir 10 - tir redus pentru arm i pistol 105* 100* - arm militar 125* 120* Valori corespunztoare tragerii.

3.4.2. PARAMETRI DE IZOLARE

(1) Parametrii de izolare acustic între unitile funcionale din cldirile pentru activiti sportive sunt prezentai în tabelele 24 i 25. Tabelul 24 Elemente despritoare de construcii între: Nivel de zgomot Valorile perturbator minime ale Nr. Unitatea funcional / estimat indicelui Crt. Nivel de zgomot Spaiile alturate L R’ permis, dB(A) ech w, dB(A) dB 0 1 2 3 4 1 Birouri de adminis- Similare 75 41 traie Cabinete pentru consultaii 2 80 46 [40 dB(A)] medicale Sal de gimnastic sau sport 3 (fr tribune pentru 85 51 spectatori) Sal de gimnastic sau sport spaii 4 100 (cu tribune pentru spectatori) intermediare Bazin de înot i srituri 5 87 56 (antrenament) Bazin de înot i srituri 6 95 61 (manifestri cu public) Sal de tragere aferent spaii 7 105 ... 125 poligoanelor de tir intermediare Cabinete pentru Sal de gimnastic sau sport 8 85 56 consultaii medicale (fr tribune pentru spectatori) [35 dB(A)] Sal de gimnastic sau sport spaii 9 100 (cu tribune pentru spectatori) intermediare Bazin de înot i srituri 10 87 61 (antrenament) Bazin de înot i srituri 65/sau spaii 11 95 (manifestri cu public) intermediare Sal de tragere aferent spaii 12 105 ... 125 poligoanelor de tir intermediare Sal de gimnastic Sal de gimnastic sau sport 13 sau sport (fr tribune pentru 85 41 [50 dB(A)] spectatori) Sal de gimnastic sau sport 14 100 56 (cu tribune pentru spectatori) Bazin de înot i srituri 15 87 46 (antrenament) Bazin de înot i srituri 16 95 51 (manifestri cu public) Sal de tragere aferent spaii 17 105 ... 125 poligoanelor de tir intermediare

0 1 2 3 4 Bazinele de înot i Sal de gimnastic sau sport 18 srituri (fr tribune pentru 85 41 [50 dB(A)] spectatori) Sal de gimnastic sau sport 19 100 56 (cu tribune pentru spectatori) Bazin de înot i srituri 20 87 46 (antrenament) Bazin de înot i srituri 21 95 51 (manifestri cu public) Sal de tragere aferent spaii 22 105 ... 125 poligoanelor de tir intermediare Tabelul 25 Elemente despritoare de construcie între: Valorile maxime ale Nr. indicelui L’ crt. Spaiile alturate aezate deasupra n,w Unitatea funcional dB unitii funcionale Birouri de administraie Cabinete pentru consultaii 1 60 medicale 2 Sal de gimnastic sau sport nu se admit 3 Bazinele de înot i srituri nu se admit 4 Cabinete pentru consultaii Birouri de administraie 57 5 medicale Sal de gimnastic sau sport nu se admit 6 Bazinele de înot i srituri nu se admit 7 Sal de gimnastic sau Birouri de administraie 65 sport Cabinete pentru consultaii 8 65 medicale 9 Bazinele de înot i srituri nu se admit 10 Bazinele de înot i srituri Birouri de administraie 65 Cabinete pentru consultaii 11 65 medicale 12 Sal de gimnastic sau sport nu se admit

3.4.3. DURATE DE REVERBERAIE

(1) Durata de reverberaie specific unitilor funcionale din cldirile pentru activiti sportive variaz în funcie de volumul încperii i de tipul acesteia.

(2) Valorile admisibile ale duratei de reverberaie* se limiteaz superior conform tabelului 26. în condiiile curente de funcionare. Tabelul 26 Nr. Crt. Unitatea funcional Durat reverberaie (sec.) 1 Sal de gimnastic sau sport (fr spectatori) 1,4 2 Bazin de înot i srituri (fr spectatori) 1,2 3 Sal de tragere aferent poligoanelor de tir 0,8

(3) În cazul slilor de gimnastic sau sport i al bazinelor de înot se recomand aplicarea de tratamente fonoabsorbante.

3.4.4. AMPLASAREA CLDIRILOR PENTRU ACTIVITI SPORTIVE I A UNITILOR FUNCIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

(1) Valoarea maxim a nivelului de zgomot la limita incintelor cldirilor pentru activiti sportive este de 60 dB(A). NOT: În cazul în care nu este posibil respectarea acestei condiii, se vor asigura prin proiect msuri de protecie acustic la receptor, pe calea de propagare i/sau la surs.

(2) Amplasarea diverselor uniti funcionale în cldirile pentru activiti sportive trebuie fcut astfel încât, împreun cu alegerea soluiilor de elemente despritoare i cu msurile speciale de protecie împotriva zgomotului s conduc la obinerea unui nivel de zgomot echivalent exterior cldirii mai mic de 60 dB(A).

3.4.5. REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCII

(1) Izolarea acustic a unitilor funcionale din cldirile pentru activiti sportive, împotriva zgomotului aerian i de impact provenit din spaiile adiacente se asigur cu elemente de construcie (perei, planee, elemente de închidere) a cror alctuire este astfel conceput, încât s se realizeze ansamblul cerinelor fundamentale aplicabile construciilor.

(2) Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R' i de impact L' , w nw adoptarea soluiilor de perei, planee i pardoseli se face fie pe baz de calcul (conform prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013) fie prin alegerea soluiilor cuprinse în tabelele A.1. (perei), A.2. (ui) i A.3. (planee) din ANEXA la prezenta parte a normativului.

(3) Slile de tragere din cadrul poligoanelor vor fi prevzute cu ecrane de compartimentare între locurile de tragere, având un indice de izolare la zgomot aerian de cel puin 51 dB.

3. SR 6161-1:2008 Acustica în construcii. Partea 1: Msurarea nivelului de zgomot în construcii civile. Metode de msurare.

3. MATERIALE I ECHIPAMENTE DE PROTECIE ÎN ZONE URBANE (PENTRU BARIERE ACUSTICE, PENTRU FAADELE CLDIRILOR, PENTRU CI DE RULARE PE INE, PENTRU DIFERITELE TIPURI DE TRAFIC)

(1) La proiectarea zonelor urbane din punctul de vedere al proteciei împotriva zgomotului, asa cum s-a artat în capitolele 1 i 2 din prezenta parte a normativului, tipurile i caracteristicile acustice ale materialelor i echipamentelor de protecie împotriva zgomotului în zone urbane, - pentru faadele cldirilor, pentru bariere acustice, pentru ci de rulare pe ine, pentru trafic aerian etc. -, au un efect important în reglarea nivelului de zgomot perceput la receptor.

(2) În domeniul Acusticii construciilor selectarea soluiilor pentru elementele de compartimentare ale construciilor (perei, planee, ui, ferestre, etc), în cazurile concrete ce se pot analiza pentru proiectare, modernizare etc. sau cazuri de cldiri existente, se efectueaz dup ce s-au definit clar activitile ce se desfoar în unitile funcionale ale cldirilor, nivelurile de zgomot specifice cldirilor i vecintilor acestora i se compar valorile nivelurilor de zgomot necesare pentru realizarea parametrilor acustici recomandai de reglementri, cu caracteristicile acustice ale diferitelor tipuri de elemente de compartimentare exterioar. În urma acestor analize se definesc soluiile optime necesare a se adopta pentru cazurile analizate.

(3) Se analizeaz amplasarea în zona urban a cldirilor i amplasarea pe diferite categorii de strzi, în funcie de acestea i de nivelurile de zgomot specifice diferitelor activiti ce se desfoar în uniti funcionale i apoi se stabilesc caracteristicile acustice (indici de izolare la zgomot aerian, R ) necesare pentru pereii de faade ai diferitelor tipuri de cldiri. w

(4) Caracteristicile acustice, indicii de izolare la zgomot aerian, R’ , în dB, pentru w elementele de construcii de faad, în funcie de categoria tehnic a strzilor pe care sunt amplasate cldirile sunt prezentate în Anexa 1, tabelul A.1.6., din prezenta parte a normativului.

(5) Materialele uzuale folosite pentru realizarea faadelor plane ale cladirilor au valori ale coeficienilor de absorbie „" la frecvena de 500 Hz, - folosii pentru calculul nivelului de i zgomot, L (f) într-un punct A aflat pe o artera de trafic, corespunztori ariilor diferite „S” care ext i compun aria din frontul de cldiri „S ” aferent punctului de msurare „A", (conf. pct. 2.3.2.), - A conform celor prezentate în tabelul 12. Tabelul 12 Coeficienii de absorbie „" în funcie de materialele folosite pentru faade i „i” la frecventa Nr. crt. Tipul de element de faad i materialele folosite de 500 Hz: Suprafee pline din elemente pentru zidrie de beton celular 1 autoclavizat sau elemente pentru zidrie de argil ars, tencuite i 0,03 finisate Suprafee pline din elemente pentru zidrie de beton celular 2 autoclavizat sau elemente pentru zidrie de argil ars, placate cu 0,02 plci ceramice Suprafee parapei de beton, tencuite 3 0,03 4 Suprafee vitrate simple. 0,04 5 Suprafee vitrate duble, cu spaii de aer cu grosimi între 4...10 cm. 0,15

(6) În cazul spaiilor neconstruite i a spaiilor verzi aflate între sursa de zgomot i receptor, valorile coeficienilor de absorbie „" la frecvena de 500 Hz, sunt prezentate în i tabelul 13.

Tabelul 13 Coeficienii de absorbie „" în funcie de spaii neconstruite i spaii verzi i „i” la frecventa Nr. crt. Tipul de spaiu de 500 Hz: 1 Spaii neconstruite 1 Spaii verzi: 2.1. în zone neconstruite conf. col. 1 din tabelul 6. (1 – 0,02 n) * 2.2. în zone neconstruite conf. col. 2 din tabelul 6. 2 (1 – 0,015 n) * 2.3. în faa unor fronturi de cldiri, conf. col. 1, din tab. 6. ( faad – 0,2 n) * 2.4. în faa unor fronturi de cldiri, conf. col. 2 din tab. 6. ( faad + 0,15 n) * Relaiile se aplic în mod similar i pentru alte frecvene considerate. Observaie: Valorile de la pct. 2.1 ... 2.4, unde n = nr. de randuri de pomi, sunt valabile pentru: —conifere – în tot timpul anului; —foioase – numai în timpul perioadelor de înfrunzire.

(7) Influena diferitelor tipuri de bariere (ecrane) acustice în combaterea zgomotului urban, se determin prin analiza eficienei acestora, eficien care se datoreaz efectului de reducere a nivelului de zgomot prin intermediul zonei de "umbr acustic" produs (conform fig. 1). Barierele acustice artificiale sunt obstacolele solide care se amplaseaz de-a lungul strzilor, de obicei în lungul autostrzilor, pentru a proteja cldirile din zonele rezideniale învecinate, de zgomotul produs de circulaia din traficul rutier. În cazul amplasrii de bariere acustice pe ambele pri ale unei autostrzi, pentru a nu apare efectul de mrire a nivelului de zgomot între cele dou laturi datorit reflexiilor, se recomand ca pe partea dinspre trafic a barierei acustice aceasta s fie realizat din materiale fonoabsorbante. Înlimea barierelor se recomand a fi limitat la maxim 8 metri, din motive structurale i estetice. Barierele acustice se proiecteaz i construiesc astfel încât s aib un aspect estetic plcut. Densitatea superficial a barierei-ecranului se alege de cel puin 10 kg/m2, astfel încât structura barierei acustice s aib o izolare la zgomot aerian R de cel puin 30 dB, reducerea de w zgomot prin "umbr acustic" depinzând de înlimea i lungimea barierei. Barierele (ecranele) acustice vor avea structuri cu parametrii fizico-mecanici i acustici cât mai stabili în decursul întregii lor exploatri. Materialele din care se realizeaz aceste bariere de izolare a zgomotului pot fi:

a) materiale opace (plci metalice, materiale lemnoase, plci din ciment, zidrie de elemente pentru zidrie de argil ars, beton armat, oel, aluminiu, beton, etc.);

b) materiale transparente (foi de sticl i elemente de sticl, plexiglas etc.). În fig. 14 ... 17 sunt prezentate câteva exemple de bariere-ecrane acustice realizate din diferite materiale. Fig. 14 - Ecrane acustice din elemente cu suprafee disipatoare

Fig. 15 - Barier acustic din elemente ceramice -vedere i seciuni - Fig. 16 - Barier acustic din lemn -vedere i sectiuni sistem constructiv - detaliu -

Fig. 17 - Barier acustic din elemente de beton -vedere i seciuni - Se menioneaz c cele mai eficiente bariere (ecrane) acustice care se pot folosi sunt cldirile dispuse, sub form de ansambluri frontale, de-a lungul magistralelor rutiere. Valoarea reducerii nivelului de zgomot asigurat de ecranele-cldiri poate s ating 25 ... 30 dB(A). Ca bariere-ecrane se vor utiliza cldiri cu destinaii diferite (dar nu locuine), proiectate i izolate corespunztor din punct de vedere acustic.

(8) În cazul cilor de rulare pe ine, în Anexa 3 (informativ) sunt prezentate exemplificativ câteva tipuri de sisteme de ine folosite la realizarea galeriilor de metrou.

4. Msuri pentru realizarea condiiilor tehnice ale proteciei împotriva zgomotului în cldiri

4.2. Protecia împotriva zgomotului aerian provenit din exterior

4.3. Protecia împotriva zgomotului aerian provenit dintr-un alt spaiu închis, alturat pe orizontal sau vertical

4.4. Msuri de protecie împotriva zgomotului de impact

4.5. Protecia împotriva zgomotului produs de instalaiile tehnice (curente) ale cldirii .

4.6. Protecia împotriva zgomotului reverberat excesiv i a zgomotului produs în spaiile protejate

4.7. Protecie special împotriva zgomotului în cazul unor amplasamente caracterizate printr- un zgomot de fond redus

4.8. Protecia mediului înconjurtor apropiat împotriva zgomotului produs de surse din interiorul cldirii sau în legatur cu cldirea

4. SR EN ISO 717- Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a 2:2001/C91:2007 elementelor de construcii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact.

4. MSURI PENTRU REALIZAREA CONDIIILOR TEHNICE ALE PROTECIEI ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ÎN CLDIRI

4.1.1. Etapele conceptuale normale privind protecia împotriva zgomotului sunt: a. precizarea nivelurilor de zgomot în spaiile surs de zgomot; b. analizarea cilor de transmitere a zgomotului; c. precizarea limitelor admisibile ale nivelurilor de zgomot în unitile funcionale protejate; d. adoptarea msurilor necesare de protecie.

4.1.2. Aciunea la surs este cea mai eficient msur de protecie, în special prin reducerea nivelului de zgomot al surselor i evitarea transmiterii zgomotului la cldire.

4.1.3. Prin partiul de arhitectur (în plan i seciune) se pot realiza: a. gruparea pe cât posibil a surselor de zgomot, a spaiilor zgomotoase i îndepartarea de acestea a unitilor funcionale protejate; b. interpunerea de spaii tampon (sasuri, spaii anexe, neafectate de zgomot) între spaiile zgomotoase i cele protejate.

4.1.4. Izolarea realizat de pereii exteriori i interiori reprezint o msur de protecie eficient în spaiul de recepie. Uile i ferestrele sunt punctele cele mai delicate, i au o influen determinant asupra izolrii de ansamblu.

4.1.5. Suprafeele fonoabsorbante conduc la o micorare a nivelurilor de zgomot receptate, atât în cazul zgomotului produs în spaiile respective, cât i al zgomotului provenit din exteriorul acestor spaii.

4.2. PROTECIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI AERIAN PROVENIT DIN EXTERIOR

4.2.1. Msuri i dispoziii generale a. Între informaiile preliminare necesare pentru proiectarea cldirilor trebuie luat în consideraie i precizarea nivelului de zgomot probabil caracteristic amplasamentului. Acest nivel de zgomot se poate obine prin: i. cartografieri (hri de zgomot); ii. tabel cu niveluri de zgomot previzibile inând seama de categoria strzii conform Prii IV, indicativ C 125/4 - 2013 Anexa 1; iii.msurri „in situ”, conform STAS 6161-3; iv. calcule preliminare inând seama de sursele de zgomot existente sau previzibile conform Prii IV, indicativ C 125/4 - 2013. b. Se recomand determinarea mai exact a nivelului de zgomot previzibil inând seama i de relaia între cldiri i arterele de circulaie, precum i de geometria cldirilor. c. În ipoteza unor variante de amplasament, unul din criteriile de alegere de baz trebuie s fie zgomotul de fond în exterior. d. În cazul în care nivelul de zgomot previzibil poate depi limita prevzut în art. 3.2.3 se recomand adoptarea unor msuri de ordin urbanistic, conform capitolului 5.

e. Se recomand orientarea spaiilor protejate ctre zonele exterioare mai linitite. f. În cazul cldirilor de locuit orientate ctre artere de circulaie zgomotoase se recomand realizarea pentru toate apartamentele a dublei orientri care permite ca cel puin unele din camerele de locuit s fie orientate ctre zone linitite. g. Se recomand rezolvri funcionale care s creeze spaii tampon fa de sursa de zgomot (de exemplu sere sau logii închise dar permanent ventilate cu aer din exterior).

4.2.2. Izolare fa de zgomotul aerian provenit din exterior a. În cazul în care nivelul de zgomot în exterior se înscrie în nivelul limit conform tabelului 3.2.3, pereii exteriori ai cldirilor trebuie s realizeze indici de izolare conform Prii IV, indicativ C 125/4 - 2013 Anexa 1. b. Peretele exterior va asigura un indice de izolare mediu care ine seama de raportul între suprafaa i curbele indicelui de atenuare R(f) al peretelui plin i suprafaa i curbele indicelui de atenuare al ferestrei, conform Prii II, indicativ C 125/2-2013 (R ). Orientativ, indicele de izolare mediu se poate aprecia în funcie de raportul între ariile pline i vitrate i de indicii de izolare R respectivi. w c. În cazul în care, din motive obiective, se depete la exterior limita nivelului de zgomot, trebuie majorat în mod corespunztor valoarea indicelui de izolare la zgomot aerian necesar, Rw.

4.2.3. Prezena unui spaiu semi-închis (ser, logie închis) în faa ferestrelor poate conduce la sporirea izolrii efective cu 8-10 dB.

4.2.4. În toate cazurile, pentru reducerea nivelului de zgomot în interior se recomand prevederea unor suprafee fonoabsorbante în spaiul protejat, conform recomandrilor din art. 4.6.

4.2.5. Întrucât realizarea unor indici de izolare îmbuntii presupune ferestre mai etane, este obligatoriu s se prevad msurile de asigurare a schimbului de aer necesar (conform cerinei fundamentale „igien, sntate i mediu nconjurtor”) în cazul ferestrelor închise.

4.3. PROTECIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI AERIAN PROVENIT DINTR-UN ALT SPAIU ÎNCHIS, ALTURAT PE ORIZONTAL SAU VERTICAL

4.3.1. Necesitile de izolare privind zgomotul provenit din interiorul construciei pot fi diminuate prin conceperea unor partiuri de arhitectur în care se va urmri evitarea alturrilor de spaii zgomotoase cu uniti funcionale protejate, precum i prin interpunerea de spaii neprotejate (culoare, anexe, depozite etc.).

4.3.2. În cazul unor uniti funcionale curente cu nivel de zgomot previzibil, compartimentrile – perei i planee – vor asigura indici de izolare minimi la zgomot aerian precizai în Partea III, indicativ C 125/3 - 2013.

4.3.3. În cazul unor spaii care adpostesc echipamente i utilaje caracterizate de niveluri de zgomot mari, calculul se face în etape, dup cum urmeaz: a. se calculeaz nivelul global de zgomot rezultat prin cumularea nivelurilor de zgomot ale tuturor echipamentelor i adugarea influenei reverberaiei cu sau fr prevederea de suprafee fonoabsorbante;

b. se determin indicii de izolare necesari în funcie de nivelul de zgomot rezultat i nivelul de zgomot limit în spaiul protejat.

4.3.4. Indicii de izolare ai compartimentrilor (perei i planee) cu alctuiri masive se pot calcula (conform Prii II, indicativ C 125/2-2013) sau se determin prin msurri în laborator. Vor putea fi adoptate soluii de perei i planee cu alctuiri complexe uoare, sau dublaje fonoizolante uoare numai dac acestea prezint indici de izolare determinai prin msurri de laborator. Întrucât eficiena dublajelor fonoizolante este variabil în funcie de indicele de izolare al peretelui neizolat, este necesar prezentarea unor exemple de alturri.

4.3.5. În cazul compartimentrilor interioare, uile reprezint puncte cu izolare evident mai mic deci determinant în ceea ce privete indicele de izolare mediu R i ar necesita w sporirea semnificativ a indicelui de izolare al peretelui. Din motive de economie, se accept: a. indicii de izolare pentru prile pline ale compartimentrilor interioare cu ui corespunztori valorilor din art. 4.3.2.; b. pentru uile care au o suprafa mai mic decât ½ din suprafaa compartimentrii un indice R micorat cu 15 dB fa de indicele compartimentrii; w c. pentru uile care au o suprafa mai mare decât ½ din suprafaa compartimentrii un indice R micorat cu 10 dB fa de indicele compartimentrii. w

4.3.6. În cazul unor compartimentri interioare cu indice de izolare R’ > 51dB se w recomand prevederea unor sasuri tampon pentru a compensa izolarea mai redus a uilor.

4.3.7. În toate cazurile, pentru reducerea nivelului de zgomot se recomand prevederea unor suprafee fonoabsorbante atât în spaiul zgomotos cât i în spaiul protejat, conform recomandrilor din art. 4.6.

4.3.8. În cazul în care în spaiile separate de o compartimentare exist tavane suspendate este în mod normal necesar continuarea acesteia i deasupra tavanului (fig 4.3.8.a). Dac îns compartimentarea se oprete sub tavanul suspendat este necesar verificarea izolrii rezultate, cu ajutorul indicelui D care ine seama de transmisia zgomotului prin n,c,w spaiul de deasupra tavanului i de reflexia din planeu (fig. 4.3.8.b). D n,c,w R’ R’ w w a b Fig. 4.3.8 – Exemplu de spaii separate de o compartimentare i tavane suspendate În acest caz este inutil ca R’ s fie mai mare decât D . w n,c,w

4.4. MSURI DE PROTECIE ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI DE IMPACT

4.4.1. Izolarea spaiilor protejate împotriva zgomotului de impact produs prin aciuni de oc pe pardoseal trebuie s fie realizat nu numai fa de spaiile suprapuse direct, ci i fa de spaiile alturate (transmisie în diagonal). În consecin se recomand ca msurile de izolare s cuprind întreg nivelul suprapus. Condiia necesar pentru izolarea la zgomot de impact este ca L’ L’ . n efectiv n maxim

4.4.2. Indicii necesari de izolare la zgomot de impact sunt prezentai în Partea III, indicativ C 125/3-2013.

4.4.3. Alegerea soluiilor de alctuiri izolante la zgomot de impact se face: a. În cazul planeelor masive (beton, corpuri ceramice sau similare) prin adiionarea indicelui de izolare la zgomot de impact al planeului, cu indicele de îmbuntire a izolrii la zgomot de impact al sistemului pardoselii; b. În cazul sistemelor de planee complexe uoare i dublaje fonoizolante se vor alege soluiile care prezint caracteristici determinate conform standardelor în vigoare.

4.4.4. Un aport suplimentar în izolarea la zgomotul de impact este reprezentat de tavane suspendate fonoizolante sau dublaje fonoizolante. Acest aport se determin prin calcule sau prin încercri de laborator.

4.4.5. În toate cazurile se recomand prevederea unor suprafee fonoabsorbante în spaiul protejat, conform recomandrilor din art. 4.6.

4.4.6. În cazul siturii la parterul cldirilor de locuit a unor spaii cu activiti ce pot produce ocuri (cizmrie, reparaii instalaii, comer aprovizionat cu navete grele etc.), sau spaii comerciale în care se poate manevra mobilier (restaurante, cofetrii) este obligatorie prevederea unor pardoseli cu indice de reducere a transmisiei zgomotului de impact L de n cel puin 16 dB. Se recomand prevederea unor dale flotante i montarea mobilierului specific prin intermediul unor tampoane sau straturi elastice.

4.5. PROTECIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI PRODUS DE INSTALAIILE TEHNICE (CURENTE) ALE CLDIRII

4.5.1. Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot în spaiile protejate, provenite din instalaii sunt indicate în tabelul 4.5.1.

Tabelul 4.5.1 – Limite admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior în unitile funcionale, datorat funcionrii armturilor din instalaiile sanitare montate în încperi alturate Limita admisibil a Nr. Unitatea funcional de lâng grupul sanitar sau buctria în care se nivelului de crt. monteaz armturile din instalaia sanitar zgomot echivalent, dB (A) Cldiri de locuit i social-culturale 1 – încperi de locuit în locuine, hoteluri, cmine, case de oaspei 35 2 – saloane i sli de operaii din spitale, policlinici i dispensare 35 3 – cabinete de consultaii din spitale, policlinici i dispensare 40 4 – sli de clas, cancelarii, sli de conferine, încperi pentru copii în grdinie 40 5 – sli de restaurant, cantine, spaii comerciale 45 6 Cldiri tehnico-administrative i industriale – locuri de munc în care se cere o concentrare deosebit a ateniei 45 – locuri de munc în care se cere o concentrare mare a ateniei 55 – locuri de munc în care se cere o concentrare medie a ateniei 60

4.5.2. Pentru obinerea nivelurilor limit prezentate în tabelul 4.5.1 este necesar: a. prevederea unor armturi pentru instalaiile hidraulice caracterizate de niveluri de zgomot sczute; b. montarea instalaiilor (echipament, conducte i tubulatur) astfel încât zgomotul s nu fie transmis prilor materiale ale cldirii (conform Prii II, indicativ C 125/2-2013).

4.6. PROTECIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI REVERBERAT EXCESIV I A ZGOMOTULUI PRODUS ÎN SPAIILE PROTEJATE

4.6.1. Nivelul de zgomot din interiorul unei încperi este în funcie, pe de o parte, de nivelul de putere acustic a surselor i, pe de alt parte, de durata de reverberaie T a încperii, respectiv de suprafaa de absorbie echivalent. Efectul reverberaiei este mrirea nivelului de zgomot în încpere, indiferent de proveniena lui (din spaiul respectiv sau din exteriorul acestuia).

4.6.2. Durata de reverberaie trebuie limitat prin prevederea unor suprafee fonoabsor- bante în special în urmtoarele tipuri de spaii: a. încperi pentru activiti intelectuale (birouri) cu mai mult de 5 persoane; b. holuri i circulaii în cldiri civile; c. alte spaii aglomerate; d. spaii cu echipamente, utilaje, sau activiti zgomotoase: -pentru protecia lucrtorilor; -considerând aceste spaii ca surse de zgomot, chiar fr locuri de activitate permanente, pentru a proteja eventuale spaii alturate. e. spaii de mari dimensiuni în cldiri civile indiferent de funciune; f. în general în unitile funcionale protejate fa de zgomot sosit din spaii alturate

sau din exterior.

4.6.3. Durata de reverberaie maxim acceptabil variaz în funcie de volumul încperii i de destinaia ei i este prezentat în diagrama 4.6.3, pentru domeniul de frecvene de 125 ... 4000 Hz.

05 5,26 57 001 521 051 002 052 003 004 005 006 009 0021 0051 0081 0012 0042 0003 0063 0024 0084 0006 0009

T (s) m 2,0 1,8 1,6 I 1,4 II 1,2 III 1,0 0,8 0,6 V (m3) I incinte industriale II sli de mese (la cantine, restaurant etc.) III sli de clas, amfiteatre, birouri etc. Fig 4.6.3 – Valorile admisibile pentru durata de reverberaie medie T din m unitile funcionale ale cldirilor de locuit, social-culturale, tehnico- administrative – în contextul proteciei împotriva zgomotului Not Durata de reverberaie în spaiile de audiie se limiteaz suplimentar prin norme specifice. Durata de reverberaie medie T se poate determina ca medie aritmetic a duratelor de m reverberaie pentru cele 6 frecvene standardizate, sau prin calcul conform 1.2.5 utilizând indicele de absorbie acustic ponderat (prezentat la 2.2.3.2). w

4.6.4. Se recomand alegerea unor alctuiri fonoabsorbante caracterizate de coeficieni de absorbie cât mai apropiai la toate frecvenele, sau combinarea lor în scopul obinerii unor timpi de reverberaie cât mai uniformi la toate frecvenele.

4.6.5. Reducerea nivelului de zgomot prin prevederea de suprafee fonoabsorbante se poate estima conform Prii II, indicativ C 125/2-2013.

4.6.6. Pentru protecia persoanelor care se gsesc în apropierea unor echipamente cu nivel ridicat de zgomot se pot realiza: a. carcasri de echipamente; b. ecrane cu suprafaa orientat spre surs, tratat fonoabsorbant. Eficacitatea acestora se poate estima deasemenea conform prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013.

4.6.7. Pentru activiti intelectuale în uniti funcionale de mari dimensiuni, se recomand separarea locurilor de lucru cu panouri fonoabsorbante cu înlimea de 1,20...1,50 m.

4.6.8. Caracteristicile geometrice i durata de reverberaie, în cazul spaiilor cu cerine speciale datorit specificului utilizatorilor (persoane sau fluxuri tehnologice) sau destinate unor activiti speciale (laboratoare, studiouri de înregistrri i anexe), se vor alege i verifica în conformitate cu normele specifice.

4.7. PROTECIE SPECIAL ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ÎN CAZUL UNOR AMPLASAMENTE CARACTERIZATE PRINTR-UN ZGOMOT DE FOND REDUS

4.7.1. În cazurile în care cldirile sunt situate în amplasamente cu un nivel de zgomot de fond redus (parcuri, strzi de categoria tehnic III-IV, amplasamente în afara localitilor), zgomotele din alte spaii exterioare unitii funcionale pot crea disconfort chiar dac sunt respectate valorile nivelurilor perturbatoare precizate în tabelul 3.2.3. Pentru a compensa aceast situaie, în cazul în care nivelul zgomotului echivalent exterior este mai mic de 45 dB(A), valorile din tabelul 3.2.1 ale nivelurilor de zgomot admisibile în unitile funcionale, se vor reduce cu 5 dB.

4.8. PROTECIA MEDIULUI ÎNCONJURTOR APROPIAT ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI PRODUS DE SURSE DIN INTERIORUL CLDIRII SAU ÎN LEGATUR CU CLDIREA

4.8.1. Nivelul de zgomot radiat înspre exterior de o cldire sau un echipament adiacent cldirii este limitat de nivelul maxim acceptabil al zonei funcionale în care se amplaseaz cldirea, conform tabelului 3.2.2 b i 3.2.3. Nivelul de zgomot se msoar la limita incintei aferente cldirii.

4.8.2. Pentru estimare se procedeaz dup cum urmeaz: a. se determin nivelul de zgomot în interior, se determin reducerea datorat peretelui exterior cu sau fr ui sau ferestre; b. se determin reducerea datorat distanrii pân la limita incintei.

4.8.3. Pentru surse exterioare cldirii se poate recurge la carcasare sau ecranare local.

4. PROTECIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTELOR PRODUSE DE INSTALAIILE I ECHIPAMENTELE ÎNGLOBATE DIN CLDIRI. 4.1 INSTALAII DE VENTILARE I CONDIIONARE A AERULUI (VCA) 4.2 INSTALAII SANITARE 4.3 INSTALAII DE ÎNCLZIRE 4.4 INSTALAII ELECTRICE 4.5 ECHIPAMENTE ÎNGLOBATE 4.6 PROTECIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI DIN INSTALAII PROPAGAT PE CALE STRUCTURAL 4.7 INSTALAII DE EVACUARE A DEEURILOR MENAJERE ANEXE

ANEXA 1 RECOMANDRI PENTRU CARACTERIZAREA DINAMIC I ACUSTIC A UTILAJELOR DIN HALE INDUSTRIALE ÎN VEDEREA ELABORRII PROIECTELOR TEHNOLOGICE

ANEXA 2 CARCASE FONOIZOLATOARE

ANEXA 3 METODA DE CALCUL AL REDUCERII DE NIVEL SUPLIMENTARE "L " CORESPUNZTOARE APLICRII UNOR va

TRATAMENTE VIBRO-AMORTIZOARE PE PLCI SUBIRI

ANEXA 4 DETERMINAREA CURBEI INDICELUI DE ATENUARE „R(f)” I PENTRU ELEMENTE DE ÎNCHIDERE OMOGENE, ÎNTR-UN STRAT I DUBLE

ANEXA 5 VALORILE INDICELUI DE IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN R W PENTRU DIFERITE STRUCTURI DE ELEMENTE DESPRITOARE

ANEXA 6 METOD ORIENTATIV DE CALCUL AL INDICELUI DE IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN „R ” PENTRU ELEMENTE DE w ÎNCHIDERE OMOGENE, ÎNTR-UN STRAT I DUBLE

ANEXA 7 VALORILE COEFICIENILOR DE ABSORBIE ACUSTIC (f) PENTRU UNELE FINISAJE I OBIECTE FOLOSITE UZUAL IN CONSTRUCII (DETERMINATE PRIN METODA CAMEREI DE REVERBERAIE )

ANEXA 8 METODE DE DETERMINARE A CURBEI COEFICIENILOR DE ABSORBIE ACUSTIC « (f) » PENTRU DIFERITE STRUCTURI i FONOABSORBANTE

ANEXA 9 VALORILE INDICELUI DE IZOLARE L PENTRU PLANEE n,eq,o,w DIN BETON ARMAT

ANEXA 10 ÎMBUNTIREA IZOLRII LA ZGOMOT DE IMPACT L W PENTRU DIFERITE TIPURI DE PARDOSELI

ANEXA 11 CALCULUL INDICELUI DE ÎMBUNTIRE A IZOLRII LA ZGOMOT DE IMPACT, „L ”, CORESPUNZTOR UNEI PARDOSELI PE w DAL FLOTANT

ANEXA 12 ELEMENTE DE CALCUL ACUSTIC AL INSTALAIILOR (VCA

LIST FIGURI Numr Nr.crt Denumire figur figur Stabilirea limitelor câmpului acustic apropiat, corespunztor unei

4. PROTECIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTELOR PRODUSE DE INSTALAIILE I ECHIPAMENTELE ÎNGLOBATE DIN CLDIRI 4.1 Instalaii de ventilare i condiionare a aerului (VCA) Prezentul subcapitol se refer la msurile de reducere a nivelului de zgomot produs de instalaiile de ventilare i condiionare a aerului în unitile funcionale deservite de acestea precum i în centralele de ventilaie. Elemente de proiectare

4.1.1. Se consider c o unitate funcional de cldiri de locuit, social-culturale sau industriale corespunde cerinelor de confort acustic (în cazul zgomotului produs de funcionarea instalaiilor de ventilare i condiionare a aerului), dac sunt respectate urmtoarele condiii:

a) în încperile din cldirile de locuit i social-culturale în care se limiteaz nivelul de zgomot echivalent interior datorat unor surse de zgomot exterioare, nivelul de zgomot datorat funcionrii VCA trebuie s respecte valorile prevzute în tabelele 5 i 29 din Partea III, indicativ C 125/3-2013;

b) în încperile din cldirile de locuit i social-culturale în care se limiteaz nivelul de zgomot echivalent interior datorat aciunii concomitente a surselor exterioare unitii funcionale i a agregatelor ce funcioneaz în interiorul acestora, nivelul de zgomot datorat funcionrii VCA trebuie s respecte valorile prevzute în tabelele 9 i 33 din Partea III, indicativ C 125/3-2013;

c) în halele industriale, nivelul de zgomot datorat funcionrii VCA trebuie s fie mai mic cu cel puin 5 dB decât nivelul zgomotului de fond produs de utilajele de baz din halele respective.

4.1.2. Propagarea zgomotului, provenit din funcionarea normal a VCA în cldiri, se face pe dou ci principale:

a) sub form de zgomot aerian i structural, din centrala VCA ctre celelalte încperi;

b) sub form de zgomot aerodinamic, de-a lungul canalelor de ventilaie.

4.1.3. Zgomotul aerian, ce se propag din centrala VCA ctre încperile adiacente, este radiat de suprafeele echipamentelor aflate în stare de vibraie, ca urmare a funcionrii lor normale. Zgomotul structural, ce se propag din centrala VCA ctre celelalte încperi este radiat de elementele de construcie i instalaii puse în vibraie, în urma conduciei solide i a vibraiilor produse de echipamentele aflate în stare de funcionare normal. Zgomotul aerodinamic ce se propag de-a lungul canalelor de ventilaie provine, în principal, din funcionarea ventilatoarelor racordate la acestea i depinde de particularitile traseului aerului (prizele de aer, caracteristicile geometrice ale conductelor, gurile de refulare etc.). Principalele surse de zgomot amplasate în centralele VCA sunt: -ventilatoarele; -motoarele electrice de antrenare; -compresoarele; -electropompele.

4.1.4. Nivelul de zgomot aerian produs de sursele de zgomot amplasate în centrala de ventilaie se determin prin msurri directe conform STAS 7150. Dac la faza de proiectare a centralei VCA nu se cunoate nivelul de zgomot aerian produs de echipamentele din dotare, acesta va fi determinat, în mod acoperitor, pe baz de calcul. Nivelul de zgomot global, caracteristic unei centrale VCA unde funcioneaz mai multe utilaje de tipul celor prezentate anterior, se obine prin msurri directe sau prin însumarea energetic a nivelurilor de zgomot specifice fiecruia dintre utilaje (msurate sau calculate).

4.1.5. Dac nivelul de zgomot global determinat în condiiile punctului 4.1.4 caracteristic unei centrale VCA, rezult mai mare decât 87 dB(A), se vor adopta msuri de reducere a nivelului de zgomot în urmtoarea ordine preferenial:

a) optimizarea, din punct de vedere acustic, a echipamentelor;

b) carcasarea sau ecranarea acustic a surselor de zgomot, conform prevederilor din

capitolul 2;

c)tratarea fonoabsorbant a încperii.

4.1.6. Pentru a evita transmiterea zgomotului produs de echipamentele din centralele VCA în unitile funcionale din cldire, amplasarea acestora se va face de preferin în corpuri anexe, distanate fa de cldirile principale. Când aceast recomandare nu poate fi respectat, elementele despritoare dintre centrala VCA i încperile adiacente vor fi dimensionate astfel încât s fie îndeplinite condiiile privind izolarea împotriva zgomotului aerian, prevzute în STAS 6156, tabelul 4. Când echipamentele de ventilare se monteaz direct în spaii productive, trebuie alese agregate ale cror nivel caracteristic de zgomot aerian s fie mai mici sau cel mult egal cu nivelul admisibil pentru spaiul considerat. Deoarece izolarea la zgomot aerian a încperilor adiacente centralei VCA conduce la necesitatea prevederii unor elemente de construcie despritoare, cu indici de izolare R’w mari, care de obicei nu se pot realiza în cazul unor elemente într-un strat, cu dimensiuni

uzuale, se recomand introducerea unor spaii tampon i adoptarea unor msuri care s conduc la coborârea nivelului de zgomot în central, aa cum s-a prevzut la punctul 4.1.5.

4.1.7. La optimizarea, din punct de vedere acustic, a echipamentelor se va ine seama de urmtoarele recomandri:

a) ventilatoarele trebuie alese din cataloage, astfel încât, punctul lor de funcionare s fie situat în dreptul sau în apropierea punctului de randament maxim. În figura 4.1.1 este prezentat diagrama variaiei nivelului de zgomot (sau de putere acustic) a unui ventilator centrifugal în funcie de randament; a - ventilatoare axiale b - ventilatoare centrifugale V-volum de aer debitat (m3/h) V – volum de aer optim opt (m3/h) Fig. 4.1.1 Variaia nivelului de putere acustic a ventilatoarelor în funcie de raportul "V / V " opt

b) carcasele ventilatoarelor trebuie verificate astfel încât, circulaia aerului prin ventilator s nu creeze vibraii caracterizate de amplitudini ale vitezelor mai mari de 0,7 mm/s. Dac aceast valoare este depit, carcasele vor fi rigidizate cu straturi amortizoare de vibraii;

c) echipamentele cu piese în rotaie amplasate pe arbori drepi sau cotii trebuie astfel alese încât s nu existe mase neechilibrate, antrenarea în micarea de rotaie s se fac fr ocuri iar lagrele s nu prezinte defeciuni.

4.1.8. În cazul motoarelor electrice din centralele VCA care produc zgomot cu nivel L 90 dB (A), reducerea nivelului de zgomot, produs de funcionarea normal a acestora, se va obine prin carcasare acustic, aa cum se arat în capitolul 2. În figura 4.1.2. este prezentat un exemplu principial de carcas fonoizolatoare.

1 – tabl de oel de 2mm; 2 – tratament fonoabsorbant ( de exemplu: vat mineral); 3 – tabl perforat, procent guri 20%; a – introducerea aerului de rcire; b – evacuarea aerului de rcire. Fig. 4.1.2 Carcasa unui motor electric

4.1.9. Reducerea nivelului de zgomot în centralele VCA, prin aplicarea unor tratamente fonoabsorbante, se face conform prevederilor capitolului 2.

4.1.10. Pentru limitarea propagrii zgomotului structural produs în urma conduciei solide a vibraiilor echipamentului aflat în stare de funcionare normal, se vor lua urmtoarele msuri:

a) echipamentele se vor amplasa pe sisteme amortizoare dimensionate în mod corespunztor;

b) racordarea dintre ventilatoare i canalele de ventilare se va face cu piese de legtur elastice (de exemplu racorduri de cauciuc sau pânz cauciucat care au impedana acustic sensibil mai mic decât cea a tablei de oel);

c) fixarea canalelor de ventilare de elementele de construcii se va face prin dispozitive elastice (sisteme de rezemare antivibratile). În cazul canalelor cu debite mici i mijlocii (Q 40.000 m3/h) fixarea de plafon se va realiza prin intermediul unor dispozitive tipizate de susinere vertical a canalelor, cu precizarea c între consol, tirani i canal se va interpune o band de cauciuc de duritate 30...50° Shore, cu grosime minim de 2 cm. Pentru debite mai mari (Q > 40.000 m3/h), fixarea se va face de plafon prin intermediul unor dispozitive de fixare elastic, aa cum se prevede în figura 4.1.3.

Fig. 4.1.3 Dispozitive de fixare elastic de plafon a canalelor de ventilare Fixarea de perei se va face prin intermediul unor dispozitive tipizate de susinere orizontal a canalelor, cu precizarea c între consol i canalul de ventilare se va interpune o band de cauciuc de duritate 30...50° Shore, cu grosime minim de 2 cm. Trecerea canalelor de ventilare prin perei se va face conform detaliului din figura 4.1.4.

4.1.11. Zgomotul aerodinamic care se propag de-a lungul canalelor de ventilare poate ptrunde într-o încpere în mod direct, prin intermediul gurilor de refulare sau absorbie, sau în mod indirect, fiind radiat de pereii canalelor. În primul caz, la ieirea din canal (sau intrarea în canal), nivelul de zgomot aerodinamic (global sau pentru o frecven dat) se determina cu relaia: L aer L a v er L (dB) (4.1.1) Fig. 4.1.4 Trecerea canalelor de ventilaie prin perei L aer(dB) - nivelul de zgomot aerodinamic produs de ventilator, determinat la ieirea sau v intrarea aerului în canal;

L (dB) - nivelul de zgomot aerodinamic datorat turbioanelor de aer ce apar la trecerea jetului prin grilele gurilor de refulare sau absorbie. În al doilea caz, în interiorul încperii (lâng canal), nivelul de zgomot aerodinamic (global sau pentru o frecven dat), se determina cu relaia

Laer Laer R f (dB) (4.1.2) v unde L aer(dB) - nivelul de zgomot aerodinamic produs de ventilator, determinat în punctul considerat (în interiorul canalului);

R f (dB) - indicele de atenuare la zgomot aerian corespunztor peretelui canalului la o anumit frecven f.

4.1.12. Nivelul de zgomot aerodinamic produs de ventilator depinde de viteza de circulaie a jetului de aer pe canale, de puterea acustic a ventilatorului precum i de atenurile datorate condiiilor de propagare a zgomotului în canal. Pentru o funcionare normal a instalaiei de ventilare din punct de vedere acustic, vitezele de circulaie a jetului de aer în canale nu trebuie s depeasc valorile din tabelul 4.1.1. Tabel 4.1.1 Viteze de circulaie maxime admise a aerului în canalele de ventilare din încperi obinuite i social-culturale Viteze de circulaie maxime admisibile (m/s) Nr. Tipul canalelor Încperi Sli de audiie public, crt. obinuite biblioteci i saloane de spital 0 1 2 3 Canal principal (direct de la 1 5-8 3,6-6 ventilator) 2 Canal secundar (ramificaie) 3-5 2,5-4 Guri de refulare i aspiraie 3 3-5 2,5 (seciune liber) Când sunt respectate condiiile din tabelul 4.1.1 nivelul de zgomot aerodinamic se poate determina cu relaia L aer L 10lgS L (dB) (4.1.3) v v,D c în care: L (dB) - nivelul de putere acustic a ventilatorului, msurat sau calculat; v,p S (m2) - aria seciunii canalului la ieirea din ventilator; L (dB) - atenuarea nivelului de zgomot aerodinamic datorit condiiilor de c propagare prin canale de ventilaie. Calculele acustice pe baza relaiilor (4.1.1) i (4.1.3) se fac pentru nivele de zgomot în benzi de 1/1 octav, în domeniul de frecvene minim de 63...4000 Hz.

4.1.13. Nivelul global de putere acustic a ventilatoarelor se determin prin msurri directe, conform STAS 12203/1. Dac la faza de proiectare nu se cunoate nivelul global de putere acustic a ventilatoarelor, acesta se determin prin calcule, în mod acoperitor.

4.1.14. Atenuarea nivelului de zgomot aerodinamic datorit condiiilor de propagare a jetului de aer în lungul canalelor de ventilare, se obine atât pe cale natural (tronsoane drepte, coturi, schimbri brute de seciune, ramificaii) cât i cu ajutorul unor procedee speciale. Principalele procedee speciale folosite sunt:

a)cptuirea canalelor cu produse fonoabsorbante;

b) introducerea pe trasee a unor camere de detent;

c) introducerea pe trasee a diferite tipuri de atenuatoare. Camerele de detent se obin printr-o lrgire brusc a canalului de ventilare, pe o anumit lungime. Ele produc atenuri de tip reactiv i activ. Atenuatoarele sunt elemente constructive care se introduc pe traseul canalului de ventilare i care conin suprafee tratate intens fonoabsorbant dispuse în special paralel cu direcia de parcurs a jetului de aer. Ele produc atenuri acustice preponderent de tip activ. Atenuatoarele active folosite în mod curent sunt:

a)atenuatoare active, circulare, simple;

b) atenuatoare active, circulare, cu bulb fonoabsorbant;

c) atenuatoare active, rectangulare, lamelare;

d) atenuatoare active, rectangulare, cu icane. Atenuatoarele active circulare simple reprezint adoptarea industrial a procedeului de cptuire fonoabsorbant (figura 4.1.5.). Atenuatoarele active circulare cu bulb fonoabsorbant sunt prezentate în figura 4.1.6. Fig. 4.1.5 Atenuatoare active Fig. 4.1.6 Atenuatoare active circulare, circulare, simple cu bulb fonoabsorbant Atenuatoarele active rectangulare lamelare se realizeaz prin amplasarea într-un tronson al canalului de ventilare, a unui numr de lamele fonoabsorbante, de o anumit grosime, paralele între ele (figura 4.1.7). Fig. 4.1.7 Atenuatoare active rectangulare lamelare Atenuatoarele active rectangulare cu icane sunt prezentate principial în figura 4.1.8.

L N ; D 2 a b D ; a b Fig. 4.1.8 Atenuatoare active rectangulare cu icane Calculul atenurilor nivelului de zgomot aerodinamic datorate condiiilor de propagare a jetului de aer în lungul canalelor de ventilare se face conform pct. „c" din Anexa 11.

4.1.15. La refularea sau absorbia aerului într-o (dintr-o) încpere prin intermediul unei guri de ventilare (considerat fr gril), se obin atenuri acustice care se determin conform pct. „d" din Anexa 11.

4.1.16. În cazul în care gura de ventilare este prevzut cu gril, la trecerea jetului de aer la nivelul grilei se dezvolt un zgomot al crui nivel global poate fi calculat conform pct. „e" din Anexa 11. De asemenea, în cazul anemostatelor amplasate pe plafon, nivelul global de zgomot, corespunztor trecerii jetului de aer, poate fi calculat conform pct. „c" din Anexa 11. Nivelul global al zgomotului la refularea sau absorbia aerului într-o (dintr-o) încpere se determin însumând energetic nivelurile obinute ca mai sus cu cel precizat la pct. 4.1.15.

4.1.17. Zgomotul aerodinamic care ptrunde într-o încpere prin guri de absorbie sau refulare, se propag în interiorul acestora în mod diferit, în funcie de caracteristicile geometrice existente. Nivelul de zgomot aerian într-un punct din interiorul încperii, situat la distana d de gura de absorbie sau refulare, se determina cu relaia

L Laer L Q,A,d (dB) (4.1.4) unde L aer(dB) este nivelul de zgomot aerodinamic care ptrunde în încpere, determinat

conform relaiei (4.1.1), iar L Q,A,d este corecia acustic a încperii ce depinde de factorul de directivitate Q, suprafaa echivalent de absorbie acustic A din încpere i distana d de la gura de ventilare la punctul considerat.

4.1.18. În cazul încperilor strbtute de canale de ventilare, pereii canalelor trebuie verificai astfel încât, prin capacitatea lor de izolare acustic la zgomot aerian, s nu fie permis radiaia, în încperile pe care le traverseaz, a unui zgomot caracterizat de un nivel acustic superior celui admisibil pentru încperile respective. Nivelul de zgomot aerian în încperi se poate determina, acoperitor, cu relaia (4.1.2).

4.1.19. O atenie deosebit se va acorda împiedicrii transmiterii, prin canalele de ventilare, a zgomotului între dou încperi caracterizate de regimuri acustice diferite (prin msurri de fonoizolare). În aceste situaii, pereii canalelor de ventilare trebuie s aib indicele de izolare R’w cel puin egal cu cel corespunztor peretelui despritor dintre cele dou încperi.

Fig. 4.1.9 Posibiliti de atenuare a zgomotului transmis între dou încperi prin diafonie În figura 4.1.9 sunt prezentate câteva posibilitai de izolare între încperi cu regimuri acustice diferite, traversate de canale de ventilare.

4.1.20. Proiectarea lucrrilor de VCA se va face conform reglementrilor tehnice aplicabile în vigoare, privind proiectarea instaliilor de ventilare i climatizare, securitatea la incendiu a construciilor precum i a msurilor de protecie împotriva incendiilor la lucrri de izolri i tratamente acustice. Prevederi pentru executarea lucrrilor

4.1.21. La montarea echipamentelor în centrala VCA se va acorda o atenie deosebit:

a) respectrii dimensiunilor blocului de fundaie, dimensiunilor i calitii produselor de rezemare antivibratil;

b) respectrii tipurilor de ventilatoare prevzute în proiect;

c) respectrii tipurilor de produse prevzute pentru racordurile elastice.

4.1.22. La confecionarea canalelor de ventilare i a atenuatoarelor acustice prevzute, se va acorda o atenie deosebit:

a) respectrii grosimilor de tabl prevzute în proiect;

b) respectrii tipurilor de produse fonoabsorbante precum i grosimilor acestora prevzute în proiect.

4.1.23. La montarea canalelor de ventilare trebuie s se acorde o atenie deosebit:

a) respectrii detaliilor de fixare a acestora de elementele de construcie rigide;

b) respectrii detaliilor de trecere prin perei i planee (cu asigurarea condiiilor de protecie împotriva incendiilor). 4.2 Instalaii sanitare Prezentul subcapitol se refer la msurile de reducere a nivelului de zgomot în interiorul unei uniti funcionale, datorat funcionrii instalaiilor sanitare exterioare unitii sau celor din interiorul acesteia, puse în funciune din exteriorul ei.

Elemente de proiectare

4.2.1. Sursele de zgomot considerate în acest subcapitol sunt:

a) instalaiile de hidrofor;

b) conductele de alimentare cu ap i de canalizare;

c) armturile i obiectele sanitare.

4.2.2. Pentru asigurarea limitelor de zgomot admisibile se consider c o unitate funcional corespunde cerinelor de izolare fonic împotriva zgomotului aerian provenit din instalaiile de hidrofor, centralele i punctele termice, dac elementele de construcie despritoare au indici de izolare acustic R’w mai mari sau egali cu 61 (+9) dB. Întrucât izolarea la zgomot aerian a încperilor din apartamentele cldirilor de locuit fa de usctorii, spltorii, spaii de hidrofor, centrale i puncte termice i alte spaii cu nivel de zgomot ridicat nu se poate realiza prin elemente despritoare într-un strat cu dimensiuni uzuale, se recomand introducerea unor spaii tampon sau adoptarea unor msuri care s conduc la coborârea nivelului de zgomot în centralele de instalaii.

4.2.3. Msurile referitoare la reducerea nivelului de zgomot produs de instalaiile de hidrofor se refer la vasul tampon, la electropompele de circulaie, la hidroforul propriu-zis i la compresorul de aer. Fig. 4.2.1 Model de carcas dubl

4.2.4. Reducerea nivelului de zgomot datorat funcionrii vaselor tampon se va realiza prin:

a) izolarea acustic a vasului tampon, utilizându-se tratamente antivibratile calculate corespunztor;

b) montarea corect a conductei de aduciune a apei, al crui capt trebuie sa ajung cât mai aproape de fundul vasului tampon (maximum 15 cm de acesta).

4.2.5. Reducerea nivelului de zgomot produs de electropompele utilizate de instalaiile de hidrofor se va realiza prin:

a) aplicarea unui tavan fonoabsorbant în încperea instalaiei de hidrofor (calculat i proiectat conform capitolului 2);

b) carcasarea electropompei conform prevederilor capitolului 2 (un exemplu de carcas dubl fonoizolant se d în figura 4.2.1);

c) amplasarea electromotoarelor pe fundaii prin intermediul unor reazeme antivibratile. De câte ori este posibil, se recomand amplasarea electropompelor într-o încpere situat în afara cldirii (figura 4.2.2). Fig. 4.2.2 Construcia slilor pompelor amplasate în afara cldirilor - schi de principiu

4.2.6. Reducerea nivelului de zgomot produs de electropompe i transmis pe traseele conductelor de alimentare se va realiza prin:

a) introducerea unor racorduri elastice (de ex. cauciuc) între electropompe i conducte, conform detaliilor din figura 4.2.3; Fig. 4.2.3 Detalii de racorduri elastice

b) montarea corect a hidroforului pe traseele de refulare ale electropompelor, conform figurii 4.2.4.

a) situaie existent b) situaie recomandat Fig. 4.2.4 Sisteme de montare a hidroforului pe traseul de refulare al electropompei

4.2.7. Pentru reducerea nivelului de zgomot datorat scurgerii în regim turbulent a apei prin conducte, se va aciona prin:

a) limitarea vitezei de curgere a apei (se consider c pentru cazul conductelor obinuite cu diametre mai mici de 3/4" regimul de curgere poate fi considerat acceptabil pentru viteza de curgere a apei mai mic de 2 m/s);

b) utilizarea de conducte cu perei interiori cât mai netezi i eliminarea depunerilor care apar în interiorul conductelor de ap cald.

4.2.8. Pentru reducerea nivelului de zgomot generat de schimbrile brute de seciune sau de direcie se va aciona prin:

a) trecerea lent de la o seciune la alta;

b) introducerea unui numr cât mai mic de coturi drepte în reea;

c) înlocuirea derivaiilor obinuite în T prin derivaii cu racorduri tangeniale.

4.2.9. Pentru reducerea amplitudinilor vibraiilor la conducte, se va aplica, pe suprafaa exterioar a acestora, substane cu proprieti de amortizare intern pronunate (de exemplu chit, masticuri, vat mineral). Fig. 4.2.5 Izolarea fonic a conductelor la trecerea prin elementele de construcie

4.2.10. În scopul împiedicrii transmiterii vibraiilor conductelor la elementele de construcii se vor lua urmtoarele msuri:

a) se vor prevedea elemente elastice de contact etane la trecerea conductelor prin elementele de construcii (figura 4.2.5);

b) se vor intercala garnituri elastice (de exemplu cauciuc, plut, etc.) între conducte i brrile de prindere ale acestora (figura 4.2.6);

c) prinderea brrilor de elementele de construcii se va face prin dibluri izolate cu produse amortizoare (de exemplu plut, cauciuc etc.), ca în figura 4.2.7. Fig. 4.2.6 Izolarea între conducte i Fig. 4.2.7 Prinderea brrilor cu brri cu garnituri elastice dibluri izolate

4.2.11. În scopul reducerii nivelului de zgomot datorat trecerii i evacurii apei prin robinete, pentru încadrarea în limitele admisibile de zgomot, se va proceda astfel:

a) se vor alege din cataloagele productorilor armturile cu nivel acustic specific corespunztor nivelului de zgomot admisibil prescris pentru unitatea funcional adiacent încperii în care este amplasat armtura. În tabelul 4.2.1 sunt date nivelurile acustice specifice ale unor armturi uzuale utilizate în instalaiile sanitare.

b) se va evita îngustarea brusc a seciunilor de la conducte la armturi. Tabel 4.2.1 Tipuri de armturi în funcie de nivelul acustic specific la curgerea apei cu o presiune de 0,3 Mpa Nr. Nivelul acustic specific (L ) Tipuri de S Indicativ crt. al armturilor (dB) armturi 0 1 2 3 231-1/2"; 261-3/8" (msurat la presiunea 1 35 Robinete de funcionare) 327-1/2"; 361-1/2" cu du flexibil; 2 35-40 Baterii 374-1/2"; 382-1/2" Robinete 113-1/2"; 251-1/2" Baterii 395-1/2"; 331-1/2" 3 40-45 111-3/8"; 111-1/2; 121-1/2" ; 221-1/2"; Robinete 215-1/2"; 215-5/4"; 215-1"; 212-1/2" Baterii 301-1/2"; 354-1/2" ; 331-1/2"; 341-1/2" 4 45 Robinete 111-2/3"; 111-1"; 121-1"; 212-3/4"

4.2.12. Reducerea nivelului de zgomot datorat cderii apei în diverse obiecte sanitare (czi de baie, chiuvete, rezervoare, etc.) se va realiza prin:

a) devierea jetului de ap astfel încât cderea liber s fie înlocuit printr-o prelungire pe suprafeele verticale sau oblice ale obiectului sanitar (de exemplu direcionarea apei ctre

parile laterale ale czilor de baie i nu ctre fundul lor);

b) confecionarea cordoanelor de la duuri din cauciuc sau tuburi metalice flexibile;

c) introducerea de dispozitive de linitire i dispersare a apei la duuri i armturi (de exemplu perlatoare).

4.2.13. În scopul împiedicrii transmiterii vibraiilor la elementele de construcie, se vor lua urmtoarele msuri constructive:

a) montarea obiectelor sanitare pe perei cu masa ridicat (dar în nici un caz pe cei care delimiteaz încperi linitite), prin intermediul unor garnituri elastice i printr-o fixare nerigid (figura 4.2.8);

b) separarea czii i cazanului de baie de planeul i pereii camerelor de baie, prin intermediul unor garnituri elastice (figura 4.2.9); Fig. 4.2.8 Montarea obiectelor Fig. 4.2.9 Separarea czii de baie prin sanitare printr-o fixare nerigid intermediul unor garnituri elastice

4.2.14. Protejarea camerelor de locuit din cldiri de locuit, cmine, hoteluri, case de oaspei se va realiza prin:

a) evitarea amplasrii obiectelor sanitare în încperi adiacente camerelor de locuit (figura 4.2.10);

b) evitarea amplasrii obiectelor sanitare pe pereii care delimiteaz camerele de locuit (fig. 4.2.11.). Fig. 4.2.11 Montare recomandat a Fig. 4.2.10 Amplasarea recomandat a obiectelor sanitare pe un perete care nu grupurilor sanitare fa de celelalte camere delimiteaz camerele de locuit

4.2.15. Proiectarea msurilor de reducere a nivelului de zgomot produs de instalaiile sanitare se va face conform reglementrilor privind securitatea la incendiu a construciilor. Prevederi pentru executarea lucrrilor

4.2.16. În vederea reducerii nivelului de zgomot din instalaiile sanitare, la montarea acestora se va da o atenie deosebit:

a) intercalrii de garnituri elastice între conducte i brrile de prindere;

b) fixrii brrilor de prindere în dibluri izolate cu amortizoare;

c) prinderii de tavan a conductelor cu ancore nerigide cu suspensie elastic;

d) montrii obiectelor sanitare pe perei cu masa ridicat, prin intermediul garniturilor elastice (nu se vor monta obiecte sanitare pe pereii dintre uniti funcionale i pe cei care delimiteaz încperi linitite);

e)etanrii elastice a trecerii conductelor prin perei i planee;

f) ecranrii conductelor cu mti fonoizolatoare montate nerigid.

4.2.17. Eventualele modificri de produse sau soluii de montare ale instalaiilor sanitare fa de proiect se vor face numai cu avizul proiectantului. Prevederi pentru executarea remedierilor în situaii existente

4.2.18. Remedierea unor situaii existente va începe cu verificarea, din punct de vedere mecanic, a agregatelor din centralele de instalaii sanitare.

4.2.19. În vederea determinrii modului de transmitere a zgomotului în cldire/construcie pe cale aerian sau structural, se desfac toate legturile existente între pomp i reea i se pune în funcie pompa în gol. Dac în aceast situaie se aude zgomotul în încperile adiacente centralei de instalaii sanitare, înseamn c transmiterea zgomotului se face pe cale structural, prin elementele de construcie.

4.2.20. În cazul transmiterii zgomotului pe cale structural prin elementele de construcie, utilajele se vor rezema pe amortizoare antivibratile.

4.2.21. În cazul transmiterii zgomotului pe cale structural, prin conducte, msurile de atenuare a nivelului de zgomot se vor aplica difereniat, dup cum urmeaz:

a) în cazul nivelului de zgomot cuprins între 35 i 40 dB(A), msurile de atenuare sunt: -introducerea de racorduri elastice între electropompe i conducte; -introducerea unor garnituri elastice la clapeii supapei de contrasens.

b) în cazul nivelului de zgomot în încperi cuprins între 40 i 45 dB(A), se adopt msurile de la punctul a) i suplimentar: -montarea hidroforului în serie cu electropompele; -verificarea i corectarea trecerilor conductelor prin ziduri.

c) în cazul nivelului de zgomot în apartamente, mai mare de 45 dB(A), msurile de atenuare a zgomotului se vor lua numai cu concursul specialitilor acusticieni.

4.3. Instalaii de înclzire Prezentul subcapitol se refer la msurile de reducere a nivelului de zgomot produs în instalaiile de înclzire din subsolurile cldirilor i propagat în unitile funcionale de la celelalte niveluri. Elemente de proiectare

4.3.1. Propagarea zgomotului provenit din funcionarea normal a instalaiilor de înclzire se face pe trei ci principale:

- zgomot aerian; - zgomot structural; - zgomot aerodinamic de-a lungul canalelor de instalaii.

4.3.2. Zgomotul aerian ce se propag din centralele de instalaii de înclzire ctre încperile adiacente este radiat de suprafeele echipamentelor aflate în stare de vibraie, ca urmare a funcionrii lor normale. Zgomotul structural este radiat de elementele de construcii i instalaii puse în vibraie, în urma conduciei solide i a vibraiilor produse de echipamentele aflate în stare de funcionare normal. Zgomotul aerodinamic ce se propag de-a lungul conductelor provine din funcionarea injectoarelor i ventilatoarelor racordate la acestea i depinde de particularitile traseului aeraulic. Principalele surse de zgomot din centralele de înclzire sunt: - motoarele electrice ; - ventilatoarele; - electropompele ; - injectoarele.

4.3.3. Nivelul de zgomot aerian produs de sursele de zgomot amplasate în centrala de înclzire se determin prin msurri directe conform STAS 7150. Dac în faza de proiectare nu se cunoate nivelul de zgomot aerian produs de echipamentele din dotare, acesta va fi determinat pe baz de calcul, conform punctului a) din

Anexa 12. Nivelul de zgomot global dintr-o central de înclzire în care funcioneaz mai multe utilaje se obine prin msurri directe sau prin însumarea energetic a nivelurilor de zgomot, specifice fiecruia dintre utilaje (msurate sau calculate).

4.3.4. Msurile de reducere a zgomotului i vibraiilor "la surs", în cazul centralei de înclzire constau în: - alegerea corespunztoare a echipamentelor, în funcie de putere, turaie, debit, înlime de pompare; -întreinerea corect a acestora.

4.3.5. Msurile pentru reducerea transmisiei zgomotului pe cale aerian sunt: - soluii pentru diminuarea nivelului de zgomot aerian în centralele de instalaii (carcase, ecrane, tratamente fonoabsorbante); - soluii pentru mrirea capacitii de izolare la zgomot aerian a elementelor de construcie despritoare dintre centralele de instalaii i spaiile adiacente (elemente de construcie duble, prevederea unor spaii tampon etc.); - soluii mixte (de exemplu, prevederile unor tavane fonoabsorbante suspendate care conduc atât la diminuarea nivelului de zgomot în central cât i la mrirea capacitii de izolare la zgomot aerian a planeelor).

4.3.6. Msurile pentru reducerea transmisiei zgomotului pe cale structural sunt: - proiectarea i executarea corect a modului de rezemare a echipamentelor, prin intermediul unui strat elastic; - intercalarea de garnituri elastice între conducte i brrile de prindere ale acestora; -prevederea racordurilor elastice pe conducte.

Toate aceste msuri vor fi alese i calculate conform prevederilor reglementrii tehnice pentru proiectarea i executarea msurilor de protecie acustic i antivibratil la cldiri industriale.

4.3.7. Msurile pentru reducerea zgomotului produs de curgerea fluidului sunt cele prezentate în paragrafele 4.2.7.-4.2.8. 4.4 Instalaii electrice Prezentul subcapitol se refer la msurile de reducere în interiorul unei uniti funcionale a nivelului de zgomot datorat funcionrii instalaiilor i echipamentelor electrice. Elemente de proiectare

4.4.1. Prezentul subcapitol se refer la msurile de reducere a nivelului de zgomot ce trebuie avute în vedere la proiectarea i executarea posturilor de transformatoare electrice de reea, amplasate la parterul construciilor, pentru asigurarea îndeplinirii condiiilor de confort prevzute în STAS 6156.

4.4.2. Pentru atenuarea transmiterii zgomotului aerian în vederea înscrierii nivelului su în limitele admisibile, elementele de construcie despritoare (perei i planee) trebuie s aib

un indice de izolare la zgomot aerian R' 57 5 dB. În acest scop se va folosi sistemul w „cas în cas" cu perei i planeu în structura dubl, având un interspaiu de aer continuu ca în figurile 4.4.1 - 4.4.4. În interspaiul dintre perei, ca i între planeul de rezistena i planeul de dublur, se prevede un strat fonoabsorbant din plci poroase, ce se lipesc pe pereii de rezisten ai cldirii i se aaz liber pe planeul de dublur.

Fig. 4.4.1 Sistem “cas în cas” pentru izolare fonic post trafo înglobat în cldire (PLAN)

Fig. 4.4.2 Sistem “cas în cas” pentru izolare fonic post trafo înglobat în cldire (SECIUNEA A-A) Fig. 4.4.3 Detaliu de execuie planeu ( DETALIU A )

Fig. 4.4.4 Sistem “cas în cas” pentru izolare fonic post trafo înglobat în cldire (SECIUNE B-B) Fig. 4.4.5 Sistem “cas în cas” pentru izolare fonic post trafo înglobat în cldire (SECIUNE C-C)

4.4.3. Produsele prevzute în prezentul normativ pentru perei i tavan au caracter orientativ, aceste elemente putând fi executate i din alte produse, prin procedeu monolit sau din prefabricate, respectându-se condiia ca greutatea elementului de construcie s nu fie mai mic de 80 kg/m2. De asemenea, în cazul execuiei din panouri prefabricate se va urmri atent etanarea rosturilor.

4.4.4. Pentru atenuarea transmiterii zgomotului structural, instalaiile din postul de transformare vor avea fundaii proprii, separate de restul cldirii printr-un rost continuu de minimum 5 cm, umplut cu material elastic (figura 4.4.3, figura 4.4.4).

4.4.5. În vederea evitrii unor greeli de execuie care ar putea compromite msurile de izolare fonic proiectate, orice modificri ale soluiilor constructive prevzute în proiect se vor face numai cu avizul proiectantului.

4.4.6. Proiectarea msurilor de reducere a nivelului de zgomot produs de posturile de transformare amplasate la parterul construciilor de locuit sau a altor uniti funcionale (în cadrul crora se utilizeaz produse combustibile), se va face conform reglementarilor privind securitatea la incendiu a construciilor, aplicabile, în vigoare. Prevederi pentru executarea lucrrilor

4.4.7. De câte ori este posibil, se recomand executarea carcasei interioare înainte de montarea planeului de rezisten ce acoper celula postului de transformare.

4.4.8. În cazul în care carcasa interioar se execut dup montarea planeului de rezisten, ordinea de lucru este urmtoarea:

a)se ridic 3 din cei 4 perei interiori;

b) se aplica plcile din BCA la tavan (sau alt structur uoar de acoperi) rezemate pe cei doi perei opui executai;

c) se zidete ultimul perete. 4.5 Echipamente înglobate Prezentul capitol se refer la msurile de reducere a nivelului de zgomot în interiorul unei uniti funcionale, datorat funcionrii echipamentelor înglobate. Elemente de proiectare 4.5.1.Sursele de zgomot considerate în acest subcapitol sunt:

a) ascensoare/lifturi i alte echipamente de transport pe vertical;

b) scri rulante, covoare rulante;

c) grupuri electrogene i staii de transformatoare electrice.

4.5.2. Sursele de zgomot din instalaiile de ascensoare luate în considerare în cadrul prezentului subcapitol sunt:

a) subansamblurile electro-mecanice ale instalaiei (grupuri convertizoare, motoare, reductoare, ventilatoare, trolii, etc.);

b) cabina i anexele.

Subansamblurile electro-mecanice ale instalaiei se amplaseaz, de obicei, în sala troliilor, la ultimul nivel al cldirii. Prin funcionarea lor, se produce zgomot structural i zgomot aerian care se propag în cldire conform traseelor indicate în figura 4.5.1. Fig. 4.5.1 Trasee de propagare aerian a zgomotului provenit de la instalaia de ascensor

Cabina, în funcionare normal, produce vibraii de presiune de-a lungul traseului parcurs. Aceste vibraii de presiune pot da natere unor zgomote aerodinamice de tip turbionar care se recepioneaz în mod preponderent în dreptul uilor de acces în puul liftului. În cazul opririi cabinei în dreptul unui palier, la intrarea sau ieirea persoanelor, pot apare zgomote importante la:

a)închiderea uilor de acces în puul ascensorului;

b) închiderea i deschiderea uilor cabinei;

c) acionarea pardoselii cabinei. Aceste zgomote se propag, în mod preponderent, pe cale aerian, în lungul puului ascensorului i, prin uile de acces, ctre coridoarele cldirii.

4.5.3. Combaterea zgomotelor aeriene i structurale produse de instalaiile de ascensoare se face prin:

a) msuri de reducere a nivelului de zgomot la surs;

b) soluii de limitare a propagrii zgomotului pe cale aerian sau structural;

c) utilizarea raional a instalaiei.

4.5.4. În cazul subansamblurilor electro-mecanice, msurile de reducere a nivelului de zgomot aerian la surs presupun:

a) alegerea unor echipamente electrice (grupuri convertizoare, motoare) cu nivel de zgomot redus fr rcire sau deservite de ventilatoare de rcire silenioase;

b)utilizarea preferenial a motoarelor cu ax vertical în locul celor cu ax orizontal;

c) utilizarea cu precdere a lagrelor de alunecare în locul lagrelor cu rulmeni;

d) utilizarea în special a frânelor de troliu cu ulei, în locul celor cu saboi i conectare electromagnetic;

e) utilizarea unor contactoare cât mai silenioase (prin folosirea de electromagnei cu dispozitive de amortizare în cazul contactoarelor dinamice sau prin folosirea contactoarelor statice pe baz de tiristori).

4.5.5. În cazul cabinei i al uilor de acces, msurile de reducere a nivelului de zgomot aerian la surs presupun:

a) intercalarea de garnituri elastice la pardoseala flotant a cabinei astfel încât, la intrare i ieire, s se elimine zgomotul de impact, survenit la lovirea acestuia de cadrul interior sau de suporii superiori (totodat este util aplicarea pe pardoseala flotant a unui covor elastic);

b) aplicarea de amortizoare la uile ascensorului.

4.5.6. Soluiile de limitare a propagrii zgomotului pe cale aerian trebuie s conduc la îndeplinirea condiiei

L f L f (dB) (4.5.1) ef nec

unde: L f L f L f (dB) (4.5.2) nec s adm

L f - nivelul de zgomot (dB) corespunztor sursei considerate; s

L f - nivelul de zgomot (dB) admisibil prevzut în acte normative în vigoare, adm stabilit în funcie de tipul activitilor ce se desfoar în unitile funcionale protejate;

L f - reducerea de nivel efectiv a zgomotului aerian ce se obine de-a lungul ef cilor de propagare.

4.5.7. Determinarea reducerii L f se face prin msurri acustice „in situ" în ef conformitate cu prevederile SR 6161-1, SR 6161-1/C91 sau prin calcul.

În mod orientativ, în tabelul 4.5.1 se prezint reducerile L f corespunztoare unor obstacole care intervin, în mod normal, pe cile de propagare a zgomotului din camera troliului ctre unitile funcionale, protejate (vezi figura 4.5.1.).

Reducerea de nivel L f ce se obine la propagarea zgomotului prin holurile din faa uilor de acces i la transmisia prin elemente masive de construcii se determin conform prevederilor capitolului 2 din prezentul normativ.

4.5.8. În scopul realizrii condiiei (4.5.1), în vederea optimizrii tehnico-economice, se vor avea în vedere urmtoarele msuri de principiu:

a) amplasarea judicioas a slii troliilor în cadrul cldirii, astfel încât s fie situat cât mai departe de unitile funcionale ce se protejeaz;

b)aplicarea de tratamente fonoabsorbante în sala troliilor, holuri i eventual în puul liftului;

c) realizarea, de câte ori este posibil, a unor spaii tehnice tampon, între sala troliilor i puul liftului. Tabel 4.5.1

Reducerile L f ef Frecvena (Hz) Global Nr. Obstacol crt. 63 125 250 500 1000 2000 4000 dB (A) Planee din beton armat de 20 1 cm grosime, cu goluri pentru 7 7 7 7 8 8 8 8 trecerea cablurilor Spaiu tehnic de circa 3 m 2 înlime, delimitat de planee ca 16 16 16 16 18 18 18 18 la punctul 1 Atenuare pe 10 metri liniari, în 3 lungul puului ascensorului 2 2 2 2 3 3 3 3 (netratat acustic) 4 U de acces în puul liftului 6 6 8 10 11 13 13 11

4.5.9. Se consider c nivelul zgomotului structural, provenit din funcionarea subansamblurilor electro-mecanice ale ascensoarelor montate în sala troliilor, rmâne sub valorile limit cele mai exigente dac este îndeplinita condiia

S f A v C v 80 1 (vibrari) (4.5.3) ef z z

unde: A v C v - curbe de egal efect fiziologic la vibraii, definite conform SR 12025-2; z z

S f - nivelul de trie maxim (vibrari) al vibraiilor înregistrate pe planeul ef inferior al slii troliilor.

4.5.10. În scopul realizrii condiiei (4.5.3), în mod optim din punct de vedere tehnico- economic, se vor avea în vedere urmtoarele msuri de principiu:

a)asigurarea rigiditii necesare a planeului inferior al slii troliilor;

b)amplasarea subansamblurilor electro-mecanice pe reazeme antivibratile corect dimensionate, pentru obinerea unei transmisibiliti minime;

c)montarea elastic a panourilor de comand prin intermediul unor garnituri elastice.

4.5.11. Combaterea zgomotului aerodinamic, produs în urma deplasrii cabinei ascensorului, se face prin limitarea vitezei de circulaie la valoarea de 1,5 m/s.

În cazul ascensoarelor cu viteze mai mari de 1,5 m/s, este necesar prevederea unor seciuni ale puului ascensorului cu aria de cel puin 3 ori mai mare decât aria seciunii orizontale a cabinei i a unor goluri de admisie a aerului de compensare cu seciune minim de 1 m2 (în partea inferioar i superioar a puului de ascensor).

4.5.12. La proiectarea msurilor de reducere a nivelului de zgomot produs de instalaiile de ascensoare, în cadrul crora se utilizeaz produse combustibile, se va ine seama de specificul activitii ce se desfoar în locul respectiv, în vederea respectrii condiiilor prevzute în reglementarile privind securitatea la incendiu a construciilor . Prevederi pentru executarea lucrrilor

4.5.13. La executarea msurilor de protecie împotriva zgomotului produs de instalaiile de ascensoare, se va acorda o grij deosebit la:

a) asigurarea dimensiunilor din proiect pentru suspensiile elastice ale subansamblurilor electro-mecanice ale instalaiei;

b) corecta punere în oper a tratamentelor fonoabsorbante.

4.5.14. Eventualele modificri de produse sau soluii de montare a instalaiilor de ascensor, fa de proiect, se vor face numai cu avizul proiectantului.

4.6. Protecia împotriva zgomotului din instalaii, propagat pe cale structural Prezentul subcapitol se refer la msurile de reducere a nivelului de zgomot produs prin radiaie structural datorat vibraiilor i ocurilor instalaiilor (VCA, sanitare, termice, electrice) i echipamentelor înglobate din cldiri (ascensoare, scri rulante, covoare rulante, grupuri electrogene). Izolarea antivibratil presupune o serie de msuri în vederea reducerii semnificative a transmiterii ocurilor i vibraiilor deterministe sau aleatoare pe cale structural radiant, astfel încât s nu fie afectate persoane sau s se depeasc nivelurile maxime admise de standardele de specialitate. Elemente de proiectare

4.6.1. Principalele echipamente care pot transmite vibraii în construcii sunt prezentate, împreun cu cerinele de performan referitoare la producerea i transmiterea ocurilor i vibraiilor, în tabelul 4.6.1.

Tabel 4.6.1. Cerine Cerine de performan Nr. Sisteme Echipamente Cldiri din punctul de vedere al crt. a c d e vibraiilor -integritate fizic (rezisten la ocuri) Centrale de aer -funcionalitate la rece i cald Toate 1 VAC * * * * parametri proiectai tipurile -meninerea pe poziie Ventilatoare -rezisten la rsturnare i smulgere Ascensoare * * * De locuit - transmisibilitate mic De ridicare Scri i covoare 2 * * * * - nivel redus de zgomot i transport rulante Publice -siguran în exploatare Trolii * * * Grupuri - transmisibilitate mic De electrogene - nivel redus de zgomot 3 furnizare a Publice * * * -rezisten mecanic energiei Tablouri -integritate fizic electrice Reele de - transmisibilitate mic Reele de Toate * * * * 4 conducte -rezisten mecanic conducte tipurile evi / Tuburi * * * * -integritate fizic Reele de -rezisten mecanic i transport ap * * * * stabilitate Sisteme de Boilere verticale - integritate fizic i alimentare Toate 5 geometric cu ap rece tipurile - meninerea legturii cu i cald Pompe * * structura de baz -rezisten la foc LEGEND a - rezisten mecanic i stabilitate c - igien, sntate i mediu înconjurtor d - siguran i accesibilitate în exploatare e - protecia împotriva zgomotului

4.6.2. Protecia la zgomot i vibraii trebuie realizat astfel încât s fie atinse urmtoarele deziderate:

a) ocupanii cldirii s-i poat desfura nestingherit activitatea sau s se poat odihni (atingerea parametrilor pentru confortul ambiental de lucru, odihna zilnic, studiu etc.);

b) cldirea sau pri ale acesteia s nu fie supuse unor degradri care ar putea s pericliteze rezistena, stabilitatea total sau parial;

c) s nu fie afectate condiiile de siguran în funcionare a cldirii i a echipamentelor i sistemelor înglobate.

4.6.3. Sistemele elastice antivibratile trebuie s nu permit transmiterea vibraiilor produse de sistemele i echipamentele înglobate în construcii cu valori care s depeasc limitele stabilite de standardele SR ISO Fig. 4.6.1 Sistem cu 2631-1, SR 12025-2. un grad de libertate

4.6.4. Pentru echipamentele mecanice modelate ca sisteme cu un singur grad de libertate ca în figura 4.6.1, principalele caracteristici sunt masa/ineria total a echipamentului (m), elasticitatea/rigiditatea(k) i amortizarea/disiparea(c) ale sistemului de rezemare/suspendare.

Principalii parametri ce caracterizeaz vibraiile armonice în regim liber i forat se calculeaz dup cum urmeaz: k g

a) pulsaia proprie: p (rad/s) (4.6.1) m p

b) frecvena proprie: f (Hz) (4.6.2) n 2 P 14"2!2

c) coeficientul de transmisibilitate: T 0T 100 (%) (4.6.3) P 0 1!2 2 4"2!2

d) gradul de izolare la vibraii: I 100T , (%) (4.6.4) unde au fost utilizate notaiile: g - acceleraia gravitaional (m/s2) - deformaia static a elementului elastic (m) P - amplitudinea forei perturbatoare armonice (N)

P - amplitudinea forei transmise fundaiei (N) 0T f ! -pulsaia/frecvena relativ (factor de reglaj) p f n - pulsaia forei perturbatoare armonice (rad/s)

f -frecvena forei perturbatoare (Hz)

c # -fraciunea din amortizarea critic 2 mk Deoarece în cele mai multe cazuri perturbaiile date de echipamentele i sistemele înglobate în cldiri sunt produse de mase excentrice aflate în micare de rotaie stabilizat, caracteristicile perturbaiilor armonice se determin astfel: n

e)pulsaia excitaiei: (rad/s) (4.6.5)

f) amplitudinea forei: P m r2 (N) (4.6.6) 0 0 unde au fost utilizate notaiile: n - turaia maselor excentrice (rot/min) m r - momentul static total al maselor excentrice (Kgm)

Fig. 4.6.2 Relaia dintre deformaia static i frecvena de rezonan f n Relaia grafic de legtur dintre deformaia static a arcului (elementului elastic) i frecvena proprie (de rezonan) a sistemului este reprezentat în figura 4.6.2. În cazul echipamentelor rezemate/suspendate prin intermediul arcurilor metalice de diferite tipuri la care amortizarea este mic, se poate considera c fraciunea din amortizarea critic are o valoare foarte mic (#1), expresia coeficientului de transmisibilitate

simplificându-se astfel:

T 100(%) (4.6.7) 1!2

4.6.5. În proiectarea sistemelor de rezemare/suspendare trebuie s se asigure gradele minime de izolare antivibratil în funcie de tipul echipamentelor înglobate în cldiri. În tabelul 4.6.2 sunt date valorile minime ale gradelor de izolare pentru diverse tipuri de cldiri dup destinaia social a acestora. Tabel 4.6.2 Gradul de izolare I (%) Valori normative pentru Valori recomandate pentru Nr. Tipul echipamentului biserici, restaurante, magazii, spltorii, fabrici, subsoluri crt. cldiri de birouri, coli, tehnice, garaje, nivele spitale, studiouri de radio intermediare 1 Climatizoare de aer (monobloc) 90 70 2 Agregate de tratare a aerului 90 70 3 Compresoare centrifugale 95 80

4 Compresoare cu piston 15-50 CP 90 75 50-150 CP 95 80 5 Agregate de înclzire i ventilare 90 70 6 Turnuri de rcire 90 70 7 Condensatoare de aer prin evaporare 90 70 8 Reea de conducte 90 70

9 Pompe >3 CP 95 80

4.6.6. În alegerea tipurilor de sisteme i produse de izolare antivibratil, se va ine seama de asigurarea cerinelor de performan referitoare la obinerea unor valori ale gradelor de izolare antivibratil minime. Astfel, în funcie de modul de izolare antivibratil i de frecvenele de excitaie, în tabelul 4.6.3 sunt date valorile maxime ale gradelor de izolare obinute în mod uzual. Tabel 4.6.3 Frecvena 350 500 650 800 1000 12001750 3600 excitaiei (min-1) Sistem antivibratil Frecvena Gradul de izolare I (%) proprie(min-1) 109 88 95 97 98 99 Max.Max.Max. Sisteme izolatoare flexibile cu 133 80 92 96 97 98 98,5 Max.Max. arcuri metalice 188 60 84 91 94 96 97,5 99 Max. Sisteme izolatoare pe baz de 305 - 39 75 85 92 93 97 99 neopren cu elasticitate mare Sisteme izolatoare pe baz de 430 - - - 60 80 85 95 98 neopren cu elasticitate mic Produse izolatoare cu dou 502 - - - - 67 79 91 97 straturi de forfecare Produse izolatoare cu un strat 710 - - - - - 47 82 96 de forfecare Sisteme izolatoare din plut 1415 - - - - - - 73 95 flexibil de densitate standard

4.6.7. Aprecierea gradului în care vibraiile echipamentelor i sistemelor înglobate afecteaz unitile funcionale din cldiri se face în funcie de trei criterii:

a) rspunsul subiecilor umani;

b) potenialele daune cauzate echipamentelor sensibile din cldire;

c) severitatea vibraiilor echipamentului/sistemului înglobat. În figura 4.6.3 i tabelul 4.6.4 sunt date criteriile de acceptare a mrimii vibraiilor msurate pe structura cldirii în apropierea sursei sau în zona cldirii în care se gsesc oameni sau echipamente sensibile la vibraii. Dac nu sunt disponibile nivelurile acceptate de fabricant, se utilizeaz valorile specificate în tabel i curbele din figur. Fig. 4.6.3 Criterii de acceptare a vibraiilor Fig. 4.6.4 Evaluarea severitii vibraiilor În figura 4.6.4. sunt date nivelurile RMS ale vitezei pentru care se poate face o apreciere a severitii vibraiilor msurate pe echipamente, structura de suinere a acestora sau pe elementele de rezemare. În cazul msurrii deplasrii sau acceleraiei RMS, relaiile dintre acestea i vitez sunt v v Y RMS RMS (4.6.8) RMS 2f a v 2fv (4.6.9) RMS RMS RMS unde: Y , v , a reprezint valorile RMS ale deplasrii, vitezei acceleraiei RMS RMS RMS f - frecvena central a benzilor 1/3 octav

Tabel 4.6.4 Exigene pentru ocupani umani Ocupani umani Perioada din zi Curba Vânztori toatperioada J Funcionari toatperioada I 700-2200 H-I Locatari rezideniali (standarde ambientale bune) 2200-700 G Sli de operaii i zone critice de lucru toat perioada F Exigene pentru echipamente Zone cu echipamente de calcul H Microscop Microscop E Laboratoare metrologice; Comparatoare optice; Echipament microelectronic clasa A (*) Microoperaii; Operaii la ochi; Microscop >400X; Echipament optic pe platforme izolate; D Echipament microelectronic clasa B (*) Microscop electronic C microelectronic clasa C (*) Microscop electronic >30000X; Spectrometre de mas; Echipamente de implant celule; B Echipament microelectronic clasa D (*) Laser neizolat i sisteme optice de cercetare; Echipament microelectronic clasa E (*) A (*) Clasa A: Inspecie, testare probe, alte echipamente Clasa B: Aliniatoare, echipamente critice pentru fotolitografie cu limea liniei > 3 m Clasa C: Aliniatoare, echipamente critice pentru fotolitografie cu limea liniei 1-3 m Clasa D: Aliniatoare, echipamente critice pentru fotolitografie cu limea liniei 0,5-1m, sistemele bar-electron Clasa E: Aliniatoare, echipamente critice pentru fotolitografie cu limea liniei 0,25-0,5 m, sistemele bar-electron

4.6.8. În vederea asigurrii unui bun grad de izolare antivibratil a echipamentelor i sistemelor înglobate se urmrete ca frecvena/pulsaia proprie a sistemului s fie mai mic decât frecvena/pulsaia de funcionare a mainii de circa 3-10 ori (aceste valori limit corespund unui grad de izolare de circa I=87,5-99%).

4.6.9. Determinarea i alegerea sistemului i produselor de izolare i a caracteristicilor elementelor antivibratile se fac utilizând urmtorul algoritm:

a) se stabilete gradul de izolare I în funcie de cerinele de exigen impuse;

b) se stabilete frecvena/pulsaia proprie (de rezonan) f /p; n

c) se determin deformaia static a sistemului de izolare antivibratil cu relaiile (4.6.1) i (4.6.2) sau din nomograma din figura 4.6.2, inând seama i de limitrile geometrice i de condiiile de stabilitate a funcionrii în regim forat stabilizat.

d) dac se utilizeaz sisteme antivibratile din cauciuc sau din alte produse nemetalice, se folosesc procedurile de alegere i de calcul din documentaiile fabricanilor;

e) dac se utilizeaz sisteme pneumatice de izolare se folosesc procedurile de alegere i de calcul din documentaiile fabricanilor;

f) dac se utilizeaz arcuri metalice pentru rezemarea/suspendarea echipamentului, coeficientul de rigiditate al elementului singular se determin dup cum Fig. 4.6.5 Sistem izolat cu patru urmeaz: elemente antivibratile G mg k (4.6.10)

unde Gmg este greutatea total a echipamentului sau sistemului înglobat.

4.6.10. Pentru echipamente i sisteme înglobate rezemate/suspendate prin intermediul a patru izolatori antivibratili (figura 4.6.5), la alegerea elementelor de rezemare trebuie s se in seama de greutatea distribuit pe fiecare element în parte (dat de poziionarea centrului de greutate C.G. în plan orizontal). În acest sens, se recomand utilizarea urmtorului algoritm de calcul:

a) se stabilesc forele preluate de cei patru izolatori cu relaiile:

a) b& F G ’1 $ (4.6.11)

l ( h% ) a&) b& F G’1 $’1 $ (4.6.12)

( l %( h% a b F G (4.6.13)

l h

b) a& F G ’1 $ (4.6.14) 4 h( l %

b) se determin coeficienii de rigiditate ai celor patru elemente (cu deformaia static determinat conf. pct. 4.6.9 lit.c), aceeai pentru toate cele patru elemente antivibratile): F k i i1,4 (4.6.15) i

c) în cazul echipamentelor cu simetrii dimensionale i de distribuie a maselor, alegerea rigiditilor elementelor de izolare antivibratil se simplific astfel: G -simetrie dup o ax vertical (a0,5l b0,5h): k k k k 1 2 3 4 4 G a G ) a& -simetrie dup un plan vertical (b0,5h): k k k k ’1 $ 1 3 2l 2 4 2( l %

4.6.11. Dac sunt necesare analize mai complete (i mai apropiate de realitate) ale sistemului echipament-structur, în care se ine seama i de elasticitatea fundaiei sau structurii în ansamblu, se utilizeaz un model de calcul cu dou grade de libertate ca în figura 4.6.6. Acest model de calcul se impune mai ales pentru echipamentele situate la nivelele superioare ale cldirilor i mai ales pentru cele montate pe acoperi. Modelul cu dou grade de libertate se poate folosi obinându-se rezultate mult mai apropiate de realitate i pentru echipamentele montate pe structur prin Fig. 4.6.6 intermediul unor fundaii flexibile. În modelul cu dou grade de libertate Sistem cu considerat, fundaia sau structura flexibil este caracterizat de masa m, f dou grade de coeficientul de rigiditate k i coeficientul de amortizare c, iar echipamentul i f f libertate elementele de izolare antivibratil au caracteristicile m (masa), k (coeficientul de rigiditate) i c (coeficientul de amortizare). În cazul în care amortizrile sunt foarte mici (ex.: amortizri structurale, arcuri din oel), defazajul dintre excitaie i fora transmis structurii este zero sau , pulsaiile/frecvenele proprii calculându-se cu formulele 0 - p p 1 * * / 1 p 2 f ’ ) 1 k $ & 1 p 2 f ’ ) 1 k $ & 2 4 p 2 f * * , (4.6.16) 1 ’ $ ’ $ 2* p 2 ( k f % p 2 ( k f % p 2 * * . +

0 - p p 1 * * / 1 p 2 f ’ ) 1 k $ & 1 p 2 f ’ ) 1 k $ & 2 4 p 2 f * * , (4.6.17) 2 ’ $ ’ $ 2* p 2 ( k f % p 2 ( k f % p 2 * * . + 0 - f f 1 * * / 1 f f 2 ’ ) 1 k $ & 1 f f 2 ’ ) 1 k $ & 2 4 f f 2 * * , (4.6.18) 1 n ’ $ ’ $ 2* f n 2 ( k f % f n 2 ( k f % f n 2 * * . + 0 - f f 1 * * / 1 f f 2 ’ ) 1 k $ & 1 f f 2 ’ ) 1 k $ & 2 4 f f 2 * * , (4.6.19) 2 n ’ $ ’ $ 2* f n 2 ( k f % f n 2 ( k f % f n 2 * * . + unde au fost utilizate notaiile: k p - pulsaia proprie a sistemului echipament-elemente de izolare antivibratil m k p f - pulsaia proprie a fundaiei (structurii flexibile) f m f p 1 k f -frecvena proprie a echipamentului n 2 2 m f p f 1 k f -frecvena proprie a fundaiei (structurii flexibile) f 2 2 m f

4.6.12. Coeficientul de transmisibilitate a forei perturbatoare de la echipament la structura rigid a cldirii (prin intermediul fundaiei sau a componentelor structurale flexibile) se calculeaz în funcie de caracteristicile sistemului echipament-fundaie (pulsaii/frecvene proprii, elasticiti) i de pulsaia/frecvena perturbaiei astfel: P 100 T 0T 100 (%) (4.6.20a) P ) &

’ ’ ) 1 2 $ $ & ’ ’ 1 k p 2 2 $ $ k ( p 2 % ’ ( k f p 2 f p 2 $ % k f sau P 100 T 0T 100 (%) (4.6.20b) P 0 ’ ) 1 f 2 $ & ’ ’ ) 1 k f n 2 f 2 $ $ & k ’ ( f n 2 $ % ’ ( k f f f 2 f n 2 $ % k f

4.6.13. Amplitudinile normate (adimensionale) ale deplasrilor echipamentului i fundaiei se calculeaz cu relaiile:

k

k f

1 1 Y k f p 2 f k f f f 2 (4.6.21) P k 0 ’ ) 1 2 $ & ’ ’ ) 1 k 2 $ $ & k ’ ) 1 f 2 $ & ’ ’ ) 1 k f 2 $ $ & k ’ $ ’ $ ( p 2 % ’ ( k f p 2 f $ % k f ( f n 2 % ’ ( k f f f 2 $ % k f Y f 1 1 (4.6.22) P ) & ) & k 0 f ’ ’ ) 1 2 $ $ & ’ ’ 1 k 2 $ $ k ’ ’ ) 1 f 2 $ $ & ’ ’ 1 k f 2 $ $ k ( p 2 % ’ ( k f p 2 f $ % k f ( f n 2 % ’ ( k f f f 2 $ % k f unde au fost utilizate notaiile: P 0 - deformaia sistemului elastic de rezemare a echipamentului la aplicarea forei k P în regim static

P 0 - deplasarea fundaiei la aplicarea forei P în regim static

k f

4.6.14. Pentru proiectarea sistemelor de izolare antivibratil care s corespund exigenelor i criteriilor de performan de la pct. 4.6.5 i 4.6.6, se impune determinarea pe cale experimental sau prin calcule a amplitudinii perturbaiilor generate de echipamentele i sistemele înglobate. Deoarece în majoritatea cazurilor perturbaiile sunt generate de mase excentrice în micare de rotaie stabilizat cu turaia n (rot/min), pentru calculul amplitudinilor forei armonice se poate utiliza relaia (4.6.6), unde momentul static se poate evalua cu relaia A m r 0,0254 , (Kgm) (4.6.23)

n unde constanta A este dat, pentru diferite clase de echipamente cu elemente în micare de rotaie, în tabelul 4.6.5. Tabel 4.6.5 Echipament (tipul rotorului) A Arbori i rotori din maini de concasare, maini agricole; componente individuale ale motoarelor; arbori cotii ai motoarelor cu minim ase cilindri; pompe de noroi i 6,0 dragoare Pri din mainile tehnologice de proces; reductoarele turbinelor marine; tamburi centrifugali; volani; rotoare pompe; maini unelte; rotoarele motoarelor electrice 2,4 normale; componentele individuale ale motoarelor cu exigene speciale Turbine cu abur i gaze; rotoare de turbogeneratoare i turbocompresoare; rotoare ale mainilor electrice medii i mari cu exigene speciale; rotoarele mainilor electrice 1,0 mici; pompe de turbine

4.6.15. În cazul ventilatoarelor cu elice i suflantelor centrifugale (din sistemele VCA), valorile normale (tehnologice) ale dezechilibrrilor (momentelor statice ale maselor excentrice) sunt prezentate în tabelul 4.6.6. Valorile maxime ale dezechilibrrilor pentru acest tip de maini rotative pot ajunge pân la dublul valorilor din tabel.

Tabel 4.6.6 Valorile normale (tehnologice) ale dezechilibrrilor (momentelor statice ale maselor excentrice) Ventilatoare Suflante Diametru Dezechibr. DiametruDezechibr. Diametru Dezechibr. Diametru Dezechibr. (mm) (gmm) (mm) (gmm) (mm) (gmm) (mm) (gmm) 205 610 216 230 660 216 150 72,0 610 1000,8 255 710 288 180 205 93,6 660 1252,8

280 760 324 230 255 710 1504,8 108,0 305 915 432 280 760 1749,6 355 1065 720 305 355 815 2001,6 180,0 405 1220 1008 380 865 2253,6

455 1370 1080 405 324,0 915 2505,6 510 144 1525 1440 455 489,6 965 2750,4 560 180 510 662,4 1015 3002,4

4.6.16. Procedur de analiz a vibraiilor echipamentelor înglobate - exemplu de calcul a parametrilor de izolare antivibratil (frecvene proprii, coeficient de transmisibilitate, gradul de izolare) pentru o unitate de VCA acionat de un ventilator centrifugal (suflant) cu diametrul rotorului de 965 mm, turaia nominal de 300 rot/min, o greutate de 11000 N, instalat pe un planeu cu deschiderea de 6 m construit din beton uor. Ventilatorul este amplasat la distana de 1,8 m de captul planeului, pe arcuri metalice cu deformaia static de 25 mm. Planeul este proiectat pentru o sarcin variabil maxim de 2400 N/m2 (sarcina variabil efectiv fiind de 1450 N/m2), deformaia sub sarcina variabil maxim fiind de 1/1200 din deschiderea planeului. 4.6.16.1 Cazul planeului rigid (sistem cu un grad de libertate - figura 4.6.1)

a) Se calculeaz pulsaia proprie i frecvena de rezonan cu relaiile (4.6.1) i (4.6.2): g 9,81 p 19,8091 (rad/s) 0,025 p 19,8091 f 3,1527 (Hz) n 2 2

b) Se calculeaz coeficientul de rigiditate echivalent al sistemului de izolare cu relaia (4.6.10): G 11000 k 440000 (N/m) 0,025 Dac ventilatorul este rezemat pe patru arcuri ca în figura 4.6.5, se determin coeficienii de rigiditate individuali cu relaiile (4.6.11)-(4.6.14).

c) Se calculeaz pulsaia i frecvena de funcionare a ventilatorului cu relaia (4.6.5): n 300 31,4159 (rad/s) 30 30 31,4159 f 5 (Hz) 2 2

d) Se calculeaz factorul de reglaj al ventilatorului:

31,4159 ! 1,5859 p 19,8091

e) Se calculeaz coeficientul de transmisibilitate al forei la structura rigid cu relaia (4.6.7):

T 10066 (%) 11,5859 2

f) Se calculeaz gradul de izolare cu relaia (4.6.4): I 100T 1006634(%)

g) Deoarece, conform tabelului 4.6.2, gradul de izolare trebuie s fie minim 90% (pentru aplicaiile cele mai exigente), factorul de reglaj trebuie s aib valoarea minim: 1 100 100 ! 1 1 1 3,3166 min T 100I 10090 max min

Pentru mrirea factorului de reglaj de la 1,5859 la minim 3,3166 se poate aciona pe trei ci: 10.Se mrete turaia nominal de funcionare a ventilatorului (cu consecine asupra creterii amplitudinii forei perturbatoare i a amplitudinii forei transmise structurii cldirii);

4.6.8. Tabel 4.6.8 Deformaia în funcie de lungimea deschiderii Sarcina Suport Variabil Permanent Total maxim normal maxim maxim Podea L/360 L/240 L/1400-L/800 L/720 Acoperi L/240 L/180

h) Se calculeaz coeficientul de rigiditate al podelei cu relaia 3EIL k K (4.6.27) f C a

La

unde a este distana fa de captul grinzii la care se monteaz ventilatorul, iar factorul K (ca de altfel i cel cu C valoarea de 0,625 utilizat în calculul masei grinzii echivalente) este corecia fcut datorit faptului c, în realitate, o grind nu este simplu rezemat i coloanele verticale pe care sunt fixate grinzile sunt la rândul lor flexibile. Factorul K poate lua valoarea minim egal cu 1 C (cazul grinzii simplu rezemate) i este maxim în cazul grinzii încastrate în coloanele laterale considerate rigide. În funcie de raportul a/L, în figura 4.6.7 este prezentat valoarea Fig. 4.6.7 Variaia factorului K în maxim a factorului K pentru grinda încastrat rigid în C C funcie de poziia echipamentului pe capete. Pentru cele mai multe din cldirile construite cu grinda echivalent structura pe cadre, factorul K =1,267, astfel încât coeficientul C de rigiditate al podelei se calculeaz astfel: 3 2,43210 7 6 k 1,267 9,6964210 6 (N/m) f 1,8

61,8

i) Se calculeaz pulsaia i frecvena proprie ale podelei cu relaiile p k f 9,6964210 6 46,5619 (rad/s) f m 4472,5 f f p f 46,5619 7,4106 (Hz) f 2 2

j) Se calculeaz rapoartele adimensionale ale coeficienilor de rigiditate i frecvenelor: k 440000 0,04538 k f 9,6964210 6 f f 7,4106 2,350561’ ) f f $ &2 5,525131’ ) f n $ &2 0,18099 ’ $ ’ $ f n 3,1527 ( f n % ( f f %

k) Se calculeaz frecvenele proprii ale sistemului cu relaiile (4.6.18) i (4.6.19): f 3,1527 1 / 03 15,52513 10,04538 4 3 15,52513 10,04538 4 2 4 5,52513, - 1,2 2. + 1 f 3,0697 (rad/s) f 7,6109 (rad/s) 1 2

l) Se calculeaz factorul de reglaj al ventilatorului: f 31,4159 f 2 ! 1,58591 2,51508 p f n 19,8091 f n 2

m) Se calculeaz coeficientul de transmisibilitate cu relaiile (4.6.20):

T 138 (%) 12,51508 10,045380,18099 2,51508 0,04538

n) Se calculeaz amplitudinile deplasrilor ventilatorului i podelei cu relaiile (4.6.21) i (4.6.22):

Y 5,9265 1 0,045380,18099 2,51508 10,967210 6 (m) 440000 12,51508 10,045380,18099 2,51508 0,04538 5,9265 Y f 12,51508 10,045 9 3 ,6 8 9 64 0, 2 18 1 0 0 9 6 9 2,51508 0,04538 0,84325210 6 (m)

o) Se calculeaz valorile ptratice medii ale vitezelor ventilatorului i podelei cu relaia (4.6.8): v Y 2f Y 2 5 10,967210 6 2,436210 4 (m/s) RMS RMS

Y v Y 2f f 2 5 0,84325210 6 1,873210 5 (m/s) fRMS fRMS

p) Interpretarea rezultatelor obinute:

4.6.17. Sistemele de izolare a vibraiilor constau din postamentul/structura echipamentului înglobat, izolatorii antivibratili i structura suport a cldirii. În plus, sistemul trebuie s mai cuprind i elementele de legtur (conexiunile dintre evi, conducte sau conductori electrici) i mecanismele de limitare impuse de necesitatea unei alegeri improprii a izolatorilor antivibratili sau existenei de elemente care limiteaz efectul izolrii. Simpla prezen a izolatorilor antivibratili nu garanteaz c echipamentul nu mai transmite vibraii structurii cldirii. În vederea alegerii unui sistem de izolare antivibratil eficient tehnic i economic, proiectanii trebuie s aib la dispoziie urmtoarele elemente:

a) caracteristicile izolatorilor antivibratili: tip, dimensiune, capacitatea de încrcare, caracteristici elastice i reologice, deformaii statice i dinamice admisibile, sistem de identificare;

b) caracteristicile dimensionale i ineriale ale echipamentelor care se izoleaz la vibraii;

c) exigenele de izolare antivibratil impuse de aplicaia concret.

4.6.18. La alegerea sistemelor, elementelor individuale i a produselor de izolare antivibratil trebuie s se in seama de caracteristicile acestora, de parametrii statici i dinamici ai echipamentelor care se izoleaz la vibraii, precum i de indicele global care descrie izolarea antivibratil (gradul de izolare antivibratil). În tabelul 4.6.3 sunt date câteva valori ale gradelor de izolare ce se pot obine în funcie de izolatorii folosii i domeniile de frecvene de lucru.

Cele mai uzuale produse, elemente i sisteme de izolare antivibratil a echipamentelor înglobate în cldiri sunt:

a) arcurile din oel;

b) izolatorii din elastomeri;

c) izolatorii pneumatici;

d) covoarele din fibr de sticl;

e) postamentele izolatoare;

f) conectorii flexibili;

g) podelele flotante;

h) opritorii seismici.

4.6.19. Cele mai utilizate pentru izolarea la vibraii a echipamentelor cu antrenare mecanic sunt arcurile din oel care sunt fiabile, asigur o deformaie static mare (>10 mm) i o bun calitate a izolrii antivibratile. Fig. 4.6.8 Fig. 4.6.9 Arc elicoidal Sistem de arcuri cu cilindric din oel limitarea deplasrii Ansamblul cu arc liber din oel este prevzut la cele dou capete cu plci metalice, covoare de neopren i un urub de reglare i fixare ca în figura 4.6.8. La alegerea arcurilor din oel trebuie s se asigure un raport între diametru i înlimea de lucru (înlimea sub sarcina static) cu valoarea de 0,8÷1,0. Proiectarea arcurilor trebuie s aib în vedere obinerea unei rigiditi orizontale cel puin cât cea orizontal (pentru asigurarea stabilitii în regim de funcionare) i o deformaie corespunztoare la cel puin 50% peste sarcina nominal. Covorul de neopren (de circa 6 mm grosime) se utilizeaz pentru reducerea transmiterii vibraiilor de frecvene ridicate la structura cldirii, precum i pentru montarea izolatorului pe planee de beton fr a fi necesare boluri sau alte sisteme de fixare. Arcurile din oel cu limitarea deplasrii sunt utilizate în cazul în care are loc mutarea temporar a echipamentului sau la montarea izolatorului (figura 4.6.9) i se dorete blocarea arcului. Categoriile de echipamente înglobate care necesit astfel de sisteme de izolare antivibratil sunt:

a) echipamentele cu variaii mari de mase (boilere, echipamente de refrigerare);

b) echipamentele exterioare (ex.: turnurile de rcire) pentru prevenirea deplasrilor excesive generate de vânt. Dup montarea arcurilor cu limitarea deplasrii, elementele de reglare (piulie, uruburi) sunt scoase sau scurtate pentru a se asigura distana necesar care s permit preluarea forelor de ctre arc fr ca acesta s-i schimbe înlimea. În cazul utilizrii acestui tip de izolator la echipamentele exterioare cu deplasri laterale mari datorate vântului, trebuie s se aib în vedere evitarea blocrii Fig. 4.6.10 Arc Fig. 4.6.11 Arc izolatorului prin contactul direct dintre placa din oel în carcas pentru suspendare superioar i bolurile de limitare a deplasrii.

Izolatorii de tip arc metalic elicoidal în carcase (figura 4.6.10) au avantajul unui mai mic gabarit de montaj precum i a stabilitii dinamice în funcionare. Acest tip de izolator nu este prea utilizat deoarece carcasa (care este cptuit cu neopren la interior) are tendina s blocheze arcul în cazul unor sarcini laterale mari i, în plus nu permite inspecia facil în caz de defeciune. Izolatorii cu arcuri metalice de suspendare sunt folosii la izolarea antivibratil a conductelor, evilor i a componentelor mici ale sistemelor i echipamentelor care sunt suspendate de tavan. Acest tip de izolator poate fi alctuit din arcuri metalice cu un strat de neopren sau i mai bine dintr-o combinaie de arcuri metalice i izolatori din neopren. Indiferent de varianta constructiv, este important ca gaura din partea superioar a carcasei s fie suficient de mare astfel încât bara de suspendare s se poat roti cu unghi minim de 250 înainte ca arcul s intre în contact cu carcasa; contactul direct dintre bara metalic de suspendare i carcas duce la blocarea izolatorului antivibratil.

4.6.20. Datorit îndeosebi costurilor reduse de fabricaie, izolatorii antivibratili din elastomeri sub diferite forme geometrice obinute prin turnare sau sub forma unor covoare profilate, au cptat o larg întrebuinare în realizarea sistemelor de rezemare/suspendare atât pentru echipamentele antrenate mecanic cât i la alte tipuri de maini sau componente ale acestora. Produsele utilizate pentru fabricaia acestui tip de izolatori sunt: neoprenul, butilul, siliconul, poliuretanul, cauciucul natural i cel sintetic. Datorit proprietilor (rezisten la medii acide i alcaline, Fig. 4.6.12 Fig. 4.6.13 precum i la uleiuri minerale i sintetice), cel mai Izolator din Covor din utilizat elastomer este neoprenul. neopren turnat neopren turnat Izolatorii din elastomeri sunt folosii dac nu se cer deformaii statice i dinamice prea mari. În mod uzual, deformaiile statice admisibile sunt de pân la 8 mm i nu pot depi 12-13 mm. Izolatorii din elastomeri sunt utilizai îndeosebi pentru izolarea antivibratil a echipamentelor uoare i de putere mic sau a celor aflate în subsolurile cldirilor. Izolatorii obinui prin turnare (izolatori modelai) pot avea diverse forme geometrice, cele mai întâlnite fiind cele cilindrice, tronconice, paralelipipedice, hiperbolice, inelare, sferice (în figura 4.6.12 este prezentat un izolator cu talp de rezemare/fixare i plac superioar de montare pe echipament). În mod uzual, elastomerii turnai au duritatea între 300Sh i 700Sh, aceasta fiind recunoscut dup codul (internaional) de culoare: negru pentru 300Sh, verde pentru 400Sh, rou pentru 500Sh, alb pentru 600Sh i galben pentru 700Sh. Pentru creterea fiabilitii, a caracteristicilor de izolare i a stabilitii la utilizarea în regim dinamic, izolatorii din elastomeri turnai pot fi prevzui cu inserii din diferite produse i structuri, plci metalice i boluri/uruburi pentru fixare, sau pot fi realizate diverse tipuri de montaje cu mai multe astfel de elemente în funcie de cerinele de proiectare. Covoarele profilate din elastomeri (figura 4.6.13) de duritate 30÷600Sh, într-un singur strat sau în dou straturi cu o inserie între ele, sunt utilizate cu sau fr fixare pe structura cldirii îndeosebi pentru izolarea frecvenelor înalte. În mod uzual se pot întâlni ca suport de aezare pentru izolatorii de tip arc de oel i, uneori la fundaiile unor echipamente mecanice. Izolatorii de suspendare din elastomeri sunt realizai într-o construcie asemntoare celor cu arcuri din oel, uneori fiind utilizai într-o construcie combinat. Fig. 4.6.14 Fig. 4.6.15 Izolator Izolator din pneumatic fibre de sticl

4.6.21. Izolatorii pneumatici (arcuri pe pern de aer) sunt camere închise (burdufuri) de form cilindric, toroidal (figura 4.6.14) sau chiar prismatic fabricate din cauciuc care rezist la presiuni nominale de 700 kPa i asigur stabilitatea static i dinamic a echipamentelor. În mod uzual se pot întâlni la realizarea unor sisteme antivibratile cu frecvene de rezona de 0,5÷1,5 Hz (în funcie de forma acestora i presiune) i deformaii statice echivalente de 150÷180 mm, având i avantajul c suport o gam larg de sarcini prin varierea presiunii aerului din burduf. Izolatorii pneumatici sunt prevzui cu un sistem de completare a aerului i supape de control i reglaj a înlimii i presiunii din burduf pentru asigurarea încrcrilor necesare i pentru compensarea variaiilor de temperatur i a forelor externe.

4.6.22. Izolatorii din fibr de sticl i covoarele din fibr de sticl inert, anorganic de înalt densitate, precomprimat în forme speciale de turnare sunt acoperite cu un strat din elastomeri pentru a le conferi rezisten la ap. Izolatorii din fibr de sticl (figura 4.6.15) sunt în grosimi de 25÷100 mm, pot avea deformaii statice de 5÷25 mm i pot suporta greuti de 10÷7500 Kg. Covoarele din fibr de sticl sunt folosite la izolarea pompelor, cristalizatoarelor, turnurilor de rcire i a altor echipamente similare, au o eficien ridicat în reducerea ocurilor provenite de la diverse tipuri de maini i sunt folosite ca suport pentru podelele flotante sau fundaiile suplimentare ale echipamentelor grele. Fig. 4.6.16 Postament structural Fig. 4.6.17 Fig. 4.6.18 Postament pentru acionare ventilator Rame metalice metalic cu beton înglobat

4.6.23. Postamentele izolatoare reprezint soluia de izolare cea mai bun din punct de vedere tehnic în cazul echipamentelor antrenate de diverse tipuri de motoare prin intermediul unor transmisii mecanice. Prin rigiditatea lor ridicat torsional i la încovoiere, aceste sisteme asigur meninerea alinierii dintre echipament i motorul de antrenare, crete fiabilitatea transmisiilor prin curele i asigur o ridicat calitate a izolrii echipamentului. Postamentele constau în structuri metalice (grinzi, cadre), uneori umplute cu beton i sunt montate pe structura cldirii prin intermediul unor izolatori antivibratili individuali. Proiectarea platformelor izolatoare este la fel de important ca i proiectarea izolatorilor propriu-zii. În proiectare trebuie s fie avute în vedere o serie de probleme cum ar fi:

a) rezistena la încovoiere i torsiune sub aciunea greutii distribuite proprii i a echipamentului precum i la solicitrile motorului elementelor de transmisie sau echipamentului;

b) rezonana platformei: componentele postamentului mai grele sau cele lungi tind s vibreze la frecvene mai joase, mrind astfel forele transmise izolatorilor antivibratili. Postamentele structurale (figura 4.6.16) pot fi montate pe izolatori antivibratili arcuri metalice sau izolatori din elastomeri i trebuie s menin alinierea prilor componente ale echipamentului i s reziste la solicitrile dinamice de regim i mai ales la cele din regimurile tranzitorii (pornire, oprire) fr dispozitive suplimentare de meninerea poziiei.

Postamentele structurale sunt confecionate prin sudur din profile (T, L, I, U) mari de oel (de pân la 350 mm cu condiia ca înlimea s nu depeasc 1/10 din lungime), au form rectangular i pot fi utilizate pentru toate tipurile de echipamente înglobate. Pentru pompele cu carcase ramificate se pot prevedea i supori pentru coturile de aspiraie i refulare. Ramele metalice (figura 4.6.17) sunt folosite pentru susinerea echipamentelor care nu necesit un postament unitar sau acolo unde izolatorii sunt în afara proieciei verticale a echipamentului i ramele joac rol de cadru. În practic se utilizeaz grinzi cu înlimi cuprinse între 100 mm i 300 mm (cu excepia cazurilor unde se prevede altfel), cu condiia ca aceste înlimi s nu fie mai mici de 1/10 din deschiderea grinzii. Pentru izolarea antivibratil a pompelor, ventilatoarelor de înalt presiune sau a echipamentelor cu grad mare de neechilibrare a componentelor aflate în micare de rotaie i cu turaia nominal mic, se utilizeaz postamentele metalice cu beton înglobat (ca în figura 4.6.18). Aceste sisteme de izolare sunt Fig. 4.6.19 Postament structural pentru caracterizate de o distribuie uniform a greutii acionarea ventilatorului pe izolatorii antivibratili individuali, de o coborâre a centrului de greutate al echipamen- tului (cu consecine asupra creterii stabilitii statice i dinamice) i de o cretere a gradului de izolare la frecvene sczute. Postamentul metalic se livreaz cu bare de rigidizare longitudinale (lonjeroane) i transversale (nervuri) din 150 în 150 de mm, iar betonul se toarn la locul de amplasare a postamentului. Postamentele cu limitatori sunt utilizate pentru montarea echipamentelor pe acoperiul unei cldiri (ca în figura 4.6.19), cum ar fi unitile de transport aer, echipamentele de refrigerare, ventilatoarele de evacuare. Aceste postamente au atât exigene sporite de izolare la vibraii (datorit flexibilitii mai ridicate a acoperiului), cât i exigene suplimentare ce includ izolarea la vânt, ploaie, înghe a izolatorilor individuali i stabilitatea la aciunile aerodinamice datorate suprafeelor mari expuse.

4.6.24. Proiectarea unui sistem de izolare la vibraii const în alegerea i instalarea corect a izolatorilor antivibratili i a postamentelor de susinere, precum i în realizarea legturilor dintre evi, conducte i conductori electrici prin intermediul unor conectori flexibili care s împiedice transmiterea unor înalte niveluri de vibraii de la echipamente ctre structura cldirii. În acest sens, la realizarea legturilor trebuie s se in seama de urmtoarele cerine:

a) conexiunile electrice trebuie s se fac prin intermediul unor conductori flexibili care s fie mai lungi i liberi pentru a nu împiedica deplasarea liber a echipamentului;

b) conectarea evilor la echipamentele izolate la vibraii trebuie s se fac prin intermediul unor furtune flexibile sau armate cu estur metalic; dac acest lucru nu este posibil, evile trebuie s fie izolate la vibraii prin intermediul unor izolatori de suspendare cu arcuri sau din elastomeri la o distan care nu trebuie s depeasc 9 m. Nu se folosesc ambele metode de izolare a evilor la vibraii. Fig. 4.6.20 Legtura conductelor de aer cu conectori flexibili

c) conductele trebuie s fie conectate la ventilatoare sau la camerele plenum prin intermediul unor esturi special tratate (impregnate) cu lungimea minim de dou ori distana dintre conduct i ventilator/camera plenum (figura 4.6.20). Acolo unde ventilatoarele de foarte mare presiune (axiale, centrifugale) se conecteaz la conducte, trebuie s se instaleze dispozitive cu arcuri metalice de limitare a deplasrilor excesive. Dac nu este posibil utilizarea esturilor special tratate, conductele trebuie s fie izolate la vibraii prin intermediul izolatorilor de suspendare montai la maxim 15 m de deschiderea la care este conectat conducta (figura 4.6.21). Aceti izolatori se recomand pentru toate conductele în care presiunea static este mai mare de 500 kPa, precum i la conductele de seciuni mari i cu o vitez a aerului mai mare de 10 m/s. Nu se Fig. 4.6.21 Conduct montat folosesc ambele metode de izolare a conductelor la vibraii. pe tavan cu izolatori de Furtunurile flexibile i evile fabricate din cauciuc butil suspendare sau cele cu inserie din estur metalic sunt utilizate frecvent pe traseul evilor pentru reducerea vibraiilor i, dei nu asigur o protecie complet la transmiterea zgomotului i vibraiilor de-a lungul conductelor, permit ca echipamentele izolate la vibraii s se mite relativ liber fa de conductele conectate la acestea. În plus, tuburile flexibile mai au i rolul de compensare a nealinierilor minore i de evitare a deformrii evii sub sarcin. La utilizarea furtunurilor flexibile trebuie s se in seama de urmtoarele recomandri:

a)eficiena utilizrii ca izolatori de vibraii scade odat cu creterea presiunii fluidului;

b) lungimile furtunului sunt de regul de 6÷10 ori diametrul acestuia (figura 4.6.22) i nu depesc 1m (lungimile prea mari tind s deformeze furtunul);

c) furtunurile flexibile pot fi protejate la alungire cu ajutorul unor cabluri ca în figura 4.6.22.b. Furtunurile cu estur metalic de protecie (figura 4.6.23) se prezint în diverse variante a a constructive de fixare la evi (a-cu filet, b-cu flan) i, dei nu sunt la fel de eficiente din punctul de vedere al izolrii antivibratile ca i furtunele din butil, sunt utilizate atunci când temperatura fluidului depete b b 1000C sau presiunea depete valo- Fig. 4.6.22 Furtunuri flexibile Fig. 4.6.23 Furtunuri rile recomandate pentru furtunurile cu estur metalic din cauciuc. Ca regul general în ceea ce privete montajul tuburilor flexibile din cauciuc (cu sau fr estur metalic de protecie) trebuie respectat, pe cât este posibil, poziia orizontal de funcionare i paralel cu axa de rotaie a prilor mobile ale echipamentelor, astfel încât deformaiile s fie majoritar dup direcia transversal. Fig. 4.6.24 Îmbinare din cauciuc În figura 4.6.24 este prezentat o îmbinare din cauciuc care, dei este un element cu o lungime prea mic pentru a fi un izolator antivibratil eficient, se utilizeaz pentru c

permite alungirea i contracia axial, transversal i unghiular.

4.6.25. Pardoselile flotante sunt utilizate atunci când sub încperea în care se gsesc amplasate diverse echipamente mecanice, sau sub buctrii, ateliere de lucru, sli de sport (în general încperi caracterizate de exigene mai reduse în ceea ce privete nivelurile de zgomot i vibraii) sunt spaii care necesit niveluri mai reduse de zgomot i vibraii (birouri, sli de conferine, teatre, biblioteci, studiouri de înregistrare, etc.). În figura 4.6.25 sunt prezentate dou sisteme de platforme sau pardoseli flotante ce constau dintr-o plac de beton armat montat pe izolatori din elastomeri (covor de cauciuc), fibr de sticl sau pe arcuri metalice. Una din cerinele principale este ca placa s se mite liber pe întreg perimetru precum i în dreptul coloanelor i fundaiilor/platformelor echipamentelor; pentru aceasta, la periferia plcii se monteaz o bordur continu, izolatoare, groas de 25 mm i suficient de lat pentru a se ajunge pân la placa structurii cldirii (podea, tavan). Dup turnarea plcii, interstiiul de la periferie se umple cu câli. a b Fig. 4.6.25 Sisteme de izolare la vibraii cu pardoseli flotante Figura 4.6.26 prezint un sistem de ridicare, care are avantajul c platforma se toarn în poziia inferioar i, dup întrirea betonului, aceasta este ridicat la nivelul normal de lucru cu ajutorul uruburilor din izolatorii de vibraii. În cazul în care deasupra unor spaii critice, cu exigene ridicate în privina zgomotului i vibraiilor, se afl amplasate sli de gimnastic, de dans, de baschet, de sport sau încperi zgomotoase dar în care nu sunt amplasate maini cu acionare mecanic, izolarea Fig. 4.6.26 Platform flotant de ridicare

acestora se poate face i prin intermediul unor platforme flotante din lemn ca în figura

4.6.27. Scopul principal pentru instalarea podelelor/platformelor flotante este acela de a reduce vibraiile i zgomotul structural transmis încperilor din zona de dedesubt. Cu toate acestea, podelele flotante nu pot constitui baze de susinere decât, eventual, pentru maini de mic greutate i putere; mainile grele sau cu puteri mari de acionare trebuie s aib propriile sisteme de fundaie care s fie izolate de structura cldirii i de podeaua flotant din încperea în care sunt instalate (ca în figura 4.6.25.b)

4.6.26. Sistemul de evi care este conectat cu surse de vibraii i zgomot cum ar fi pompele, hidrofoarele sau alte maini cu pri în micare de rotaie, trebuie s fie flexibil pentru:

a) reducerea i prevenirea vibraiilor (induse de la pompe, hidrofoare i alte echipamente cu care sunt conectate sau provenite din curgerea fluidelor mai ales în regim turbulent) pentru a nu fi transmise structurii construciei;

b) prevenirea compromiterii izolrii la vibraii;

c) permiterea micrilor echipamentelor i alungirea sau contracia evilor (datorit variaiilor de tem- peratur) fr introducerea de solicitri inacceptabile. Fig. 4.6.27 Platform În vederea asigurrii flexibilitii sistemului flotant din lemn de evi, la montarea acestuia trebuie s fie îndeplinite urmtoarele cerine minime:

a) ori de câte ori este posibil, vor fi utilizai conectori flexibili între evi i echipamentele izolate la vibraii;

b) dac se utilizeaz izolatori suspendai (figura 4.6.28) sau de podea pentru izolarea evilor, deformaiile statice ale acestor izolatori trebuie s fie egale cu deformaiile statice ale echipamentelor pe o distan de cel puin 9 m;

c) evile trebuie s fie izolate în interiorul camerei cu maini mecanice sau la o distan de cel mult 15 m de conexiunea cu echipamentul;

d) deformaia static maxim a izolatorilor suspendai nu trebuie s depeasc 50 mm;

e) dup distana de 9 m de la conexiunea cu echipamentul deformaia static a celorlali izolatori nu trebuie s fie mai mare de 20 mm;

f) primii doi izolatori de la echipament trebuie s fie de suspendare i s fie precomprimai (pentru prevenirea transferului solicitrilor ctre echipament);

g) izolatorii de suspendare se utilizeaz pentru evile cu diametre mai mari de 200 mm;

h) dac se utilizeaz conectori flexibili, primul element de suspendare de dup conexiune trebuie s fie rigid, urmând ca toi ceilali s fie izolatori de suspendare flexibili;

i) pentru evile de diametru minim de 50 mm precum i pentru cele care sunt suspendate sub încperile sensibile la zgomot se vor utiliza izolatori de suspendare. evile verticale trebuie s aib supori i sisteme de ghidare care s permit deplasrile axiale ale legturilor i coturilor date de comprimrile sau întinderile datorate variaiilor de temperatur. Aceste sisteme de fixare i ghidare (coliere, brri, bride) sunt fixate rigid de structura cldirii.

a b Fig. 4.6.28 Izolatori de suspendare pentru evi a b Fig. 4.6.29 Sisteme de izolare pentru evi verticale Pentru a nu afecta zonele cu exigene ridicate în privina zgomotului i vibraiilor, evile verticale trebuie s fie plasate în zonele necritice adiacente casei liftului, scrilor i altele similare acestora. Dac acest lucru nu este posibil, suporii de susinere a evilor verticale trebuie s fie izolai la vibraii. În funcie de gradul de izolare la vibraii necesar, se pot folosi configuraiile din figura 4.6.29 unde suporii sunt aezai pe un covor din cauciuc (varianta a) sau izolarea se face cu arcuri din oel (varianta b). Prevederi pentru executarea lucrrilor

4.6.27. La montarea echipamentelor cu acionare mecanic se va acorda o atenie deosebit:

a) respectrii dimensiunilor blocului de fundaie, dimensiunilor i calitii produselor de izolare antivibratil sau a izolatorilor de vibraii;

b)respectrii tipurilor echipamente prevzute în proiect;

c) respectrii tipurilor de produse prevzute pentru racordurile elastice.

4.6.28. La montarea canalelor, conductelor i evilor trebuie s se acorde o atenie deosebit:

a) respectrii detaliilor de fixare elastic a acestora de elementele de construcie rigide;

b) respectrii detaliilor de trecere prin perei i planee.

4.6.29. La montarea instalaiilor sanitare, se va da o atenie deosebit:

a) intercalrii de garnituri elastice între conducte i brrile de prindere;

b) fixrii brrilor de prindere în dibluri izolate cu amortizoare;

c) prinderii de tavan a conductelor i evilor cu izolatori de suspendare;

d) montrii obiectelor sanitare, prin intermediul garniturilor elastice;

e) etanrii elastice a trecerii conductelor prin perei i planee;

f) mtile fonoizolatoare trebuie montate elastic pe structura cldirii (podea, tavan, perei).

4.6.30. Eventualele modificri fa de proiect ale produselor sau soluiilor de montare ale echipamentelor se vor face numai cu avizul proiectantului.

4.6.31. La executarea lucrrilor de montaj a instalaiilor de ascensoare trebuie s se asigure dimensiunile din proiect pentru tipul, calitatea i dimensiunile din proiect ale suspensiilor elastice ale subansamblurilor electro-mecanice. Prevederi pentru executarea remedierilor în situaii existente

4.6.32. Cele mai întâlnite probleme de vibraii i zgomot structural sunt datorate:

a) funcionrii echipamentelor cu nivele excesive ale vibraiilor (datorit neechilibrrilor);

b) lipsei izolatorilor antivibratili;

c) izolatori antivibratili improprii sau incorect montai;

d) conectrile rigide ale conductelor sau blocarea izolatorilor de vibraii sau a platformelor echipamentelor;

e) flexibilitatea planeului;

f) rezonanele echipamentului, sistemului de izolare sau a structurii cldirii.

4.6.33. În cele mai multe din situaii izolatorii antivibratili sunt cauza problemelor legate de nivelurile ridicate ale vibraiilor i, de aici, a zgomotului structural. Evaluarea i remedierea problemelor legate de izolatorii antivibratili se pot face dac se ine seama de urmtoarele:

a) echipamentul (sau postamentul su) trebuie s se mite liber fr ca izolatorii s fie blocai;

b) la echipamentele montate pe podea trebuie s se verifice dac între postament i podea nu exist piese metalice ce pot scurtcircuita sistemul de izolare;

c) la echipamentele suspendate de tavan, tija de susinere nu trebuie s ating carcasa izolatorului;

d) deformaia static a izolatorului trebuie s fie cea prevzut/necesar; o deformaie mai mic (o încrcare insuficient) conduce la creterea frecvenei proprii a echipamentului cu consecine negative pentru funcionarea în regim dinamic; supraîncrcarea echipamentului nu este o problem atât timp cât nu se produce blocarea izolatorului (ex. “spir pe spir” la arcurile metalice) i nu se depete încrcarea maxim admisibil.

4.6.34. În vederea remedierii unor situaii deficiente din punctul de vedere al izolrii antivibratile se vor întreprinde investigaii ale întregului sistem echipament-izolatori antivibratili-structur, ce includ:

a) msurri ale neechilibrrilor componentelor echipamentelor cu micri de rotaie sau deplasri rectilinii alternative; pentru limitele normale ale acestor neechilibrri se consider valorile din tabelele 4.6.5 i 4.6.6 i relaia de calcul (4.6.23);

b) msurarea nivelului de vibraii pe echipamentul generator de vibraii; pentru aprecierea severitii vibraiei se consider valorile din figura 4.6.4;

c) msurarea nivelelor de vibraii la structura cldirii pe care este amplasat echipamentul; pentru aprecierea acceptabilitii vibraiilor se consider valorile din figura 4.6.3 i tabelul 4.6.4, în funcie de destinaia construciei i exigenele din punct de vedere al izolrii la

vibraii;

d) examinarea vibraiilor echipamentului generate de componentele sistemului (reazeme, lagre, curele de transmisie, etc.);

e) examinarea parametrilor de instalare a echipamentului (aliniere, amplasarea izolatorilor antivibratili).

4.6.35. În vederea determinrii sursei vibraiilor, de obicei nu sunt probleme, nivelele de vibraii fiind, cu mult deasupra nivelului de percepie i acestea pot fi sesizate. O metod simpl pentru determinarea sursei este de opri i porni funcionarea componentelor individuale ale echipamentelor pân când vibraia este eliminat. Deoarece problemele pot fi cauzate de mai multe componente ale sistemului sau de interaciunea a dou sau mai multe sisteme, este indicat s se fac verificri încruciate pe subsisteme ale echipamentelor.

4.6.36. Zgomotul produs este transmis pe cale structural (prin vibraii), dac:

a) vibraia este perceptibil (în acest caz, trebuie totui s se ia în considerare posibilitatea ca panourile uoare sau chiar tavanul s fie excitate de zgomotul aerian);

b) vibraia nu este perceptibil i diferena nivelului intensitii zgomotului msurat pe scalele A i C liniar este mai mare de 6 dB sau dac panta curbei intensitate/frecven în benzi de 1/1 octav este mai mare de 5÷6 dB/octav la frecvenele joase;

c) zona afectat este îndeprtat de echipamentul surs, nu exist probleme de zgomot i vibraii în spaiile intermediare i zgomotul nu pare a veni de la sistemul de conducte, evi, instalaii, difuzoare.

4.7. Instalaii de evacuare a deeurilor menajere Prezentul subcapitol se refer la msurile de reducere a nivelului de zgomot în interiorul unei uniti funcionale, datorat utilizrii instalaiilor de evacuare a deeurilor menajere.

4.7.1. Instalaiile de evacuare a deeurilor menajere sunt compuse din tuburi verticale prevzute cu guri de colectare la fiecare nivel al cldirii. La partea inferioar aceste tuburi deverseaz în pubele de gunoi sau instalaii de incinerare. Instalaiile de evacuare a deeurilor menajere pot fi amplasate în exteriorul cldirii (fixate de unele elemente ale acesteia: perei, parapete de balcon, etc.) sau interioare. În cazul celor interioare se recomand evitarea prevederii lor pe perei comuni cu cei ai încperilor protejate din unitile funcionale (dormitoare, saloane bolnavi etc.). Cea mai bun soluie din punct de vedere acustic este amplasarea acestor instalaii lâng casa liftului.

4.7.2. Pereii tuburilor pentru evacuarea deeurilor menajere trebuiesc alctuii în structur dubl, cu material fonoabsorbant în interior (de ex. vata minerala cu densitate de cel putin 90 kg/mc).

4.7.3. Uile de acces în încperile în care se gsesc tuburile pentru evacuarea deeurilor menajere vor fi realizate din lemn masiv, etanate pe contur.

4.7.4. Pentru manevrarea pubelelor de gunoi, atât în cazul cldirilor existente cât i la cldirile nou proiectate se vor prevedea spaii protejate i msuri corespunztoare pentru a elimina disconfortul de orice natur (din punct de vedere al puritii aerului, igienei, proteciei acustice etc.).

ANEXA 1 RECOMANDRI PENTRU CARACTERIZAREA DINAMIC I ACUSTIC A UTILAJELOR DIN HALE INDUSTRIALE ÎN VEDEREA ELABORRII PROIECTELOR TEHNOLOGICE A1.1. Generaliti A1.1.1. Prezentele recomandri se refer la modul de introducere în caietele de sarcini sau normele interne pentru maini i agregate, a caracteristicilor dinamice i acustice. A1.1.2. Detalierea caietelor de sarcini i normelor interne, în sensul celor artate la punctul A1.1.1., este necesar pentru calculul acustic al obiectivului industrial luat în considerare la elaborarea proiectului tehnologic. Realizarea calculului acustic are ca principal scop punerea în eviden a acelor situaii în care sunt posibile depiri ale limitelor acustice admisibile prevzute de lege. A1.2. Principii de introducere a caracteristicilor dinamice i acustice în caietele de sarcini i normele interne A1.2.1. În capitolul referitor la caracteristicile principale constructive, funcionale i dimensionale, se vor descrie detaliat elementele de rezemare astfel încât s existe posibilitatea modelrii dinamice cât mai corecte a sistemului, "main (agregat) - element de rezemare". A1.2.2. În capitolul referitor la condiiile speciale pe care trebuie s le îndeplineasc maina sau agregatul i diferitele piese i subansambluri ale acestuia vor fi specificate urmtoarele date rezultate în urma optimizrii tehnico-economice a msurilor de reducere a zgomotelor i vibraiilor i a celor legate de meninerea unui pre de cost cât mai sczut:

a) nivelul de zgomot maxim - admisibil;

b)caracteristica de directivitate acustic a utilajului;

c)tipul de und dezvoltat;

d) nivelul de vibraii maxim admisibil în punctele caracteristice ale mainii sau agregatului (vibraiile sunt considerate în sistemul triaxial);

e) nivelul maxim admisibil al vibraiilor relative dintre main sau agregat i materialul de prelucrat (atunci când este cazul);

f) nivelul maxim admisibil al vibraiilor pe elementele de reazem. Observaii: În cazul în care nivelul de zgomot maxim radiat de o main sau un agregat, determinat în condiii standard, nu depete valoarea de 70 dB(A), nu este necesar specificarea caracteristicilor de la punctele "b" i "c". A1.2.3. În capitolul referitor la prescripiile pentru acoperiri de protecie i decorative, pentru vopsire etc., vor fi indicate produsele care pot eventual înlocui pe cele iniiale, în cadrul procesului de reparare sau reamenajare, astfel încât acestea s nu modifice caracteristicile dinamice i acustice ale mainii sau agregatului sau unor subansamble ale acestuia. A1.2.4. În capitolul referitor la enumerarea, în ordinea lor de execuie, a tuturor probelor i verificrilor ce se fac la recepia produselor din fabricaia de serie, vor fi specificate probele necesare determinrii datelor indicate la punctul A1.2.2.

A1.2.5. În capitolul referitor la condiiile în care se fac probele, durata probelor, metodele de încercare, aparatura, dispozitivele i verificatoarele necesare pentru fiecare prob în parte, abaterile admise de la cele nominale, toleranele asupra caracteristicilor, se vor face toate specificaiile necesare pentru probele corespunztoare determinrii datelor indicate în punctul A1.2.2. Observaie: În cazul în care pentru anumite categorii de maini sau agregate nu exist în momentul redactrii caietului de sarcini sau a normei interne, prescripii tehnice oficiale care s reglementeze msurarea nivelului de zgomot i vibraii, metodologia de încercare va fi descris în mod detaliat în caietul de sarcini sau norma intern. A1.2.6. În capitolul referitor la componena mainii sau agregatului i indicarea accesoriilor care se livreaz în mod obligatoriu împreun cu aceasta (completul normal de livrare), precum i accesoriile care se livreaz numai la comand special (complet facultativ la livrare), vor fi enumerate i accesoriile de protecie acustic specificându-se performanele de ordin acustic. A1.2.7. În capitolul referitor la condiiile de montaj i utilizare în exploatare a noilor produse, termene de garanie în funcionare, durata între reparaii, vor fi prezentate detaliile tip care asigur în exploatare cele mai reduse niveluri de zgomot i vibraii. A1.2.8. În capitolul referitor la condiiile pentru ungere, ambalare, marcare, depozitare, transport, climatizare, etc., vor fi indicate efectele acustice negative rezultate din proasta întreinere a produsului. A1.2.9. În capitolul referitor la protecia muncii vor fi prezentate nivelurile admisibile ale vibraiilor la contactul utilaj-personal de deservire.

ANEXA 2 CARCASE FONOIZOLATOARE Carcasele sunt elemente spaiale având ca scop: - protejarea utilajelor fa de diverse aciuni mecanice sau noxe provenite din procesul tehnologic; - preîntâmpinarea unor eventuale accidente ce s-ar putea produce datorit contactului nemijlocit cu utilajele; - atenuarea zgomotului produs de utilaje. Clasificare

4. Se introduce efectul transmisiei zgomotului prin ci colaterale, deplasându-se curba „R(f)” construit la punctul 3 cu valoarea: i ) & R 20lg ’ Z m 1 $ (dB) (A.4.1) ’ $ a (Z % m,med

f

52 5,13 04 05 36 08 001 521 061 002 052 513 004 005 036 008 0001 0521 0061 0002 0052 0513 R [dB] E 6dB/oct. E' D B/oct.

d D' b 6dB/oct.B C a A B' C' A' [Hz] aR

Fig. A.4.3 - Curba indicilor de atenuare „R(f)” i a - fr luarea în considerare a transmisiilor pe ci colaterale b – cu introducerea efectului transmisiilor pe ci colaterale în care : Z – impedana mecanic corespunztoare elementului de construcie considerat, în m daN s/m³; Z – impedana mecanic medie a elementelor de construcie adiacente care m,med. delimiteaz spaiul de recepie al elementului considerat, în daN s/m³. Z Raportul „ m ” poate fi calculat, aproximativ, cu relaia : Z m,med. Z m P m (A.4.2) Z

m

l m,med. i i în care : m – masa pe unitate de suprafa a elementului de construcie considerat, în kg/m²; P – perimetrul elementului de construcie considerat, în metri; m – masa pe unitatea de suprafa a elementului de construcie adiacent „i”, în i kg/m²; l - lungimea laturii de contact a elementului de construcie adiacent „i” cu i elementul considerat, în metri.

Exemplu de calcul Se cere determinarea curbei indicilor de atenuare „R(f)” pentru peretele din zidrie de i elemente de argil ars din fig. A.4.4 Fig. A.4.4- Perete din zidrie din argil ars

4. Scderea indicelui de atenuare sonor datorit influenei cilor colaterale: ) & Z Ra = –20 lg ’ m 1 $ (dB) ’ $ (Z % m,med. Z m P m Z m,med.

m

l i i i1 2 latura în contact cu stâlpul de beton armat 4,30

51,2

1 latura în contact cu bulbul de

beton armat laturi în contact cu grinda de beton armat Fig. A.4.5 - Moduri de prindere a elementului de compartimentare de elementele adiacente

f

52 5,13 04 05 36 08 001 521 061 002 052 513 004 005 036 008 0001 0521 0061 0002 0052 0513 R [dB] E E' D b D' a C C'

[Hz] aR

c

Fig. A.4.6 – Curba indicilor de atenuare sonor R(f) i a – fr luarea în considerare a transmisiilor pe ci colaterale b – cu introducerea efectului transmisiilor pe ci colaterale c – curba valorilor de referin (curba etalon) l = l = 2,15m; m' = m' = 0,50 2 2500 = 1250 kg/m² 1 2 1 2 l = l = 4,30m; m' = m' = 0,65 2 2500 = 1625 kg/m² 3 4 3 4

m P 25822 2,154,30 =0,172

m

l 2 2,15212504,3021625 i i i1 R = –20 lg (0,172 + 1) = –1,38 dB a Curba R(f), la care s-a inut seama de transmisiile zgomotului pe ci colaterale, este i marcat cu „b” în fig. A.4.6. Aceast curb va permite, prin comparare cu curba etalon a indicilor de atenuare sonor („c”), stabilirea indicelui de evaluare a izolrii la zgomot aerian „R' ” al elementului de compartimentare, cu metodologia prevzut în SR EN ISO 717-1, w SR EN ISO 717-1/A1. Rezult R' = 48 dB. w II. Determinarea curbei „R(f)” pentru elemente omogene, duble i Metoda de calcul simplificat, ce se prezint în continuare, se aplic elementelor de închidere omogene, duble, la care distana dintre cele dou straturi constitutive este de cel mult 25 cm. Curba indicilor de atenuare acustic, „R(f)” se construiete astfel: i

4. Se calculeaz corecia R b2 17000n fn = d d = 10 cm 1700021 f1 = = 1700 Hz (corecia se va face în dreptul frecvenei de 1600 Hz)

1700022 f2 = = 3400 Hz 1 în afara domeniului de frecvene utile.

Pentru c la f = 1600 Hz, > 0,50 (tabelul A.4.3), rezult c R = 0, conform m b2 valorilor din tabelul A.4.2.

4. Se construiete curba nivelelor normalizate „L (f )”, corespunztoare complexului constructiv n format din planeu de referin + pardoseal pe dal flotant, dup cum urmeaz: - pentru frecvene inferioare frecvenei „f ”, curba „L (f )” este identic cu curba „L ”, 0 n n,r,o corespunztoare planeului de referin; - pentru frecvene superioare frecvenei „f ”, curba „L (f )” se compune din dou segmente de 0 n dreapt, astfel: primul segment, descendent, cu panta de 10 dB/octav, pân în dreptul frecvenei 4f ;

al doilea segment, descendent, cu panta de 8 dB/octav, pân în dreptul frecvenei de 3150 Hz.

f

52 5,13 04 05 36 08 001 521 061 002 052 513 004 005 036 008 0001 0521 0061 0002 0052 0513

L [dB] n

0 d B /o ct.

dB /oct. 2 octave f 4f 0 0 [Hz] Figura A.11.2 – Construcia curbei L (f) corespunztoare complexului constructiv „planeu de n referin+pardoseal pe dal flotant”

4.1. Cldiri pentru birouri (de exemplu: birouri cu activitate intelectual, birouri de lucru cu publicul, bnci, tribunale, primrii, prefecturi)

4. SR EN ISO 717-2:2001/ Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a A1:2007 elementelor de construcii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact. Amendament 1

4.1. CLDIRI PENTRU BIROURI (de exemplu: birouri cu activitate intelectual, birouri de lucru cu publicul, bnci, tribunale, primrii, prefecturi)

4.1.1. LIMITE ADMISIBILE

(1) În cazul cldirilor pentru birouri, limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unitilor funcionale, sunt cele din tabelul 27. Tabelul 27 Limita admisibil a zgomotului interior, Nr. Unitatea funcional exprimat în: crt. dB(A) nr.de ordine al curbei Cz 1 Birouri cu concentrare mare a ateniei 35 30 Birouri cu activitate normal, 2 40 35 administraie 3 Birouri de lucru cu publicul 45 40 4 Sli de conferine/edine 35 30

(2) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat aciunii concomitente a surselor exterioare unitii funcionale din cldirile pentru birouri i a agregatelor ce funcioneaz în interiorul încperilor (calculatoare, echipamente de climatizare/ condiionare a aerului etc), sunt cele din tabelul 28. Tabelul 28 Limita admisibil a zgomotului interior, Nr. Unitatea funcional exprimat în: crt. dB(A) nr. de ordine al curbei Cz 1 Birouri cu concentrare mare a ateniei 40 35 Birouri cu activitate normal, 2 45 40 administraie 3 Birouri de lucru cu publicul 50 45 4 Sli de conferine/edine 45 40

(3) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spaii tehnice aferente cldirilor de birouri sunt cele din tabelul 29. Tabelul 29 Limita admisibil a zgomotului Nr. Unitatea funcional interior, exprimat în: crt. dB(A) nr. de ordine al curbei Cz 0 1 2 3 1 Posturi de transformare dotate cu 1...3 celule 70 63 cu putere 600 KVA 2 Grup electrogen cu putere 125 KVA 105 100

0 1 2 3 3 Puncte termice cu mai puin de 5 pompe în 87 82 funciune (P 20 KW, elm n=1000 ... 1500 rot/min, H 20 m col. H O,

Q 350 m/h) 4 Staii de hidrofor cu mai puin de 5 pompe în 87 82 funciune (P 20 KW, elm n = 3000 rot/min, H 70 m col. H O,

Q 50 m/h) 5 Centrale de ventilaie cu mai puin de 87 82 5 ventilatoare (Q 10000 m3/h, p 100 mm col. H O) st 2

4.1.2. PARAMETRI DE IZOLARE

(1) Parametrii de izolare acustic între unitile funcionale din birouri sunt prezentai în tabelele 30 i 31. Tabelul 30 Elemente despritoare de construcie între: Nivelul de zgomot Valorile perturbator estimat minime Nr. Unitatea (nivel de zgomot ale crt. funcional / Nivel Spaiile alturate indexat), L indicelui de zgomot permis 10 dB(A) R’ , dB dB (A) w 0 1 2 3 4 1 Birouri cu încperi similare 70 46 2 concentrare mare birouri cu activitate normal 75 46 3 a ateniei birouri de lucru cu publicul 80 51 4 [35 dB(A)] coridoare, casa scrii, holuri comune i 80 51 altele similare 5 sli de conferine/edine 90 61 7 Birouri cu încperi similare 75 46 8 activitate normal birouri cu concentrare mare a ateniei 70 41 9 [40 dB(A)] birouri de lucru cu publicul 80 46 10 coridoare, casa scrii, holuri comune i 80 46 altele similare 11 sli de conferine/edine 90 56 13 Birouri de lucru cu încperi similare 80 41 14 publicul birouri cu concentrare mare a ateniei 70 41 15 [45 dB(A)] birouri cu activitate normal 75 41 16 coridoare, casa scrii, holuri comune i 80 41 altele similare 17 sli de conferine/edine 90 51

0 1 2 3 4 18 Sli de încperi similare 90 56 19 conferine/edine birouri cu concentrare mare a ateniei 70 41 20 [40 dB(A)] birouri cu activitate normal 75 41 21 birouri de lucru cu publicul 80 46 22 coridoare, casa scrii, holuri comune i 80 46 altele similare Tabelul 31 Valorile maxime Elemente despritoare de construcie între: Nr. ale indicelui Spaiile alturate aezate deasupra unitii crt. Unitatea funcional L’ , dB funcionale n,w 1 birouri cu concentrare încperi similare 65 2 mare a ateniei birouri cu activitate normal 62 3 birouri de lucru cu publicul 58 coridoare, casa scrii, holuri comune i 4 62 altele similare 5 sli de conferine/edine 58 6 birouri cu activitate încperi similare 62 7 normal birouri cu concentrare mare a ateniei 65 8 birouri de lucru cu publicul 62 coridoare, casa scrii, holuri comune i 9 62 altele similare 10 sli de conferine/edine 62 11 birouri de lucru cu încperi similare 62 12 publicul birouri cu concentrare mare a ateniei 68 13 birouri cu activitate normal 65 coridoare, casa scrii, holuri comune i 14 65 altele similare 15 sli de conferine/edine 62 16 sli de conferine/edine încperi similare 58 17 birouri cu concentrare mare a ateniei 62 18 birouri cu activitate normal 62 19 birouri de lucru cu publicul 58 coridoare, casa scrii, holuri comune i 20 nu se admit altele similare

4.1.3. AMPLASAREA CLDIRILOR DE BIROURI ÎN LOCALITI I A SPAIILOR FUNCIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

(1) Cldirile de birouri se vor amplasa astfel încât valoarea maxim a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de faada cldirii) s fie de 65 dB(A). NOT: În cazul în care nu este posibil respectarea acestei condiii, se vor asigura prin proiect msuri de protecie acustic la receptor, pe calea de propagare i/sau la surs.

(2) Amplasarea diverselor uniti funcionale în cldirile de birouri trebuie fcut astfel încât, împreun cu alegerea soluiilor de elemente despritoare i cu msurile speciale de

protecie împotriva zgomotului s conduc la obinerea unui nivel de zgomot echivalent exterior cldirii mai mic sau cel puin egal cu 65 dB(A).

4.1.4. REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCII

(1) Izolarea acustic a unitilor funcionale din cldirile de birouri, împotriva zgomotului aerian i de impact provenit din spaiile adiacente se asigur cu elemente de construcie (perei, planee, elemente de închidere) a cror alctuire este astfel conceput, încât s se realizeze ansamblul cerinelor fundamentale aplicabile construciilor.

(2) Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R' i de impact L' , w nw adoptarea soluiilor de perei, planee i pardoseli se face fie pe baz de calcul (conform prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013) fie prin alegerea soluiilor cuprinse în tabelele A.1. (perei), A.2. (ui) i A.3. (planee) din ANEXA la prezenta parte a normativului.

(3) Cldirile de birouri trebuie organizate astfel încât centralele termice s se afle, pe cât posibil, grupate în exteriorul cldirii, cât mai departe de slile de conferine/edine.

(4) În cazul când sunt amplasate în cldire, centralele tehnice trebuie situate i izolate în mod corespunztor, urmând ca spaiul de la parter s fie destinat holurilor, centralelor telefonice, slilor de ateptare etc.

(5) La proiectarea i execuia elementelor de închidere din cldirile de birouri trebuie luate urmtoarele msuri minimale:

a) realizarea uilor masive cu garnituri de etanare pe contur (cu excepia uilor rezistente la foc);

b) prevederea de ferestre termofonoizolatoare, cu garnituri de etanare pe contur; se recomand, pe cât posibil, ca foile de geam ale acestor ferestre s aib grosimi diferite (de ex.: 4mm i 6mm).

(6) Se recomand ca accesoriile din birouri (de exemplu: telefoane, calculatoare etc) s fie aezate pe straturi suport cu rigiditate sczut (covoare de cauciuc, pâsl etc.).

(7) Msurile pentru izolarea fonic i antivibratil a centralelor tehnice din cldirile de birouri se vor lua cu respectarea prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013.

(8) La proiectarea acustic a slilor de edine se vor adopta msurile necesare pentru îndeplinirea prevederilor reglementrii tehnice pentru proiectarea de ansamblu a slilor de audiie public în spiritul conceptului de performan.

4. Evaluri experimentale operaionale (instrumental-informatice) pentru stabilirea nivelurilor de expunere la zgomot

4.1. Evaluarea nivelului de zgomot

4.2. Evaluarea nivelului de vibraii

4.3. Compoziii spectrale specifice 5.Recepia lucrrilor Anexe :

Anexa 1: Lista parametrilor i nivelurilor de performan corespunztoare cerinei “Protecia împotriva zgomotului” în ansamblurile urbane

Anexa 2: Exemplu de calculul privind nivelul de zgomot echivalent provenit din trafic

Anexa 3 (informativ): Elemente de proiectare a msurilor de protecie împotriva zgomotului i vibraiilor provenite de la circulaia garniturilor de metrou

Anexa 4 (informativ): Spectrele de zgomot ale unor surse de zgomot provenite din traficul rutier

LIST FIGURI Numr figur Denumire figur 1 Reducerea zgomotului din trafic, L , în cazul unui ecran acustic

foarte lung 2 Aezarea arterei de circulaie rutier în cele dou situaii posibile: a) rambleu; b) debleu, în funcie de natura terenului în zona respectiv 3 Exemplu de determinare geometric a unghiului 4 Elemente geometrice pentru determinarea nivelului de zgomot LA i 5 Deteminarea spaial grafic a ariei (S ) din frontul de cldiri A aferente punctului de msurare „A" 6 Elemente geometrice pentru determinarea poziiei aliniamentului final al ariei S A

a) Elemente geometrice pentru determinarea poziiei aliniamentului final al ariei S – cazul 1 al poziionrii fronturilor de cldiri – A

b) Elemente geometrice pentru determinarea poziiei aliniamentului final al ariei S – cazul 2 al poziionrii fronturilor de cldiri - A 7 Distribuia nivelului de zgomot LA pe verticala frontului de cldiri i 8 Diagrama pentru determinarea reducerii nivelului de zgomot cu ajutorul ecranelor liniare, pe lungime practic infinit 9 Variaia scderii nivelului de zgomot echivalent, L 10 Exemplu de plan de ansamblu pentru instituii de învmânt 11 Exemple de amplasare a grdinilor - restaurant în cazul hotelurilor

a)Exemplu de amplasare a grdinilor - restaurant în cazul hotelurilor cu coridor lateral

b)Exemplu de amplasare a grdinilor - restaurant în cazul hotelurilor cu coridor central 12 Variaia nivelurilor de zgomot maxim produs de spectatori pe un stadion prevzut cu o singur tribun 13 Determinarea indicelui de izolare R g al ferestrelor duble simetrice w 14 Ecrane acustice din elemente cu suprafee disipatoare 15 Barier acustic din elemente ceramice- vedere i seciuni - 16 Barier acustic din lemn- vedere i sectiuni sistem constructiv - detaliu - 17 Barier acustic din elemente de beton -vedere i seciuni - 18 Spectrele medii ale zgomotului pentru vehicule rutiere pe pneuri 19 Spectrele medii ale zgomotului pentru vehicule pe ine A.2.1. Caracteristicile geometrice ale arterei de circulaie A.2.2. Seciunea A - A A.2.3. Aria din frontul de cldiri ,,S " aferent punctului de msurare „A" A.3.1. Detaliu de amplasare a inelor de metrou pe traverse de lemn înglobate în balast A.3.2. Detaliu de amplasare a inelor de metrou pe blochei de beton A.3.3. Profil transversal printr-o galerie de metrou cu trasee suprapuse A.4.1. … A.4.3. Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot provenite din traficul rutier pe o autostrad, la ieirea dintr-o localitate urban ) – Exemplul 1 , 2 i 3

LIST TABELE Numr tabel Denumire tabel Distana minim necesar între fronturile de cldiri în funcie de

regimurile de înlime ale cldirilor delimitatoare 2 Coeficientul de corecie k Numrul de vehicule pe or „ni/h”, în ambele sensuri, în funcie de

clasa tehnic a strzii 4 Clasele de zgomot în care se încadreaz mijloacele de trafic pe strzi 5 Coeficientul „c " s 6 Coeficientul „c " zv Coeficienii de absorbie „" pentru tipuri de elemente de faade plane 7 i i spaii verzi Nivelurile de zgomot caracteristice activitilor comerciale curente, ce

au loc în piee 9 Nivelurile de zgomot caracteristice perioadelor de activitate în parcaje Nivelurile de zgomot caracteristice activitilor curente din

grdinile-restaurant Nivelurile de zgomot caracteristice în cazul unor terenuri sportive

nedotate cu tribune sau spaii pentru spectatori Coeficienii de absorbie „" în funcie de materialele folosite pentru 12 i faade Coeficienii de absorbie „" în funcie de spaii neconstruite i spaii 13 i verzi A.1.2 Nivelul de zgomot în diferite zone ale pasajelor rutiere subterane Nivelul de zgomot echivalent msurat la limitele diverselor zone i A.1.3 dotri funcionale din mediul urban Nivelul de zgomot echivalent, msurat în interiorul diverselor zone i A.1.4 dotri funcionale din mediul urban Indicele de izolare la zgomot aerian „R " pentru elemente de w A.1.5 închidere ale golurilor faadelor (ferestre, ui), în funcie de categoria tehnic a strzilor pe care sunt amplasate cldirile Indicele de izolare la zgomot aerian „R’ " pentru elementele de faad w A.1.6 (compuse din parte plin + parte vitrat), în funcie de tipul de cldire i unitatea funcional ce se protejeaz A.2.1 Caracteristicile geometrice ale arterei de circulaie A.2.2 Aria din frontul de cldiri ,,S " aferent punctului de msurare „A" Calculul ariilor diferite din punct de vedere acustic „S” în cazul A.2.3 diverselor mijloace de transport A.2.4 Stabilirea parametrilor acustici A.2.5 Numrul mijloacelor de trafic pe o perioad de o or „ n / h ” i A.2.6 Nivelul de zgomot specific „L A” pentru diferite tipuri de vehicule i A.3.1 Niveluri de zgomot produse de trecerea unei garnituri de metrou Condiii de durabilitate a structurii galeriilor, sau liniilor de metrou - A.3.2 vibraiile înregistrate lâng elementul vertical ce mrginete radierul

1.GENERALITI

4. SR 6161-1:2008/C91:2009 Acustica în construcii. Partea 1: Msurarea nivelului de zgomot în construcii civile. Metode de msurare

4. EVALURI EXPERIMENTALE OPERAIONALE (INSTRUMENTAL-INFORMATICE) PENTRU STABILIREA NIVELURILOR DE EXPUNERE LA ZGOMOT:

4.1. evaluarea nivelului de zgomot;

4.2. evaluarea nivelului de vibraii;

4.3. compoziii spectrale specifice.

4.1. Evaluarea nivelului de zgomot Pentru analiza zgomotului produs în ansamblurile urbane, este necesar determinarea nivelului echivalent global provenit de la surse având, în general, un caracter aleator i a nivelului specific unei anumite surse, mobile sau fixe.

4.1.1. Metode de determinare

(1) Metodele de determinare a nivelului echivalent global provenit de la surse mobile sau surse fixe, sunt sintetizate în standardul STAS 6161/3 i SR ISO 1996-1.

(2) Cunoasterea nivelului de zgomot echivalent global, L (care se obine prin msurare, ech global, în dB(A), sau pe componente în anumite benzi de frecven, în dB), este necesar în funcie de scopul msurrii, la determinarea:

a) nivelului de zgomot exterior cldirilor;

b) nivelului de zgomot la bordura trotuarului;

c) nivelului de zgomot în pasaje rutiere subterane;

d) nivelului de zgomot la limita incintei;

e) nivelului de zgomot în interiorul incintei.

(3) În cazul zgomotelor provenite din trafic, în anumite situaii specifice, prezint importan analiza valorilor cu semnificaie statistic, cum sunt L (nivel de zgomot de vârf, AF10 care este depit în numai 10% din perioada de timp considerat), L (nivel de zgomot mediu) AF50 i L (nivel de zgomot de fond). Pe baza acestor valori se poate determina indicele de zgomot AF90 de trafic, TNI, care exprim mai pregnant gradul de disconfort provocat de un zgomot aleator în funcie de distribuia statistic a nivelurilor de zgomot în perioade caracteristice: TNI = 4 (L - L ) + L - 30 (dB) AF10 AF90 AF90

(4) Pentru caracterizarea nivelului de zgomot aerian emis de un vehicul ce se deplaseaz pe partea carosabil sau pe cile cu ine poziionate pe strzi, se determin:

a) nivelul de zgomot corespunztor regimului curent de circulaie (L ); C

b) nivelul de zgomot corespunztor accelerrii (L ); A

c) nivelul de zgomot corespunztor frânrii (L ); F

d) nivelul de zgomot corespunztor plecrii din staie (L ); PS

e) nivelul de zgomot corespunztor sosirii în staie (L ); SS

f) nivelul de zgomot produs în regim staionar (L ); S

g) nivelul de zgomot corespunztor evacurii gazelor (L ); EG

h) nivelul de zgomot corespunztor semnalizrii acustice (L ). CX

(5) Pentru caracterizarea nivelului de zgomot emis de o surs fix aflat într-o incint, se determin:

a) nivelul de zgomot la limita incintei;

b) nivelul de zgomot în interiorul incintei.

(6) În cazul zgomotului aerian produs de avioane pe aeroporturi, standardele STAS 10183/1 i STAS 10183/4, cuprind urmtoarele prevederi generale specifice:

a) STAS 10183/1 face referire la supravegherea zgomotelor produse de avioane pe aeroporturi i în vecintatea acestora i stabilete metoda de msurare a nivelurilor de zgomot. Prin supravegherea zgomotului se înelege msurarea continu a nivelurilor de zgomote produse de avioane în cadrul activitii unui aeroport. Supravegherea implic efectuarea zilnic a unui numr mare de msurri pentru obinerea unei corecte aprecieri a nivelului de zgomot.

b) scopul supravegherii zgomotelor produse de avioane este de a interveni pentru respectarea limitelor admisibile ale nivelurilor de zgomot prevzute în STAS 10183/4.

(7) Metodologia de msurare presupune urmtoarele:

a) cu ajutorul unor echipamente acustice speciale se înregistreaz nivelurile instantanee de zgomot percepute (PNL) care stau la baza calculului aproximativ al nivelurilor de zgomot percepute efective (EPNL), exprimate în dB (EPNdB), prin aplicarea unor corecii pentru iregularitile spectrale i pentru durata zgomotului. Metoda pentru calculul nivelului de zgomot perceput efectiv (EPNL) este prevzut în STAS 10183/2 .

b) caracteristicile aparaturii de msurare trebuie s fie conform recomandrilor de la pct. 4.1.2. Aparatura de msurare. Microfoanele utilizate pentru supravegherea nivelurilor de zgomote trebuie astfel amplasate încât axa de sensibilitate a acestora s fie orientat în direcia care poate da cantitatea maxim de informaii. Poziia microfoanelor trebuie astfel aleas încât s nu existe nici un obstacol deasupra unui plan orizontal care trece prin centrul microfonului i care ar influena câmpul sonor produs de avion.

c) rezultatele obinute prin calcularea nivelului de zgomot perceput efectiv (EPNL) se înscriu într-o diagram având în abscis timpul iar în ordonat EPNdB.

(8) Prevederile din Hotrârea Guvernului nr.321/2005 referitoare la determinarea nivelului acustic mediu în interval lung de timp i a nivelului de evaluare mediu în interval lung de timp în vederea elaborrii hrilor acustice pentru principalele orae ale rii se refer la :

a) stabilirea cadrului general pentru aprecierea msurilor de reducere a zgomotului emis de sursele principale de zgomot, în special de vehiculele rutiere, feroviare i de infrastructura acestora, de aeronave, de echipamentele industriale, echipamentele destinate utilizrii în exteriorul cldirilor i mainile industriale mobile;

b) zgomotul ambiant la care este expus populaia, în special în:

i. zonele construite; ii. parcurile, grdinile publice sau alte zone linitite dintr-o aglomerare; iii. zonele linitite din spaii deschise; iv. apropierea unitilor de învmânt, a spitalelor i a altor cldiri i zone sensibile la zgomot.

c) prezentarea unei serii de detalii privind autoritile care se vor ocupa de elaborarea hrilor de zgomot i competenele i obligaiile acestora;

d) indicatorii de zgomot utilizai la nivel naional în vederea realizrii i revizuirii cartrii strategice de zgomot, sunt L(zsn) i L(noapte);

e) valorile indicatorilor L(zsn) i L(noapte) se determin prin intermediul metodelor de evaluare, msurri în punctul de evaluare i/sau calcule;

f) în unele cazuri, în completare fa de L(zsn) i L(noapte) i, unde este cazul, L(zi) i L(sear), se determin i indicatori suplimentari de zgomot, speciali i a unor valori limit corespunztoare acestora, în urmtoarele situaii: i.când sursa de zgomot considerat emite o perioad scurt de timp (de exemplu, mai puin de 20% din timp, raportat la totalul perioadelor de zi dintr-un an sau la totalul perioadelor de sear dintr-un an sau la totalul perioadelor de noapte dintr-un an); ii.când media numrului de evenimente sonore, în cursul uneia sau al mai multor perioade considerate, este foarte mic (de exemplu, mai puin de un eveniment sonor pe or); iii.când componentele de joas frecven ale zgomotului sunt importante; iv.când se are în vedere o protecie suplimentar în timpul zilelor de sfârit de sptmân sau într-o perioad particular a anului; v.când se are în vedere o protecie suplimentar în perioada de zi; vi.când se are în vedere o protecie suplimentar în perioada de sear; vii.când exist o combinaie a zgomotelor din surse diferite; viii.în cazul unei zone linitite în spaiu deschis; ix.în cazul unui zgomot coninând componente tonale puternice; x.în cazul unui zgomot cu caracter impulsiv; xi.în cazul unor vârfuri de zgomot ridicate pentru protecia în perioada de noapte, caz în care indicatorul suplimentar recomandat este LAmax sau nivelul de expunere la zgomot.

4.1.2. Aparatura de msurare

(1) Pentru determinarea prin msurri in situ a mrimilor acustice, de ex.: L , L , ech AF10 L(zsn), L(zi), L(sear), L(noapte), L(sear), etc. tehnica de msurare utilizat, de exemplu aparatura, numrul de poziii ale microfoanelor, numrul i durata intervalelor de timp de msurare, depind de natura surselor sonore i a receptorilor precum i de semnificaia rezultatelor pentru utilizarea terenului din zona urban analizat.

(2) Sistemul de aparate de msurare folosit este conceput pentru determinarea nivelului de presiune ponderat A, continuu, echivalent, în mod direct sau indirect, i în concordan direct cu nivelul de presiune acustic ponderat A, continuu, echivalent. Se folosete numai aparatur de clasa 0 i clasa 1.

(3) Principalele module care intervin în asamblarea unui montaj pentru determinarea nivelului de zgomot echivalent în mediul urban, sunt:

4. Stabilirea nivelului de zgomot specific „LA” pentru diferite tipuri de vehicule ce trec pe i artera de circulaie i a nivelului de zgomot echivalent conform tabelului 1.6. în care LA i L i ext (f) sunt calculate conform pct. 2.3.2 Tabelul A.2.6 Nivelul de zgomot specific „LA” pentru diferite tipuri de vehicule i Nr. crt. Sursa de zgomot Poziia sursei L i A(dB(A)) t i /h 1 Tramvai silenios T 74,39 10

(2 linii) T 74,45 10

Tramvai obinuit T 84,40 10

(2 linii) T 84,45 10

2 Autocamioane S 85,62 40,8

S 84,93 40,8

S 84,59 39,6

S 84,77 39.6

S 85,22 39.6

S 85,92 39.6

3 Autobuze S 75,45 9

(4 linii) S 75,78 9

4 Microbuze S 70,80 19,2

S 70,11 19,2

S 69,76 20,4

S 69,93 20,4

S 70,37 20,4

S 71,06 20.4

5 Autoturisme S 65,77 139,2

S 65,08 139,2

S 64,73 140,4

S 64,90 140,4

S 65,34 140,4

S 66,03 140.4

6 Motociclete S 80,77 16,2

S 80,08 16,2

S 79,73 14,4

S 79,90 14,4

S 80,34 14,4

S 81,03 14,4

7 Tractoare S 86,65 14,4

S 84,96 14,4

S 84,62 14,4

S 84,80 14,4

S 85,24 14,4

S 85,94 18

Zgomot de fond

L (f) = 76 dB(A) ext Observaie: Calculat cu relaia simplificat orientativ de la pct. 2.3.2, nivelul de zgomot echivalent are valoarea L (f) = 74 dB(A); diferena provine din considerarea mai exact ext în cazul calculului cu relaia extins exact a nivelurilor de zgomot caracteristice diverselor surse LA, precum i reflexiilor dintre fronturile de cldiri. i

ANEXA 3 (informativ) Elemente de proiectare a msurilor de protecie împotriva zgomotului i vibraiilor provenite de la circulaia garniturilor de metrou A.3.1. Prezenta anex se refer la aspectele cele mai generale legate de proiectarea traseelor i staiilor de metrou, astfel încât circulaia garniturilor de tren s nu afecteze:

a)sigurana i confortul acustic al locuitorilor din imobilele riverane traseelor considerate;

b)sigurana i confortul pasagerilor. A.3.2. Proiectarea se va face astfel încât în timpul funcionrii metroului, s fie respectate: —limitele admisibile de exploatare normal, din punct de vedere acustic, a cldirilor supuse la aciunea vibraiilor i zgomotelor produse de circulaia metroului (cf. pct. A.3.5.); —condiiile de durabilitate ale structurii galeriilor i liniilor de metrou (cf. pct. A.3.5.). Elemente de proiectare A.3.3. Circulaia garniturilor de tren în cazul metroului de adâncime, are loc prin galerii (simple sau suprapuse) i tuneluri, cile de rulare fiind realizate în diferite tipuri de sisteme, conform reglementrilor tehnice în vigoare ale domeniului transporturi; exemplificativ se prezint urmtoarele dou sisteme uzuale clasice:

a) ine tip „49" montate pe traverse de lemn sau blochei din beton;

b) ine tip „60", montate pe traverse de lemn sau blochei din beton. În fig. A.3.1. este reprezentat un detaliu din profilul transversal al galeriei de metrou, pentru cazul inelor amplasate pe traverse de lemn înglobate în balast. Analog, în fig. A.3.2., este reprezentat cazul inelor amplasate pe blochei de beton. Fig. A.3.1. - Detaliu de amplasare a inelor de metrou pe traverse de lemn înglobate în balast

Fig. A.3.2. - Detaliu de amplasare a inelor de metrou pe blochei de beton Elemente de calcul A.3.4. Proiectarea corespunztoare, inându-se seama de condiiile admisibile din punct de vedere acustic, a seciunilor transversale prin galeriile de metrou se va face corelându-se urmtoarele dimensiuni:

a) adâncime i grosime galerie;

b)grosime radier;

c) grosime plac intermediar, în cazul galeriilor suprapuse; cu tipul de in ales i amplasarea galeriei fa de cldirile riverane traseului, existente, sau posibil existente; cf. fig. A.3.3.

Observaie: l reprezint distana conform relaiei A.3.1. în cazul unei galerii

având radierul la cote superioare fa de l referinta Fig. A.3.3.- Profil transversal printr-o galerie de metrou cu trasee suprapuse În tabelul A.3.1. se prezint niveluri de zgomot produse de trecerea unei garnituri de metrou, în cldiri amplasate la diferite distane fa de pereii unei galerii duble, executat cum se arat în fig. A.3.3. Tabelul A 3.1. Niveluri de zgomot produse de trecerea unei garnituri de metrou Tipul Mod de L (dB(A)) …pentru distana de … m de in amplasare 5 6 7 8 9 10 12 14 16 18 20 49/blochei Direct pe sol 35,8 34,2 33 31,8 30,8 29,8 Pe planeu 90 cm 45,8 44,2 43 41,8 40,8 39,8 38,2 36,8 35,8 34,8 33,8 Pe laneu 80 cm 47,6 46 44,8 43,6 42,6 41,6 40 38,6 37,6 36,6 35,6 Pe planeu 70 cm 50,3 48,7 47,5 46,3 45,3 44,3 42,7 41,3 40,3 39,3 38,3 Pe planeu 60 cm 52,8 51,2 50 48,8 47,8 46,8 45,2 43,8 42,8 43,8 40,8 49/lemn Direct pe sol 30,8 29,2 28 26,8 25,8 24,8

balast Pe planeu 90 cm 40.8 39,2 38 36,8 35,8 34,8 33,2 31,8 30,8 29,8 28,8 Pe laneu 80 cm 42,6 41 39,8 38,6 37,6 30,6 35 33,6 32,6 31,6 30,6 Pe planeu 70 cm 45,3 43,7 42,5 41,3 40,3 39,3 37,7 36,3 35,3 34,3 33,3 Pe planeu 60 cm 50,3 46,2 45 43,8 42,8 41,8 40,2 38,8 37,8 36,8 35,8 60/blochei Direct pe sol 39,3 37,7 36,5 35,3 34,3 33,3 Pe planeu 90 cm 49,3 47,7 46,5 45,3 44,3 43,3 41,7 40,3 39,3 38,3 37,3 Pe laneu 80 cm 51,5 49,5 48,5 47,1 46,1 45,1 43,5 42,2 41,1 40,1 39,1 Pe planeu 70 cm 53,8 52,2 51 49,8 48,8 47,8 46,2 44,8 43,8 42,8 41,8 Pe planeu 60 cm 56,3 54,7 53,5 52,3 51,3 50,3 48,7 47,3 46,3 45,3 44,3 60/lemn Direct pe sol 34,3 32,7 31,5 30,3 29,3 28,3 balast Pe planeu 90 cm 44,3 42,7 41,5 40,3 39,3 38,3 36,7 35,3 34,3 33,3 32,3 Pe laneu 80 cm 46,1 44,5 43,3 42,1 41,1 40,1 38,5 37,1 36,1 35,1 34,1 Pe planeu 70 cm 48,8 47,2 46 44,8 43,8 42,8 41,2 39,8 38,8 37,8 36,8 Pe planeu 60 cm 51,3 49,7 48,5 47,3 46,3 45,3 43,7 42,3 41,3 40,3 39,3 A.3.4.1. În cazul unor galerii simple al cror radier pstreaz grosimea celui al galeriei inferioare din figura A.3.3. fiind dispus, îns, la cote superioare celor din figur (mai aproape de suprafaa terenului), în cldirile adiacente traseului se înregistreaz o cretere a nivelului de zgomot (la trecerea unei garnituri de tren), „L ”, (fa de valorile din tabelul A.3.1.) ce se h determin în mod aproximativ cu relaia: l L 20lg (A.3.1.) h l

în care: „ l ” – este distana de referin (determinat cf. figurii A.3.3.) „ l ” – este distana real la care se gsete cldirea fa de traseul considerat.

A.3.4.2. În cazul unor galerii simple sau tuneluri având grosimea radierului mai mic de 100 cm, în cldirile adiacente traseului se înregistreaz o cretere a nivelului de zgomot fa de valorile din tabelul A.3.1., „ L ”, ce se determin în mod aproximativ cu relaia: r d L 40lg (A.3.2.) r d

în care: d – este grosimea de referin, de 100 cm (determinat conform figurii A.3.3.);

d = este grosimea real a radierului Observaie: În cazul tunelurilor, în relaia A.3.2. se introduce grosimea minim a elementului de reazem al patului cii de rulare. Limite admisibile privind zgomotul i vibraiile A.3.5. Limitele admisibile de exploatare normal, din punct de vedere acustic, a cldirilor supuse la aciunea vibraiilor i zgomotelor produse de circulaia metroului, se stabilesc în conformitate cu prevederile prescripiilor: STAS 6156 i SR 12025/2. Vibraiile i zgomotul produse de trecerea unei garnituri de metrou pot fi considerate ca fiind ale unei aciuni izolate (in contextul întregii perioade de referin, pentru care se stabilete nivelul admisibil). Admiând c durata maxim a zgomotului produs de trecerea unei garnituri de metrou raportat la perioada de referin se încadreaz în cat. 3 (cf. tabelului 2, paragraf 2.3.1., din STAS 6156 respectiv tabelul 3, paragraf 2.8 din SR 12025/2) rezult urmtoarele:

a) limita admisibil a nivelului maxim de zgomot, înregistrat într-o unitate funcional dintr-o cldire este egal cu valoarea prevzut în STAS 6156 paragraful 2.1. la care se adaug 10 dB(A). De exemplu: în interiorul unei locuine, limita admisibil a nivelului maxim de zgomot produs de trecerea metroului este cea mai mic dintre urmtoarele dou valori : i.45dB(A), respectiv Cz 40; ii.valoarea corespunztoare zgomotului de fond, L , la care se adaug 15 dB. AF90

b) limita admisibil a nivelului maxim de vibraii, înregistrat într-o unitate funcional este egal cu valoarea prevzut în STAS 12025/2, paragraful 2.5 la care se adaug 12 vibrari. De exemplu: în interiorul unei locuine, limita admisibil a nivelului maxim, de vibraii, produs de trecerea metroului este Az 92, respectiv Az 86. Observaie: Respectarea acestei valori conduce la împlinirea concomitent a cerinelor de confort i durabilitate. A.3.6. în scopul respectrii condiiilor prevzute în paragraful A.3.5. precum i pentru îndeplinirea condiiilor de durabilitate a structurii galeriilor, sau liniilor de metrou, se recomand ca pe radierul de sub calea de rulare, vibraiile înregistrate lâng elementul vertical ce mrginete radierul s nu depeasc valorile din tabelul A.3.2. Tabelul A.3.2. Condiii de durabilitate a structurii galeriilor, sau liniilor de metrou -vibraiile înregistrate lâng elementul vertical ce mrginete radierul f(Hz) 1 2 4 8 16 31,5 63 125 Valori eficace maxime ale 0,03 0,03 0.035 0,05 0,08 0,16 0,3 0,6 acceleraiei (m/s2) Observaie: În cazul în care msurrile pe radier nu sunt posibile, se admite ca verificarea s se fac pe elementele de beton verticale ce mrginesc patul cii de rulare (în staii, pe peron).

ANEXA 4 (informativ) Spectrele de zgomot ale unor surse de zgomot provenite din traficul rutier Spectrele de zgomot ale unor surse de zgomot provenite din traficul rutier pe o autostrad (A), la ieirea dintr-o localitate urban, sunt prezentate exemplificativ în continuare, în fig. A.4.1, A.4.2 i A.4.3: Fig. A.4.1 - Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot provenite din traficul rutier pe o autostrad, la ieirea dintr-o localitate urban – Exemplul 1 -

Fig. A.4.2 - Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot provenite din traficul rutier pe o autostrad, la ieirea dintr-o localitate urban – Exemplul 2 -

Fig. A.4.3 - Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot provenite din traficul rutier pe o autostrad, la ieirea dintr-o localitate urban – Exemplul 3 -

5. Msuri de protecie împotriva zgomotului, în mediul înconjurtor

5. SR EN ISO 11654: 2002 Acustic. Absorbani acustici utilizai în cldiri. Evaluarea absorbiei acustice

5. MSURI DE PROTECIE ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI, ÎN MEDIUL ÎNCONJURTOR

5.1. În cazul în care nivelurile de zgomot previzibile în apropierea cldirilor protejate combinate cu nivelurile surselor de zgomot, pot depi nivelurile limit conform 3.2.3, se recurge la una sau mai multe msuri de protecie, aplicate succesiv, conform prevederilor Prii IV, indicativ C 125/4-2013. Se menioneaz în continuare câteva dintre msurile mai importante de protecie care se pot adopta în zonele urbane.

5.1.1. Aciune la surs a. structur i îmbrcminte de uzur silenioase, pentru arterele rutiere; b. reducerea vitezei vehiculelor prin mijloace urbanistice sau legislativ- administrative; c. ecranare la surs în special pentru sursele de zgomot punctiforme (echipamente industriale, echipamente de rcire pentru mari instalaii de climatizare, piee comerciale, restaurante în aer liber, coli, terenuri sportive).

5.1.2. Mrirea distanei între sursele de zgomot i cldirile protejate.

5.1.3. Teren fonoabsorbant pe parcurs (iarb i vegetaie).

5.1.4. Ecranare pe parcurs prin: a. coborârea în debleu sau realizarea de ecrane în lungul arterelor cu trafic intens; b. cldiri ecran care protejeaz ansamblul rezidenial, cu funciuni nederanjate de zgomot sau cu msuri speciale de izolare; c. ecrane de vegetaie – cu un rezultat mai mult psihologic, (eficacitate 1…2 dB pentru 10 m de vegetaie dens cu frunze permanente).

5.2. În cazul în care msurile urbanistice nu sunt suficiente: a. cldirile vor fi protejate i prin msuri constructive în interior atunci când cldirile protejate sunt amplasate în zone cu niveluri de zgomot mai ridicate; b. este obligatoriu s se ia msurile necesare de protecie la surs, pentru a nu depi nivelul de zgomot admis în zon, în cazul în care construcii ce constituie surse de zgomot sunt amplasate în zone de protecie cu niveluri admisibile de zgomot mai reduse.

5. Se calculeaz corecia R c m + m = 74,25 +160,5 = 235 kg/m² 1 2 1,2 1,2 1 k = 104 104 daN/m³

d 0,1 1 ) 1 1 & 1,2 ) 1 1 & f 0 = 2 k 1 ’ ’ (m m $ $ % 0,5 0,1 2104’ (74,25 160,5 $ % = 24,34 5 25 Hz 1 2

f

52 5,13 04 05 36 08 001 521 061 002 052 513 004 005 036 008 0001 0521 0061 0002 0052 0513

d 4 f 0,4 1 f = 2,5 2 (1/3 octave) 25 315 40 50 d 10 f = 25 + 2,5 2 1/3 octave 1 f f 0 1 octav 1 2,5 x 1/3 octave = 0,833 octave 5 1 octav Cu diagrama R(f ) astfel stabilit i trasat în figura A.4.10 se poate obine, prin i compararea cu curba etalon, indicele de evaluare a izolrii la zgomot aerian „R ”, cu w metodologia descris în SR EN ISO 717-1, SR EN ISO 717-1/A1. Pentru peretele cu structur dubl analizat mai sus, se obine R = 60 dB. w R [dB] R(f )=R+R+R+R +R +R i 1 2 a b1 b2 c curba etalon R(f )

ct. o B/ d R(f ) 2 1

B/oct. 6d f f f Fig. A.4.10 0 1 90 2 480 579 [Hz]

Fig. A.4.10 - Trasarea diagramei R(f) i compararea cu curba etalon i

ANEXA 5 VALORILE INDICELUI DE EVALUARE A IZOLARII LA ZGOMOT AERIAN R PENTRU DIFERITE STRUCTURI DE ELEMENTE W DESPRITOARE Valoarea indicelui Masa Nr. de evaluare a Structura total crt. izolrii la zgomot (kg/m2) aerian R (dB) W 0 1 2 3 A.ELEMENTE DESPRITOARE ÎNTR-UN STRAT A.I.1. Perei i planee din beton armat netencuii ( beton armat = 2500 kg/m3) 1 Plci 10 cm 250 49 2 Plci 11 cm 275 50 3 Plci 12,5 cm 312,5 51 4 Plci 14 cm 350 52 5 Plci 16 cm 400 53 6 Plci 18 cm 450 54 7 Plci 20,5 cm 512,3 55 8 Plci 23 cm 575 56 9 Plci 26 cm 650 57 A.I.2. Planee speciale din beton armat Fâii cu goluri, 22 cm, cu tencuial de 1 cm 10 400 74 grosime A.I.3. Perei din beton armat tencuii pe ambele fee cu un strat de tencuial de 1 cm grosime ( tencuial = 1900 kg/m3) Perei având grosimea elementului din beton 11 313 51 armat de 11 cm (1 cm + 11 cm + 1 cm) Perei având grosimea elementului din beton 12 400,5 53 armat de 14,5 cm (1 cm + 14,5 cm + 1 cm) Perei având grosimea elementului din beton 13 513 55 armat de 19 cm (1 cm + 19 cm + 1 cm) Perei având grosimea elementului din beton 14 650 57 armat de 24,5 cm (1 cm + 24,5 cm + 1 cm) A.II. Perei din zidarie din elemente de argil ars tencuii pe ambele fee cu strat de tencuial de 2 cm grosime ( tencuial = 1700 kg/m3) Zidarie din elemente de argil ars plin ( = 15 1800 kg/m3) cu grosimea de 1/2 element de 275 49 argil ars (2 cm + 11,5 cm + 2 cm) Zidarie din elemente de argil ars plin ( = 16 1800 kg/m3) cu grosimea de 1 element de argil 500 54 ars (2 cm + 24 cm + 2 cm) Zidarie din elemente de argil ars plin ( = 17 1800 kg/m3) cu grosimea de 1 i 1/2 element de 725 57 argil ars (2 cm + 36,5 cm + 2 cm) Zidarie din elemente de argil ars eficient ( = 18 532 54 1600 kg/m3) cu grosimea de 1 element de argil

ars (2 cm + 29 cm + 2 cm) Blocuri ceramice cu goluri orizontale 19 ( = 1200 kg/m3) cu grosimea de 1 bloc 406 52 (2 cm + 29 cm + 2 cm) A.III. Perei de beton celular autoclavizat (BCA) 20 Fâii 7,5 cm 49,5 32 21 Fâii 10 cm 66 34 22 Fâii 12,5 cm 82,5 35 Blocuri = cca. 650 kg/m3 tencuii pe ambele fee cu un strat de tencuial 23 198 46 de 2 cm; = 1700 kg/m3 (2 cm + 20 cm + 2 cm) Blocuri = cca. 630 kg/m3 tencuii pe ambele fee cu un strat de tencuial 24 224 47 de 2 cm; = 1700 kg/m3 (2 cm + 24 cm + 2 cm) A.IV. Perei din beton armat, cu granulit, netencuii ( beton armat = 2500 kg/m3) Perei din beton armat, cu granulit, 25 360 53 = 1800 kg/m3 (20 cm) Perei din beton armat, cu granulit, 26 270 50 = 1800 kg/m3 (15 cm) A.V. Perei din produse lemnoase Perei din panouri sandwich 7 cm, având urmtoarea alctuire: 27 -Placi din fibre de lemn dur, 0,5 cm; 32 34 -Placi din fibre de lemn poros, 6 cm; -Placi din fibre de lemn dur, 0,5 cm; Perei din panouri sandwich 9 cm, având urmtoarea alctuire: -Placi din fibre de lemn dur, 0,5 cm; -Placi din fibre de lemn poros, 2 cm; 28 27 42 -aer, 1 cm; -plci poroase, 3 cm; - Placi din fibre de lemn poros, 2cm; -Placi din fibre de lemn dur, 0,5 cm; B.ELEMENTE DESPRITOARE STRATIFICATE Structura: -fâie din BCA 7,5 cm; 29 -plci poroase, 7 cm; 104 51 -aer, 6 cm; -fâie din BCA 7,5 cm Structura: -fâie din BCA 12,5 cm; 30 164 51 -aer, 10 cm; -fâie din BCA 12,5 cm Structura: 31 135 52 -fâie din BCA 10 cm;

-plci poroase, 4 cm; -aer, 1 cm; -fâie din BCA 10 cm Structura: -fâie din BCA 12,5 cm; 32 -plci poroase, 4 cm; 135 52 -aer, 1 cm; -fâie din BCA 7,5 cm Structura: -fâie din BCA 12,5 cm; 33 -plci poroase, 4 cm; 135 53 -aer, 6 cm; -fâie din BCA 7,5 cm Structura: -zidarie din 1/2 element de argil ars cu tencuial exterioar, 2 cm; 34 408 53 -plci poroase, 7 cm; -aer, 6 cm; -fâie din BCA 7,5 cm Structura: -beton armat netencuit, 5 cm; 35 250 53 -aer, 10 cm; -beton armat netencuit, 5 cm Structura: -beton armat netencuit, 14 cm; 36 -aer, 6 cm; 486 55 -zidarie din 1/4 element de argil ars cu tencuial exterioar de 2 cm grosime Structura: -beton armat netencuit, 14 cm; -aer, 6 cm; 37 489 57 -plci poroase, 4 cm; -zidarie din 1/4 element de argil ars cu tencuial exterioar de 2 cm grosime Structura: -beton armat netencuit, 5 cm; 38 250 52 -aer, 6 cm; -beton armat netencuit, 5 cm Structura: -beton armat netencuit, 7 cm; 39 350 55 -aer, 6 cm; -beton armat netencuit, 7 cm Structura: -beton de granulit, 8 cm; 40 288 53 -aer, 6 cm; -beton de granulit, 8 cm Structura: -beton de granulit, 8 cm; 41 288 54 -aer, 10 cm; -beton de granulit, 8 cm 42 Structura: 80 51

-fâie de ipsos cu goluri cu umplutur din carton celular, 7 cm; -plci poroase 3 cm; -aer, 5 cm; -fâie din ipsos cu goluri cu umplutur din carton celular, 4 cm Structura: -panouri sandwich, 7 cm; 43 -plci poroase, 2 cm; 66 52 -aer, 4 cm; -panouri sandwich, 7 cm

ANEXA 6 METOD ORIENTATIV DE CALCUL AL INDICELUI DE IZOLARE

LA ZGOMOT AERIAN „R ” PENTRU ELEMENTE DE W ÎNCHIDERE OMOGENE, ÎNTR-UN STRAT I DUBLE I. Elemente într-un strat Indicele de izolare la zgomot aerian „R ” se poate determina, orientativ, cu relaia: w R = R – c (dB) (A.6.1.) w w în care: R – indicele de izolare la zgomot aerian al elementului de închidere, fr w aportul transmisiei prin ci colaterale, în dB; c – corecie care estimeaz diminuarea capacitii de izolare la zgomot aerian datorit transmisiei zgomotului prin ci colaterale; Indicele „R ” se apreciaz în funcie de masa pe unitatea de suprafa a elementului de w construcie, cu ajutorul diagramei din fig. A.6.1. Corecia „c” se determin cu relaia: ) & Z c = 10lg ’ m 1 $ (dB) (A.6.2) ’ $ (Z % m,med în care: Z – impedana mecanic a elementului de îmbinare considerat, în daN s/m³; m Z – impedana mecanic medie a elementelor de construcie adiacente m,med elementului de închidere considerat, în daN s/m³. Raportul „Z /Z ” se poate determina, aproximativ, cu relaia : m m,med Z m P m (A.6.3) Z m,med

m

l i i i1 în care: m – masa pe unitatea de suprafa a elementului de închidere considerat, în kg/m2; m – masa pe unitatea de suprafa a elementului de închidere considerat, în i kg/m²; P – perimetrul elementului de închidere considerat, în metri; l – lungimea laturii de contact a elementului de construcie adiacent „i” cu i elementul de închidere considerat, în metri. Dac elementul de construcie „i” adiacent elementului de închidere considerat are alctuiri constructive diferite („m ” în camera de emisie i „m ” în camera de recepie), valoarea ie ir „m” se determin cu relaia : i m m m = ie ir (kg/m²) (A.6.4) i

)Bd( R w 06 55 05 54 04 53 03 52 )2m/gk( m

022081 041021001 0807

031011

;% 4+ ed tnus enate i enegomo etnemele urtnep ,cifarg ed af sam ed elenareloT)1 .)tulosba eraolav nî( %4 ed iram iam cifarg ed af iretaba atnezerp top 2m/gk 04...01 ertnî snirpuc asam uc eletnemelE)2 iesam aegeL .1.6.A .giF

II. Elemente duble Pentru elemente duble, indicele de izolare la zgomot aerian „R ” se poate determina, orientativ, w tot cu relaia (A.6.1). Indicele „R ” se determin cu graficul din fig. A.6.1, în funcie de masa total pe unitatea de w suprafa a celor dou componente constitutive simple. În cazul în care este îndeplinit condiia m d 100 (kg cm/m²) (A.6.4) min valoarea indicelui „R ”, determinat ca mai sus, se majoreaz cu 4 … 6 dB. Dac, în acest caz, în w interspaiul dintre cele dou componente constitutive simple se introduce un strat continuu de material fonoabsorbant, cu grosimea de minimum 3 cm, care s nu obtureze total interspaiul, la valoarea indicelui „R ” se mai adaug un spor R , conform tabelului A.6.1. w w Tabelul A.6.1. Sporul Rw in funcie de grosimea stratului fonoabsorbant Grosimea stratului fonoabsorbant Rw (dB) (cm) 3 4 5 5 8 6 Corecia „c” se determin cu relaia A.6.2 pentru fiecare dintre cele dou componente constitutive simple ale elementului cu structura dubl. Pentru calculul indicelui de izolare la zgomot aerian „R ” se adopt valoarea cea mai mare a coreciei „c”. w Exemplu de calcul 1.Se cere s se determine indicele de izolare la zgomot aerian „R ”, cu metoda orientativ, pentru w peretele din zidrie din elemente de argil ars, analizat în exemplul de calcul din anexa A.4.I. m = 250 kg/m² Din graficul prezentat în fig. A.6.1, rezult R = 49 dB. w Z m P m 0,172 Z 4 m,med m l i i i1 c = 10lg (0,172 + 1) = 10 2 0,069 = 0,69 dB R = R – c = 49 – 0,69 = 48,31 dB 6 48 dB w w 2.Se cere s se determine indicele de izolare la zgomot aerian „R ” cu metoda orientativ, pentru w peretele omogen, cu structur dubl, analizat în exemplul de calcul din anexa A.4.II. m = m + m = 74,25 + 160,5 = 234,75 kg/m² 1 2 Din graficul prezentat în fig. A.6.1, rezult R = 48 dB w Pentru componenta 1 a peretelui:

Z m P 74,2522 2,20 4,30 965,25 m 0,052 Z 4 18400 18400 m,med m l i i i1 Pentru componenta 2 a peretelui:

Z m P 160,522 2,204,30 2086,5 m 0,113 Z 4 18400 18400 m,med m l i i i1 Corecia „c” se determin cu relaia (A.6.2) pentru raportul Z /Z , cu valoarea cea mai m m,med mare. ) & Z c = 10lg ’ m 1 $ = 10lg (0,113 + 1) = 10 2 0,046 = 0,46 6 0,5 dB ’ $ (Z % m,med Indicele „R ” se determin cu relaia (A.6.1) w R = 48 – 0,5 = 47,5 dB w Produsul m d = 74,25 2 10 = 742,5 kg cm/m² > 100 kg cm/m², deci se mai aplic un spor min R = 4 … 6 dB, la valoarea R´ calculat anterior. w,1 w În spaiul de aer dintre cele dou componente constitutive simple se afl un strat de material fonoabsorbant, de 4 cm. Se mai aplic, astfel, un spor R = 4,5 dB, conform tabelului w,2 A.6.1. R = 47,5 + R + R = 47,5 + (4…6) + 4,5 = 56…58 dB. w w,1 w,2

ANEXA 7

VALORILE COEFICIENILOR DE ABSORBIE ACUSTIC (f) PENTRU UNELE FINISAJE I OBIECTE FOLOSITE UZUAL IN CONSTRUCII (DETERMINATE PRIN METODA CAMEREI DE REVERBERAIE – SR EN ISO 354) Nr. Denumirea materialului Coeficieni de absorbie " (f) " la frecvenele (Hz) i crt. 125 250 500 1000 2000 4000 1 Tencuial de min. 20 mm,aplicat în dou straturi (grund + tinci),pe orice 0,02 0,02 0,03 0,04 0,05 0,05 suprafa suport, zugrvit în culori de ap 2 Tencuial gletuit, zugrvit în culori de 0,02 0,02 0,03 0,03 0,04 0,05 ap 3 Tencuial gletuit, vopsit în ulei 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,03 4 Tinci aplicat pe elemente prefabricate din 0,02 0,02 0,02 0,03 0,04 0,04 beton, zugrvit în culori de ap 5 Plci din gips-carton 0,02 0,02 0,03 0,03 0,04 0,05 6 Pardoseal din parchet 0,04 0,04 0,06 0,08 0,08 0,10 7 Pardoseal din PVC 0,02 0,02 0,03 0,04 0,04 0,05 8 Pardoseal din mozaic 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,03 9 Marmor 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,03 10 Sticl aplicat rigid pe o suprafa suport 0,03 0,03 0,03 0,03 0,02 0,02 11 Fereastr deschis 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 12 Fereastr cu un rând de geamuri La valorile de la poz.10 se adaug "(f)" (cf.pct.2.56) 13 Fereastr dubl Se dimensioneaz ca o membran vibrant, considerând al doilea rând de geamuri ca suport rigid 14 Om în încpere, izolat (absorbie total) 0,35 0,.41 0,42 0,46 0,49 0,50 15 Aglomeraie de oameni 0,72 0,89 0,95 0,99 1,0 1,0 16 Plci din lemn de brad lustruit, aplicate 0,02 0,02 0,03 0,04 0,04 0,05 pe o suprafa suport 17 Ui din lemn de brad La valorile de la poz.16 se adaug "(f)" (cf.pct.2.56) 18 Absorbia unui scaun din placaj 0,02 0,02 0,02 0,04 0,04 0,03 19 Absorbia unui fotoliu capitonat, acoperit 0,10 0,23 0,23 0,22 0,19 0,18 cu stof (valori minime) 20 Mochet depus electrostatic 0,08 0,11 0,12 0,25 0,37 0,46 21 Absorbia unui fotoliu capitonat, acoperit 0,4 0,7 0,9 0,9 1 1 cu plu 22 Mobilier din lemn 0,02 0,02 0,03 0,04 0,04 0,05 23 Mochet esut 0,14 0,16 0,18 0,33 0,50 0,70

ANEXA 8 METODE DE DETERMINARE A CURBEI COEFICIENILOR DE ABSORBIE ACUSTIC « (f) » PENTRU DIFERITE STRUCTURI i FONOABSORBANTE

a) Plci din produse poroase aplicate la distan de stratul suport Valoarea maxim a coeficientului de absorbie acustic se poate determina cu relaia: ) d & f ’10.1 $ 1 (A.8.1) max ( h2 % f 0

în care : h – grosimea plcii din material poros (cm); d – distana la care este aplicat placa fa de stratul suport (cm); f – frecvena de la care coeficienii de absorbie acustic rmân practic constani

(în valoare maxim) pân la sfâritul domeniului, în situaia în care plcile din material poros sunt dispuse nemijlocit pe stratul suport (Hz); f – frecvena de la care coeficienii de absorbie acustic rmân practic constani

(în valoare maxim) pân la sfâritul domeniului, în situaia în care plcile din material poros sunt dispuse la distana « d » fa de stratul poros (Hz); – valoarea constant maxim a coeficientului de absorbie acustic în

subdomeniul de frecvene « f ….4000 » (cazul aplicrii directe a plcilor pe stratul suport).

Frecvena « f » se poate determina cu relaia:

c f (Hz) (A.8.2) 1 4 d 2.5h în care: c – viteza de propagare a sunetului în aer (340 m/s) ; d,h – au semnificaiile de la relaia A.8.1. Curba coeficienilor « (f ) » pentru plci din produse poroase aplicate la distan de i stratul suport se construiete, orientativ, astfel: - de la frecvena « f » pân la sfâritul domeniului de frecvene, se traseaz un

palier orizontal cu valoarea ; max - de la frecvena « f » pân la începutul domeniului de frecvene, se traseaz o

dreapt având panta descendent astfel încât valorile « » scad cu 50% la fiecare octav.

b) Plci din produse poroase aplicate nemijlocit sau la distan de stratul suport, protejate cu plci perforate. Valorile finale ale coeficienilor de absorbie « » se determin, în funcie de gradul de final perforare i de grosimea plcii, cu relaia:

(A.8.3) final materialporos placa perforata

în care este indicele de transmisie al plcii perforate, care se determin cu ajutorul graficelor din fig. A.8.1.

f pentru plci perforate în funcie indicele de transmisie al plcilor 0,5 de gradul de perforaie „9” i de perforate în funcie de frecven grosimea ecranului Not: f este frecvena pentru care coeficientul de absorbie al structurii are ca 0,5 valoare 5% din coeficientul de absorbie al materialului poros Fig. A.8.1 – Diagrama pentru deducerea indicelui de transmisie

c) Membrane vibrante Curba coeficienilor « (f ) » se determin astfel: i - se determin frecvena de rezonan cu relaia:

f (Hz) (A.8.4)

md în care : m – masa pe unitatea de suprafa a membranei, în kg/m2 ; d – distana dintre membran i suprafaa suport, în cm. - se alege valoarea « » pentru membran, corespunztoare frecvenei de max rezonan, în funcie de produsul din care este alctuit, din tabelul A.8.1. Tabel A.8.1. Valori « » corespunztoare frecvenei de rezonan max Nr.crt. Materialul din care este alctuit membrana max 1 Placaj de brad 0,50 2 Plci din achii de lemn 0,40 3 Sticl de geam 0,30 4 PVCdur 0,30 5 Tabl din oel 0,08

- se construiete curba « (f ) » plecând de la valoarea « » din dreptul i max frecvenei f , dup cum urmeaz:

c1) în cazul membranelor fr produse fonoabsorbante dispuse în stratul de aer: - pentru fiecare octav, în stânga i în dreapta valorii f , coeficientul de absorbie

acustic « » scade cu 50%, pân atinge valoarea de 0,05, dup care rmâne max constant (vezi fig. A.8.2); Fig. A.8.2 – Determinarea curbei coeficienilor „” pentru o membran vibrant fr substrat de material fonoabsorbant c2) în cazul membranelor cu produse fonoabsorbante dispuse în stratul de aer având grosimea între 0,3-0,8d : - pentru fiecare dou octave, în stânga i în dreapta valorii f , coeficientul de

absorbie acustic « » scade cu 50%, pân atinge valoarea de 0,05, dup max care rmâne constant (vezi fig. A.8.3) ; Fig. A.8.3 – Determinarea curbei coeficienilor „” pentru o membran vibrant cu substrat de produs fonoabsorbant

Exemple de calcul pentru determinarea curbei coeficienilor de absorbie « (f ) » pentru diferite structuri fonoabsorbante i

a) plci din vat mineral de 3cm grosime, dispuse la distan de 4cm fa de un suport rigid. Valoarea maxim a coeficientului de absorbie acustic pentru aceast structur se calculeaz cu relaiile A.8.1 i A.8.2. c 3400 3400 f 5739Hz 1 4 d 2.5h 4 42.523 46 ) d & f ) 4 & 739 ’10.1 $ 1 ’10.1 $ 0.89850.90 max ( h2 % f 0 ( 32 % 1000

0.90 max

Curba coeficienilor de absorbie acustic « f » se construiete conform pct. a i din Anexa 8 (vezi fig. A.8.4).

f Fig. A.8.4 - Curba coeficienilor de absorbie acustic pentru plci din vat mineral i

b) Membran din placaj de fag de 5mm grosime dispus la 15cm de un perete, fr substrat de produs fonoabsorbant. Frecvena de rezonan se calculeaz cu relaia A.8.4. 850 850 f 5110Hz

md 4 15

f Curba coeficienilor de absorbie acustic « » se construiete conform pct. c.1. din Anexa 8 i (vezi fig. A.8.5.).

f Fig. A.8.5 - Curba coeficienilor de absorbie acustic pentru membran din placaj de fag i fr substrat de produs fonoabsorbant

c) Membran din placaj de fag de 5mm grosime dispus la 15cm de un perete, cu substrat de vat mineral cu densitate de 90 kg/mc, de 5cm grosime. Frecvena de rezonan este identic cu cea de la exemplul « b », 110 Hz.

f Curba coeficienilor de absorbie acustic « » se construiete conform pct. c.2. din Anexa 8 i (vezi fig. A.8.6.).

f Fig. A.8.6 -Curba coeficienilor de absorbie acustic , pentru membrana din placaj de i fag cu substrat de vat mineral

ANEXA 9 VALORILE INDICELUI DE IZOLARE L n,eq,o,w PENTRU PLANSEE DIN BETON ARMAT Nr. Structura planeului L n,eq,o,w crt. (dB) 1 Plac - 10 cm grosime 80 2 Plac - 11 cm grosime 79 3 Plac – 12 cm grosime 78 4 Plac - 14 cm grosime 77 5 Plac - 16 cm grosime 76 Fâii cu goluri(grosime 22 cm) cu tencuial 6 (grosime 1 cm) + ap de egalizare (grosime 77 3 cm) Structura: - plac din beton armat, netencuit (grosime 10 cm); 70

- aer (grosime 8 cm); - plci poroase (grosime 2 cm); - plac gips-carton (grosime 1,25 cm);

ANEXA 10

ÎMBUNTIREA IZOLRII LA ZGOMOT DE IMPACT L W PENTRU DIFERITE TIPURI DE PARDOSELI Îmbuntirea izolrii la Nr. Tipul de pardoseal zgomot de crt. impact L W (dB) Parchet 1 Parchet tradiional pe grinzioare de lemn lipite pe dala de beton 11 2 Parchet pe grinzioare de lemn i strat elastic de 2,5 cm grosime 21 Covoare, mochete 3 Covor cauciuc cu grosime 3...4mm 5 4 Covor PVC fr suport textil, cu grosimi de 1,5...2 mm 7 5 Covor PVC cu suport textil, cu grosimi de 2...2,5 mm 9 6 Covor PVC cu suport textil, cu grosimi de 2,5...5 mm 11 7 Covor PVC cu suport fonoizolator, cu grosime de min. 2,5mm 16 8 Covor din fibre poliamidice depuse electrostatic, cu suport fonoizolator din PVC 18 expandat 9 Mochet neesut 20 Dale flotante 10 Pardoseli din parchet sau covor PVC fr suport textil lipit pe dala flotant din

beton pe strat elastic din vat mineral de min. 10 mm grosime 11 Idem pe strat elastic de min. 30 mm grosime 28 12 Idem pe strat elastic din polistiren ecruisat 22 13 Idem pe membrana izolatoare la zgomot de impact 20...27

ANEXA 11 CALCULUL INDICELUI DE ÎMBUNTIRE A IZOLRII LA ZGOMOT

DE IMPACT, „ L ”, CORESPUNZTOR UNEI PARDOSELI PE DAL w FLOTANT Indicele de îmbuntire a izolrii la zgomot de impact „L ”, corespunztor unei pardoseli pe w dal flotant, se calculeaz astfel:

5. Se determin indicele de izolare la zgomot de impact, „L ”, corespunztor complexului n,r,w constructiv format din planeu de referin+pardoseal pe dal flotant. Metodologia de determinare este cea prezentat în SR EN ISO 717-2,SR EN ISO 717-2/A1,SR EN ISO 717-2/C91 i const în compararea curbei „L (f )”, construit conform punctelor 1:4, cu curba etalon a n nivelelor normalizate ale zgomotului de impact.

5. CLDIRI COMERCIALE I DE ALIMENTAIE PUBLIC

5.1. Cldiri pentru activiti comerciale (de exemplu: magazine, restaurante, cantine, cofetrii, baruri, uniti de desfacere cu amnuntul, uniti de alimentaie public, uniti de prestri servicii)

Anexa – STRUCTURI PROPUSE PENTRU REALIZAREA UNOR ELEMENTE DE CONSTRUCII CORESPUNZTOARE CONDIIILOR ADMISIBILE PREVZUTE ÎN PREZENTA PARTE A NORMATIVULUI

LIST TABELE Numr tabel Denumire tabel 1 Parametri de izolare acustic (valoarea minim a indicelui R’ ) între unitile w funcionale din locuinele individuale sau colective 2 Parametri de izolare acustic (valoarea maxima a indicelui L’ ) între n,w unitile funcionale din locuinele individuale sau colective 3 Limite admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unitilor funcionale, în cazul hotelurilor 4 Limite admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat aciunii concomitente a surselor exterioare unitii funcionale din hoteluri i a agregatelor ce funcioneaz în interiorul încperilor (sau activitilor specifice) 5 Limite admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spaii tehnice aferente hotelurilor 6 Parametri de izolare acustic (valoarea minim a indicelui R’ ) între unitile w funcionale din hoteluri 7 Parametri de izolare acustic (valoarea maxima a indicelui L’ ) între n,w unitile funcionale din hoteluri 8 Limite admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unitile funcionale din cldirile pentru învmânt i educaie, datorat unor surse de zgomot exterioare 9 Limite admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat aciunii concomitente a surselor exterioare unitii funcionale din cldirile pentru învmânt i educaie i a agregatelor (sau activitilor specifice) din interiorul încperilor 10 Parametri de izolare acustic (valoarea minim a indicelui R’ ) între unitile w funcionale din cldirile pentru învmânt i educaie 11 Parametri de izolare acustic (valoarea maxima a indicelui L’ ) între n,w unitile funcionale din cldirile pentru învmânt i educaie 12 Valori admisibile ale duratei de reverberaie specifice unitilor funcionale din cldirile pentru învmânt i educaie 13 Limite admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unitile funcionale din cldirile pentru activiti sanitare, datorat unor surse de zgomot exterioare 14 Limite admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spaii tehnice aferente cldirilor pentru activiti sanitare 15 Parametri de izolare acustic (valoarea minim a indicelui R’ ) între unitile w funcionale din cldirile pentru activiti sanitare 16 Parametri de izolare acustic (valoarea maxima a indicelui L’ ) între n,w unitile funcionale din cldirile pentru activiti sanitare 17 Limite admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unitile funcionale din cldirile pentru activiti culturale i de divertisment, datorat unor surse de zgomot exterioare 18 Limite admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat aciunii concomitente a surselor exterioare unitii funcionale din cldirile pentru activiti culturale i de divertisment i a agregatelor (sau activitilor specifice) din interiorul încperilor

19 Parametri de izolare acustic (valoarea minim a indicelui R’ ) între unitile w funcionale din cldirile pentru activiti culturale i de divertisment 20 Parametri de izolare acustic (valoarea maxima a indicelui L’ ) între n,w unitile funcionale din cldirile pentru activiti culturale i de divertisment 21 Valori admisibile ale duratei de reverberaie specifice unitilor funcionale din cldirile pentru activiti culturale i de divertisment 22 Limite admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unitile funcionale din cldirile pentru activiti sportive, datorat unor surse de zgomot exterioare 23 Limite admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat aciunii concomitente a surselor exterioare unitii funcionale din cldirile pentru activiti sportive i a agregatelor (sau activitilor specifice) din interiorul încperilor 24 Parametri de izolare acustic (valoarea minim a indicelui R’ ) între unitile w funcionale din cldirile pentru activiti sportive 25 Parametri de izolare acustic (valoarea maxima a indicelui L’ ) între n,w unitile funcionale din cldirile pentru activiti sportive 26 Valori admisibile ale duratei de reverberaie specifice unitilor funcionale din cldirile pentru activiti sportive 27 Limite admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unitile funcionale din cldirile pentru birouri, datorat unor surse de zgomot exterioare 28 Limite admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat aciunii concomitente a surselor exterioare unitii funcionale din cldirile pentru birouri i a agregatelor ce funcioneaz în interiorul încperilor 29 Limite admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spaii tehnice aferente cldirilor de birouri 30 Parametri de izolare acustic (valoarea minim a indicelui R’ ) între unitile w funcionale din cldirile pentru birouri 31 Parametri de izolare acustic (valoarea maxima a indicelui L’ ) între n,w unitile funcionale din cldirile pentru birouri 32 Limite admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior în unitile funcionale din cldirile pentru activiti comerciale, datorat unor surse de zgomot exterioare 33 Limite admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat aciunii concomitente a surselor exterioare unitii funcionale din cldirile pentru activiti comerciale i a agregatelor ce funcioneaz în interiorul încperilor 34 Parametri de izolare acustic (valoarea minim a indicelui R’ ) între unitile w funcionale din cldirile pentru activiti comerciale 35 Parametri de izolare acustic (valoarea maxima a indicelui L’ ) între n,w unitile funcionale din cldirile pentru activiti comerciale A.1. Exemple de elemente despritoare (perei) ce îndeplinesc condiia de izolare la zgomot aerian impus în prezentul normativ A.2. Exemple de ui A.3. Exemple de elemente despritoare (planee) ce îndeplinesc condiia de izolare la zgomot de impact impus în prezentul normativ A.3.1. Valorile L pentru diferite grosimi de planee brute n,eq,o,w A.3.2. Valorile L pentru diferite tipuri de pardoseli n,w

5. SR EN ISO 717-2:2001/ Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor C91:2007 i a elementelor de construcii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact.

5. CLDIRI COMERCIALE I DE ALIMENTAIE PUBLIC

5.1. CLDIRI PENTRU ACTIVITI COMERCIALE (de exemplu: magazine, restaurante, cantine, cofetrii, baruri, uniti de desfacere cu amnuntul, uniti de alimentaie public, uniti de prestri servicii)

5.1.1. LIMITE ADMISIBILE

(1) În cazul cldirilor pentru activiti comerciale, limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unitilor funcionale, sunt cele din tabelul 32. Tabelul 32 Limita admisibil a zgomotului Nr. interior, exprimat în: Unitatea funcional crt. nr. de ordine al dB(A) curbei Cz Uniti de desfacere cu amnuntul 1 Spaii pentru activitate de eviden operativ i anexe sociale (birou ef unitate, vestiare, camere odihn etc) 45 40 2 Spaii de vânzare i anexe ale acestora, cu agregate frigorifice (alimentar general, carne, mezeluri, brân- zeturi, lactate etc) sau fr agregate frigorifice (pâine, tutungerii, mercerii, florrii, cafea-dulciuri etc)* 60 55 Uniti de alimentaie public 3 Spaii pentru consumaie (restaurante, cantine, fast- food, braserii, baruri, cofetrii, patiserii etc), cu sau fr agregate frigorifice* 50 45 Uniti de prestri servicii 4 Spaii de lucru cu publicul (cabinete medicale, birouri de avocai sau notariate, sedii firme etc) 45 40 5 Spaii de producie (laboratoare panificaie, labora- toare de tehnic dentar, spltorii-curtorii chimi- ce, PTT, croitorii, cizmrii, reparaii televizoare etc) 50 45 i spaii de primire/desfacere din unitile de prestri servicii În cazul spaiilor dotate cu agregate frigorifice, se vor adopta msuri suplimentare de protecie împotriva zgomotului fa de spaiile fr agregate, precum i msurile speciale prevzute la pct..5.1.4, alin. (3) ... (6).

(2) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat aciunii concomitente a surselor exterioare unitii funcionale din cldirile pentru activiti comerciale i a agregatelor ce funcioneaz în interiorul încperilor sunt cele din tabelul 33.

Tabelul 33 Limita admisibil a zgomo- Nr. tului interior, exprimat în: Unitatea funcional crt. nr. de ordine al dB(A) curbei Cz 1 Spaii pentru primirea/distribuirea mrfurilor i depozi- tarea temporar a ambalajelor din unitile de desfa- cere cu amnuntul 75* - 2 Spaii pentru desfurarea procesului tehnologic din unitile de alimentaie public 80 75 3 Spaii de vânzare i anexe ale acestora 75 70 4 Spaii pentru consumaie (restaurante, cantine, fast- food, braserii, baruri, cofetrii, patiserii etc) 75 70 5 Centrale tehnice fr compresoare (spaii frigorifice, centrale ventilare) 85 80 6 Centrale tehnice cu compresoare 87 82 7 Restaurante cu muzic, discoteci, sli de jocuri 90 85 8 Spaii tehnologice ale unitilor de spltorii/curtorii chimice: - fr compresoare 80 75 - cu compresoare 87 82 9 Ateliere: - ce produc zgomot de impact (cizmrii, reparaii mobil) 87 82 - ce nu produc zgomot de impact (croitorii, reparaii televizoare) 75 70 10 Spaii pentru ascensor: - camera troliului 87 82 Valoarea instantanee a nivelului de zgomot în perioadele de primire/distribuire i manipulare a mrfurilor sau ambalajelor.

5.1.2. PARAMETRI DE IZOLARE

(1) Parametrii de izolare acustic între unitile funcionale din cldirile pentru activiti comerciale sunt prezentai în tabelele 34 i 35. Tabelul 34 Elemente despritoare de Nivelul de zgomot Valorile construcii între: perturbator estimat minime Nr. Unitatea funcional / (nivel de zgomot ale indi- Crt. Nivel de zgomot permis Spaiile alturate indexat), L celui R’ 10 w dB (A) dB(A) dB 0 1 2 3 4 1 Uniti de desfacere cu Similare 75 41 amnuntul Spaii de vânzare i anexe ale 2 80 41 Spaii pentru activitate de acestora eviden operativ i anexe Spaii pentru consumaie sociale (restaurante, cantine, fast- 3 85 46 [45 dB(A)] food, braserii, baruri, cofe- trii, patiserii etc) Spaii de lucru cu publicul (cabinete medicale, birouri 4 85 46 de avocai sau notariate, sedii firme etc)

0 1 2 3 4 Spaii de producie (laboratoare panificaie, labo- ratoare de tehnic dentar, spltorii-curtorii chimice, 5 PTT, croitorii, cizmrii, 100 61 reparaii televizoare etc) i spaii de primire/ desfacere din unitile de prestri servicii 6 Spaii de vânzare i anexe Similare 80 41 ale acestora Spaii pentru consumaie [60 dB(A)] (restaurante, cantine, fast- 7 85 41 food, braserii, baruri, cofe- trii, patiserii etc) Spaii de lucru cu publicul (cabinete medicale, birouri 8 85 41 de avocai sau notariate, sedii firme etc) Spaii de producie (laboratoare panificaie, laboratoare de tehnic dentar, spltorii-curtorii 9 chimice, PTT, croitorii, 100 46 cizmrii, reparaii televizoare etc) i spaii de primire/ desfacere din unitile de prestri servicii 10 Uniti de alimentaie Similare 85 41 public Spaii de lucru cu publicul Spaii pentru consumaie (cabinete medicale, birouri 11 85 41 (restaurante, cantine, fast- de avocai sau notariate, sedii food, braserii, baruri, firme etc) cofetrii, patiserii etc) Spaii de producie [50 dB(A)] (laboratoare panificaie, laboratoare de tehnic dentar, spltorii-curtorii 12 chimice, PTT, croitorii, 100 56 cizmrii, reparaii televizoare etc) i spaii de primire/ desfacere din unitile de prestri servicii 13 Uniti de prestri Similare 85 46 servicii Spaii de producie Spaii de lucru cu publicul (laboratoare panificaie, (cabinete medicale, birouri laboratoare de tehnic de avocai sau notariate, dentar, spltorii-curtorii 14 sedii firme, etc) chimice, PTT, croitorii, 100 61 [45 dB(A)] cizmrii, reparaii televizoare etc) i spaii de primire/ desfacere din unitile de prestri servicii

0 1 2 3 4 Spaii de producie (laboratoare panificaie,labo- ratoare de tehnic dentar, spltorii-curtorii chimice, 15 PTT, croitorii, cizmrii, repa- Similare 100 56 raii televizoare etc) i spaii de primire/ desfacere din unitile de prestri servicii [50 dB(A)] Tabelul 35 Elemente despritoare de construcie între: Valorile maxime ale Nr. indicelui L’ crt. Spaiile alturate aezate deasupra n,w Unitatea funcional dB unitii funcionale 0 1 2 3 1 Uniti de desfacere cu Similare 65 2 amnuntul Spaii de vânzare i anexe ale acestora 58 Spaii pentru activitate de Spaii pentru consumaie (restaurante, 3 eviden operativ i anexe cantine, fast-food, braserii, baruri, 58 sociale cofetrii, patiserii etc) Spaii de lucru cu publicul (cabinete 4 medicale, birouri de avocai sau 65 notariate, sedii firme etc) Spaii de producie (laboratoare pani- ficaie, laboratoare de tehnic dentar, spltorii-curtorii chimice, PTT, 5 nu se admit croitorii, cizmrii, reparaii televizoare etc) i spaii de primire/ desfacere din unitile de prestri servicii 6 Spaii de vânzare i anexe ale Similare 65 acestora Spaii pentru activitate de eviden 7 62 operativ i anexe sociale Spaii pentru consumaie (restaurante, 8 cantine, fast-food, braserii, baruri, 58 cofetrii, patiserii etc) Spaii de lucru cu publicul (cabinete 9 medicale, birouri de avocai sau 65 notariate, sedii firme etc) Spaii de producie (laboratoare pani- ficaie, laboratoare de tehnic dentar, spltorii-curtorii chimice, PTT, 10 nu se admit croitorii, cizmrii, reparaii televizoare etc) i spaii de primire/ desfacere din unitile de prestri servicii

0 1 2 3 11 Uniti de alimentaie Similare 50 public Spaii pentru activitate de eviden 12 68 Spaii pentru consumaie operativ i anexe sociale 13 (restaurante, cantine, fast- Spaii de vânzare i anexe ale acestora 62 food, braserii, baruri, Spaii de lucru cu publicul (cabinete cofetrii, patiserii etc) 14 medicale, birouri de avocai sau 62 notariate, sedii firme etc) Spaii de producie (laboratoare panificaie, laboratoare de tehnic dentar, spltorii-curtorii chimice, 15 PTT, croitorii, cizmrii, reparaii 58 televizoare etc) i spaii de primire/ desfacere din unitile de prestri servicii 16 Uniti de prestri servicii Similare 58 Spaii de lucru cu publicul Spaii pentru activitate de eviden 17 65 (cabinete medicale, birouri operativ i anexe sociale 18 de avocai sau notariate, se- Spaii de vânzare i anexe ale acestora 58 dii firme etc) Spaii pentru consumaie (restaurante, 19 cantine, fast-food, braserii, baruri, 58 cofetrii, patiserii etc) Spaii de producie (laboratoare panificaie, laboratoare de tehnic dentar, spltorii-curtorii chimice, 20 PTT, croitorii, cizmrii, reparaii nu se admit televizoare etc) i spaii de primire/ desfacere din unitile de prestri servicii 21 Spaii de producie Similare nu se admit (laboratoare panificaie, labo- Spaii pentru activitate de eviden 22 65 ratoare de tehnic dentar, operativ i anexe sociale 23 spltorii-curtorii chimice, Spaii de vânzare i anexe ale acestora 62 PTT, croitorii, cizmrii, Spaii pentru consumaie (restaurante, reparaii televizoare etc) i 24 cantine, fast-food, braserii, baruri, 58 spaii de primire/ desfacere cofetrii, patiserii etc) din unitile de prestri Spaii de lucru cu publicul (cabinete servicii 25 medicale, birouri de avocai sau 62 notariate, sedii firme etc)

5.1.3. AMPLASAREA CLDIRILOR PENTRU ACTIVITI COMERCIALE ÎN LOCALITI I A SPAIILOR FUNCIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA

(1) Cldirile pentru activiti comerciale se vor amplasa astfel încât valoarea maxim a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de faada cldirii) s fie de 65 dB (A). NOT: În cazul în care nu este posibil respectarea acestei condiii, se vor asigura prin proiect msuri de protecie acustic la receptor, pe calea de propagare i/sau la surs.

(2) Amplasarea diverselor uniti funcionale în cldirile pentru activiti comerciale trebuie fcut astfel încât, împreun cu alegerea soluiilor de elemente despritoare i cu

msurile speciale de protecie împotriva zgomotului s conduc la obinerea unui nivel de zgomot echivalent exterior cldirii mai mic sau cel puin egal cu 65 dB(A).

5.1.4. REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCII

(1) Izolarea acustic a unitilor funcionale din cldirile pentru activiti comerciale, împotriva zgomotului aerian i de impact provenit din spaiile adiacente se asigur cu elemente de construcie (perei, planee, elemente de închidere) a cror alctuire este astfel conceput, încât s se realizeze ansamblul cerinelor fundamentale aplicabile construciilor.

(2) Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R' i de impact L' , w n,w adoptarea soluiilor de perei, planee i pardoseli se face fie pe baz de calcul (conform prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013) fie prin alegerea soluiilor cuprinse în tabelele A.1. (perei), A.2. (ui) i A.3. (planee) din ANEXA la prezenta parte a normativului.

(3) La proiectarea i execuia elementelor de închidere din cldirile pentru activiti comerciale trebuie luate urmtoarele msuri minimale:

a) realizarea uilor de acces cu garnituri din cauciuc pe contur (cu excepia uilor rezistente la foc) i/sau cu sisteme pneumatice de închidere lent;

b) realizarea unor ui masive la spaiile ce conin utilaje i agregate cu nivel de zgomot ridicat (de ex. centrale termice, centrale de ventilare etc.);

c) prevederea garniturilor de etanare pe contur la ferestrele i elementele mobile ale vitrinelor spaiilor comerciale.

d) prevederea de ferestre termofonoizolatoare, cu garnituri de etanare pe contur; se recomand, pe cât posibil, ca foile de geam ale acestor ferestre s aib grosimi diferite (de exemplu: 4 mm i 6 mm).

(4) În vederea limitrii transmisiei zgomotului pe cale structural, trebuie luate urmtoarele msuri:

a) la agregate tehnice i. amplasarea agregatelor frigorifice (prin intermediul unor amortizoare de cauciuc) pe fundaii separate, rezemate la rândul lor pe suporturi din materiale antivibratile (plut, cauciuc etc.), dimensionate în mod corespunztor, în funcie de caracteristicile agregatelor; ii. legarea agregatelor frigorifice cu ap la o reea de alimentare i una de scurgere independente de reeaua general a cldirii (în cazul în care aceast msur nu este posibil se recomand renunarea la agregatele frigorifice cu ap); iii. amplasarea staiilor de pompare i a posturilor de transformare electric conform prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013.

b) la circulaia mrfurilor i. adoptarea unor soluii corespunztoare de descrcare a mrfurilor (prin realizarea unor fluxuri speciale de transport cu rampe de coborâre acoperite parial sau total, în zona de staionare a mainilor i adoptarea unor sisteme de transport interior, cu zgomot redus (interzicerea transportului de produse i ambalaje prin tragere pe pardoseal; folosirea de crucioare având roile acoperite cu bandaje de cauciuc); ii. realizarea unor pardoseli cu strat amortizor din cauciuc sau membran izolatoare la zgomot de impact, deasupra cruia se execut apa din beton armat cu plas ; 5/20 cm (fig.1);

iii. dispunerea pe cile de transport a unor pardoseli din covor PVC sau din cauciuc striat (fig.1). Fig. 1 - Exemplu de dispunere a unor pardoseli pe cile de circulaie a mrfurilor

c)în cazul unor activiti speciale i. prevederea unor plci amortizoare din cauciuc sau membran izolatoare la zgomot de impact pe mesele de lucru i pe spltoarele de vase (fig.1); ii. realizarea unor pardoseli cu strat amortizor de cauciuc, deasupra cruia se execut apa din beton armat cu plas ; 5/20 cm (fig.1).

(5) Msurile pentru izolarea fonic i antivibratil a centralelor tehnice din cldirile de birouri se vor lua cu respectarea prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013.

(6) În cazul spaiilor comerciale cu anexe exterioare cldirii (terase-restaurante, grdini de var, spaii de vânzare-cumprare în aer liber), anexele vor fi acoperite parial sau total cu copertine astfel dimensionate, încât s împiedice transmiterea zgomotului în locuine.

ANEXA – STRUCTURI PROPUSE PENTRU REALIZAREA UNOR ELEMENTE DE CONSTRUCII CORESPUNZTOARE LIMITELOR ADMISIBILE PREVZUTE ÎN PREZENTA PARTE A NORMATIVULUI A.1. Exemple de elemente despritoare (perei) ce îndeplinesc condiia de izolare la zgomot aerian impus în prezentul normativ Tabelul A.1. Nr. Element R Structura crt. w 0 1 2 3 1 a) Zid din elemente de argil ars cu grosimea 1/4 element pentru zidrie de argil ars 41

b)Structur multistrat: 41 -plac gips-carton cu grosimea 12,5 mm*; - plac de vat mineral cu grosimea 10 cm i densitate aparent minim de 50 kg/m3; -plac gips-carton cu grosimea 12,5 mm*. 2 a) Plac din beton armat cu grosimea 7 cm 46

b)Zid din elemente de argil ars cu grosimea 1/2 element pentru zidrie de argil ars 46

c)Zid de blocuri de beton celular autoclavizat (BCA) cu grosimea 20 cm 46

Continuare Tabel A.1. 0 1 2 3

d) Structur multistrat: 46 -plac gips-carton cu grosimea 12,5 mm*; - plac de vat mineral cu grosimea 5 cm**; - spaiu de aer minim 1 cm; -plac vat mineral cu grosimea 5cm**; -plac gips-carton cu grosimea 12,5 mm*. 3 a)Plac din beton armat cu grosimea 15 cm 51

b)Zid din elemente de argil ars cu grosimea 1 element pentru zidrie de argil ars 51

c)Structuri multistrat c - fâie din beton celular autoclavizat (BCA) – 7,5cm 51

- plac de vat mineral cu grosimea 7 cm - spaiu de aer minim 6 cm - fâie din beton celular autoclavizat(BCA) – 7,5 cm c - fâie din beton celular autoclavizat(BCA)– 12,5cm 51

-spaiu de aer minim 10 cm -fâie din beton celular autoclavizat (BCA)– 12,5cm c - fâie din beton celular autoclavizat (BCA)– 10 cm 51

-plac de vat mineral cu grosimea 4 cm -spaiu de aer minim 1 cm -fâie din beton celular autoclavizat (BCA) – 10 cm

Continuare Tabel A.1. 0 1 2 3

d) Structur multistrat: 51 - 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm*; - plac de vat mineral cu grosimea 5 cm i densitate minim de 50 kg/mc; - 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm*. 4 a)Zid din elemente de argil ars cu grosimea 1 1/2 element pentru zidrie de argil ars 56

b)Structur multistrat: 56 - beton armat - 14 cm - spaiu de aer minim 6 cm - plac de vat mineral cu grosimea 4 cm -1/4 element pentru zidrie de argila ars, cu tencuial de 2 cm

c)Structur multistrat: 56 - 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm*; - plac de vat mineral cu grosimea 5 cm**; - spaiu de aer minim 1 cm; - plac de vat mineral cu grosimea 5 cm**; - 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm*. 5 a) Structur multistrat: 59 - 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm*; - plac de vat mineral cu grosimea 5 cm, montat în interiorul unui profil de 75 mm**; - spaiu de aer minim 1 cm; - plac de vat mineral cu grosimea 5 cm, montat în interiorul unui profil de 75 mm**; - 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm*.

Continuare Tabel A.1. 0 1 2 3 6 a) Structur multistrat: 61 - 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm*; -plac de vat mineral cu grosimea 10 cm**; - spaiu de aer minim 1 cm; -plac de vat mineral cu grosimea 10 cm**; - 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm*. 7 a) Structur multistrat: 65 - 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm*; -plac de vat mineral cu grosimea 10 cm**; -plac gips-carton cu grosimea 12,5 mm; -plac de vat mineral cu grosimea 10 cm**; - 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm*. Plcile de gips carton au masa raportat la unitatea de suprafa de circa 9 kg/mp. Plcile de vat se vor monta pe profile metalice independente.

A.2. Exemple de ui Tabelul A.2. Nr. crt. Structura uii R w 1 a) plac MDF 3,2 mm

b) carton tip fagure 35 mm 22

c) plac MDF 3,2 mm 2 a) plac din fibre de lemn 4 mm

b) miez cherestea 35 mm 24

c) plac din fibre de lemn 4 mm 3 a) u cu tblie din lemn masiv – 14 mm 28 4 a) plac furnir stejar – 2,5 mm

b) plac MDF – 4 mm

c) lemn masiv molid – 15,5 mm

d) plac de achii de lemn – 12 mm 34

e) lemn masiv molid – 15,5 mm

f) plac MDF – 4 mm

g) plac furnir stejar – 2,5 mm 5 a) tabl 0,8 mm;

b) strat de aer 4,5 mm;

c) 3 foi gips-carton – 3 x 12,5 mm (37,5 mm); 34

d) aer 4,5 mm;

e) tabl 0,8 mm. 6 a) furnir 0,5 mm

b) plac MDF 4 mm

c) tabl oel 2 mm

d) plac plut 3 mm

e) tabl aluminiu 0,5 mm

f) ram lemn 35 mm 40

g) tabl aluminiu 0,5 mm

h) plac plut 3 mm

i) tabl oel 2 mm

j) plac MDF 4 mm

k) furnir 0,5 mm NOTE:

5. STAS 6161/3 - 82 Acustica în construcii. Determinarea nivelului de zgomot în localitile urbane. Metoda de determinare

5. RECEPIA LUCRRILOR

(1) În funcie de destinaia cldirii i a amenajrilor urbane precum i a condiiilor speciale de izolare fonic a cldirii, prin documentaia de proiectare se solicit msurri acustice referitoare la cerina de protecie împotriva zgomotului, pentru verificarea încadrrii lucrrilor în limitele admisibile din reglementrile tehnice în vigoare, odat cu recepia la terminarea lucrrilor.

(2) Tipurile de msurri acustice minimale privind parametrii de izolare la zgomot i vibraii, în vederea comparrii acestora cu valorile cuprinse în reglementrile tehnice în vigoare, sunt în principal cele referitoare la :

a) verificarea îndeplinirii izolrii la zgomot aerian între interiorul i exteriorul unei cldiri;

b)verificarea respectrii nivelului de zgomot recomandat de reglementrile tehnice în vigoare la faada cldirilor;

c)verificarea respectrii nivelului de zgomot recomandat de reglementrile tehnice în vigoare la limita incintelor (industriale sau de alt tip);

d)verificarea respectrii nivelului de zgomot recomandat de reglementrile tehnice în vigoare în interiorul diverselor zone i dotri urbane;

e) verificarea respectrii nivelului de zgomot recomandat de reglementrile tehnice în vigoare în cazul arterelor de trafic din zone urbane.

ANEXA 1 Lista parametrilor i nivelurilor de performan corespunztoare cerinei “Protecia împotriva zgomotului” în ansamblurile urbane Proiectarea ansamblurilor urbane din punct de vedere a proteciei acustice trebuie realizat astfel încât zgomotul perturbator perceput de utilizatorii spaiului construit urban, atât cel exterior cât i cel interior construciilor, s fie meninut la un nivel ce nu poate afecta sub nici o form sntatea utilizatorilor sau desfurarea activitilor specifice acestora. Se vor adopta diferite msuri de protecie, adecvate numrului, tipului i caracteristicilor acustice ale surselor de zgomot existente, inându-se seama de parametrii i nivelurile de performan, corespunztoare cerinei fundamentale – „Protecia împotriva zgomotului", specificate în continuare: PARAMETRII I NIVELURILE DE PERFORMAN CORESPUNZTOARE CERINEI „PROTECIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI" Observaie: Valorile nivelurilor de performan reprezint limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot, pentru care se utilizeaz timpii de msurare, coreciile meteorologice i modul de calcul al incertitudinii prevzute în legislaia, standardele i reglementrile tehnice în vigoare. ANSAMBLUL URBAN: Parametrul 1: Nivelul de zgomot exterior cldirilor de locuit, amplasate în zone dintr-o aglomerare cu populaie mai mic de 100.000 de locuitori, msurat la 2,00 m de faada cldirii (conform SR 6161-1 i SR 6161-1/C91): L = 50 dB(A) ech Parametrul 2: Nivelul de zgomot exterior cldirilor de locuit, amplasate în zone linistite rezideniale dintr-o aglomerare cu populaie mai mare de 100.000 de locuitori, msurat la 2,00 m de faada cldirii (conform SR 6161-1 i SR 6161-1/C91): L = 50 dB(A) ech Parametrul 3: Nivelul de zgomot exterior cldirilor de locuit, amplasate lang: - drumuri principale (strzi, drumuri i autostrzi) cu un trafic mai mare de 3.000.000 de treceri de autovehicule/an; -ci ferate cu trafic mai mare de 30.000 de treceri de trenuri/an; -aeroporturi civile urbane; i într-o aglomerare cu populaie mai mare de 100.000 de locuitori, msurat la 2,00 m de faada cea mai expus la zgomot a cldirii (conform SR 6161-1 i SR 6161-1/C91): L = 57 dB(A) pentru timp de zi i sear; i L = 50 dB(A) pentru timp de noapte. ech ech Parametrul 4: Nivelul de zgomot exterior cldirilor de locuit, msurat la 2,00 m de faada cldirii (conform SR 6161-1 i SR 6161-1/C91), în cazul cldirilor amplasate în zone în care nivelul zgomotului de fond, L , este mai mic de 50 dB(A), va fi ales ca fiind valoarea AF90 minim între valoarea de 50 dB(A) i L calculat cu relaia de mai jos: ech

L = L + 5 dB(A) ech AF90 Parametrul 5: În cazul proiectrii de cldiri noi, nivelul de zgomot exterior cldirilor de locuit, msurat la 2,00 m de faada cldirii (conform SR 6161-1 i SR 6161-1/C91): L = 50 dB(A) ech Parametrul 6: Nivelul de zgomot în diferite zone ale pasajelor rutiere subterane. Valorile sunt conform tabelului A.1.2. Tabelul A.1. 2. Nivelul de zgomot în diferite zone ale pasajelor rutiere subterane Nivel Valoarea Nivel de zgomot depit în Nr. de zgomot curbei de 10% din intervalul de timp Zone de pasaj crt. echivalent, L zgomot C considerat , L ech z AF10 în dB(A) în dB(A) în dB(A) Pri carosabile la pasaje cu lungimea L 200m : 1 - - 80 - pe strzi de categorie tehnic III - - 90 -pe strzi de categorie tehnic II i I 2 Pasaje pietonale 65 60 - 3 Staii de metrou 65 60 - Parametrul 7: Nivelul de zgomot echivalent msurat la limitele diverselor zone i dotri funcionale din mediul urban. Valorile sunt conform tabelului A.1.3. Tabelul A.1.3. Nivelul de zgomot echivalent msurat la limitele diverselor zone i dotri funcionale din mediul urban Nivel de zgomot Valoarea curbei de Nr. Spaiul considerat echivalent L , zgomot Cz, crt. ech în dB(A) în dB Parcuri , zone de recreere i odihn, zone de 1 45 40 tratament balneo-climatic, zone spitaliceti 2 Incinte de coli, spaii de joac pentru copii 75 70 Stadioane, cinematografe i teatre în aer 3 liber, manifestri culturale, sportive i de 90* 85 divertisment desfurate în aer liber **** 4 Piee, spaii comerciale, 65 60 restaurante în aer liber 5 Incint industrial 65 60 6 Parcaje auto 90* 85 7 Parcaje auto subterane cu staii service 90 85 8 Zone feroviare** 70 65 9 Aeroporturi *** 90 85 N ote: 1.Valorile cu asterisc au urmtoarele semnificaii: ) În aceste cazuri timpul care se ia în considerare la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel real corespunztor duratei de serviciu. În cazul zgomotelor provenite din alte surse decât cele din trafic, se limiteaz nivelul de zgomot exterior cldirilor de locuit i social-culturale la 50 dB(A) respectiv Cz 45. ) Limita zonei feroviare este considerat la o distan de 25 m de axa liniei ferate, cea mai apropiat de punctul de msurare. ) Limita aeroporturilor se stabilete conform. STAS 10183/3. ) Manifestrile culturale, sportive i de divertisment în aer liber, se vor desfura numai în zonele autorizate i cu condiiile specificate impuse prin autorizaie de ctre administraia public local.

6. Verificarea respectrii cerinei fundamentale „Protecia împotriva zgomotului”

6.2. Etape principale pentru verificarea respectrii cerinei de protecie împotriva zgomotului în construcii

6.3. Caracterizarea din punct de vedere acustic a subansamblurilor, elementelor i produselor pentru construcii

Anexa I Informativ - Echivalena cu indicii utilizai anterior

Anexa II - Valorile nivelurilor de presiune acustic în benzi de octav corespunztoare curbelor Cz

LIST FIGURI Nr. crt. Numr figur Denumire figur Fig. 4.3.8 Exemplu de spaii separate de o compartimentare i

tavane suspendate Valorile admisibile pentru durata de reverberaie medie T din unitile funcionale ale cldirilor de locuit, 2 Fig. 4.6.3 m social-culturale, tehnico-administrative – în contextul proteciei împotriva zgomotului 3 Fig. A2.1 Curbele Cz LIST TABELE Nr. crt. Numr tabel Denumire tabel 1 Tabelul 2.2.3 a Clase de absorbie acustic în funcie de w 2 Tabelul 2.2.3 b Indicator de form Tabelul 3.1.3. Corecia nivelului de zgomot în funcie de durata

zgomotului Limite admisibile ale nivelului de zgomot echivalent 4 Tabelul 3.2.1 interior în unitile funcionale, datorat unor surse de zgomot exterioare unitilor funcionale Limite admisibile ale nivelului de zgomot datorat 5 Tabelul 3.2.2 a oricror activiti din interiorul zonelor funcionale Limite admisibile ale nivelului de zgomot la limita 6 Tabelul 3.2.2 b zonelor funcionale din mediul urban, considerate ca surse de zgomot fa de zonele alturate Tabelul 3.2.3 Limite admisibile ale nivelului de zgomot în exteriorul

cldirilor protejate Valori orientative ale nivelului de zgomot echivalent Tabelul 3.3.1 interior în unitile funcionale, datorat aciunii

concomitente a surselor exterioare de zgomot i a activitilor curente Limite admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior în unitile funcionale, datorat aciunii 9 Tabelul 3.3.2 concomitente a surselor exterioare de zgomot i a echipamentelor i utilajelor obinuite ce funcioneaz în interiorul încperilor Limite admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior în unitile funcionale, datorat funcionrii 10 Tabelul 4.5.1 armturilor din instalaiile sanitare montate în încperi alturate

6. STAS 1957/1 - 88 Acustica. Acustica fizic.Terminologie

6. VERIFICAREA RESPECTRII CERINEI FUNDAMENTALE „PROTECIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI”

6.1.1. Precizrile privind modul de respectare a cerinei vor conine de la caz la caz urmtoarele elemente: a. precizarea faptului c în noiunea de verificare se cuprind i deciziile luate în etapa de proiectare; b. definirea nivelului maxim de zgomot la care persoanele, diversele spaii ale construciei pot fi expuse; c. definirea criteriilor de performan minimale ale construciei în forma unor termeni numerici sau generali privind protecia la zgomot; d. definirea performanelor acustice minimale ale sistemelor i produselor utilizate.

6.1.2. În diverse etape ale proiectrii i realizrii construciilor se pot utiliza una sau mai multe metode de verificare a performanei acustice: a. metode de calcul: i.pentru estimarea performanelor unor produse sau sisteme; ii. pentru estimarea performanei cldirii, prin luarea în considerare a performanelor, sistemelor i produselor. b. încercri pe prototipuri în mrime natural sau machete; c. metode descriptive bazate pe soluii care s-au dovedit viabile. Este cazul unor elemente sau pri de cldire care sunt descrise în termeni generali (tip de material, caracteristici geometrice, masa superficial etc.), d. metode de verificare bazate pe msurri, încercri „in situ” (pe parcursul sau dup terminarea construciei).

6.2. ETAPE PRINCIPALE PENTRU VERIFICAREA RESPECTRII CERINEI DE PROTECIE ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ÎN CONSTRUCII

6.2.1. Tema de proiectare cuprinde: a. încadrarea cldirilor i unitilor funcionale conform categoriilor din prezentul normativ sau din reglementri subsidiare; b. specificarea situaiilor pentru care se cer performane superioare celor din prezentul normativ: i. în cazul unor activiti (laboratoare, fluxuri tehnologice) sau utilizatori speciali; ii.dac pentru cldire se declar în mod explicit necesitatea obinerii unui confort sporit (apartamente de lux, hoteluri 4-5 stele, birouri etc.). c. precizarea verificrilor preliminare necesare (zgomot exterior, sisteme sau produse speciale de luat în considerare).

6.2.2. În proiectul de execuie se vor specifica: a. nivelurile de performan ale construciei i ale condiiilor de mediu luate în considerare; b. nivelurile de performan sau caracteristicile fizice i geometrice i de montare ale sistemelor i produselor propuse ( a se vedea 6.3); c. verificrile pe parcursul executrii lucrrilor i verificrile finale; d. modul de urmrire al comportrii în timp a construciei.

6.2.3. Pe parcursul i la finalizarea executrii lucrrilor se va proceda la: a. efectuarea msurrilor pentru verificarea încadrrii parametrilor acustici în valorile admisibile, astfel cum sunt precizate în Partea III, indicativ C 125/3-2013 ; b. consemnarea rezultatelor verificrilor „în situ” efectuate pe parcurs într-un document tehnic anexat la Cartea Tehnic a construciei.

6.3. CARACTERIZAREA DIN PUNCT DE VEDERE ACUSTIC A SUBANSAMBLURILOR, ELEMENTELOR I PRODUSELOR PENTRU CONSTRUCII

6.3.1. Generaliti Datele privind caracteristicile i performanele acustice ale subansamblurilor, elementelor i produselor pentru construcii sunt necesare pentru precizarea metodelor descriptive sau pentru calculul performanelor acustice ale construciei. Se va putea apela la: a. dimensiuni; b. densitate; c. elasticitate; d. masa superficial; e. rigiditate dinamic; f. permeabilitate la aer.

6.3.2. Proprieti acustice ale subansamblurilor, elementelor i produselor Parametrii i caracteristicile care definesc performana subansamblurilor, elementelor i produselor pentru construcii din punct de vedere al proteciei împotriva zgomotului sunt: A.indicele de izolare la zgomot aerian, R’ w B.indicele de evaluare a diferenei de nivel normalizat (fig. 4.3.8.b), D n,c,w C.indice de izolare la zgomot de impact, L , L’ n w n w D.indice de reducere a transmisiei zgomotului de impact, L n w E.indice de transmisie în lateral a zgomotului de impact, L n w,lat F. coeficieni de absorbie acustic pe frecvene , sau în lipsa acestora, cel puin indice de absorbie acustic ponderat sau clase de absorbie acustic w G.caracteristici acustice ale produselor utilizate în instalaii hidraulice, de ventilare etc. H.caracteristici acustice ale produselor utilizate la evacuarea apelor uzate I.nivelul de presiune acustic a componentelor echipamentelor cu caracter fix.

ANEXA I - INFORMATIV ECHIVALENA CU INDICII UTILIZAI ANTERIOR In continuare se dau echivalenele între indicii utilizai anterior (în special STAS 6156) i indicii definii în prezentul normativ. I.1. Izolare la zgomot aerian Indice vechi Indice nou unitate de msur I R dB a w I’ R’ dB a w E = I – 52 dB nu se mai utilizeaz a a I.2. Izolare la zgomot de impact Indice vechi Indice nou unitate de msur I L dB i n,w I’ L’ dB i n,w I L dB i n,w E = 60 – I dB nu se mai utilizeaz i i

ANEXA II VALORILE NIVELURILOR DE PRESIUNE ACUSTIC ÎN BENZI DE OCTAV CORESPUNZTOARE CURBELOR Cz Numr de Frecvene medii, în Hz ordine al 31,5 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000 curbei Cz Nivel de presiune acustic, în dB 0 55,4 35,5 22,0 12,0 4,8 0 -3,5 -6,1 -8,0 5 58,8 39,4 26,3 16,6 9,7 5 +1,6 -1,0 -2,8 10 62,2 43,4 30,7 21,3 14,0 10 6,6 +4,2 +2,3 15 65,6 47,3 35,0 25,9 19,4 15 11,7 9,3 7,4 20 69,0 51,3 39,4 30,6 24,3 20 16,8 14,4 12,6 25 72,4 55,2 43,7 35,2 29,2 25 21,9 19,5 17,7 30 75,8 59,2 48,1 39,9 34,0 30 26,9 24,7 22,9 35 79,2 63,1 52,4 44,5 38,9 35 32,0 29,8 28,0 40 82,6 67,1 56,8 49,2 43,8 40 37,1 34,9 33,2 45 86,0 71,0 61,1 53,6 48,6 45 42,2 40,0 38,3 50 89,4 75,0 65,2 58,5 53,5 50 47,2 45,2 43,5 55 92,9 78,9 69,8 63,1 58,4 55 52,3 50,2 48,6 60 96,3 82,9 74,2 67,8 63,2 60 57,4 55,4 53,8 65 99,7 86,8 78,5 72,4 68,1 65 62,5 60,5 58,9 70 103,1 90,8 82,9 77,1 73,0 70 67,5 65,7 64,1 75 106,5 94,7 87,2 81,7 77,9 75 72,6 70,8 69,2 80 109,9 98,7 91,6 86,4 82,7 80 77,7 75,9 74,4 85 113,3 102,6 95,9 91,0 87,6 85 82,8 81,0 79,5 90 116,7 106,6 100,3 95,7 92,5 90 87,8 86,2 84,7 95 120,1 110,5 104,6 100,3 97,3 95 92,9 91,3 89,8 100 123,5 114,5 109,0 105,0 102,2 100 98,0 96,4 95,0 105 126,9 118,4 113,3 109,6 107,1 105 103,1 101,5 100,1 110 130,3 122,4 117,7 114,3 111,9 110 108,1 106,7 105,3 115 133,7 126,3 122,0 118,9 116,8 115 113,2 111,8 110,4 120 137,1 130,3 126,4 123,6 121,7 120 118,3 116,9 115,6 125 140,5 134,2 130,7 128,2 126,6 125 123,4 122,0 120,7 130 143,9 138,2 135,1 132,9 131,4 130 128,4 127,2 125,9

Cz130 Cz125 Cz120 Cz115 Cz110 Cz105 Cz100 Cz95 Cz90 Cz85 Cz80 Cz75 Cz70 Cz65 Cz60 Cz55 Cz50 Cz45 Cz40 Cz35 Cz30 Cz25 Cz20 Cz15 Cz10 Cz 5 Cz 0 Fig. A2.1 - Curbele Cz

Anexa nr. 2 la Ordinul MDRAP nr................../ 2013 NORMATIV PRIVIND ACUSTICA ÎN CONSTRUCII I ZONE URBANE INDICATIV C 125 - 2013 Partea II – Proiectarea i execuia msurilor de izolare fonic i a tratamentelor acustice la cldiri, indicativ C 125/2- 2013

CUPRINS

6. Se calculeaz indicele de îmbuntire a izolrii la zgomot de impact, „L ”, corespunztor w pardoselii pe dal flotant, cu relaia: L = L – L = 78 dB – L (dB) (A.11.2) w n,r,o,w n,r,w n,r,w Observaie: În aceast anex au fost adoptate notaiile din SR EN ISO 717-2,SR EN ISO 717-2/A1, SR EN ISO 717-2/C91. Exemplu de calcul Se cere determinarea indicelui de îmbuntire a izolrii la zgomot de impact „L ” pentru w pardoseala pe dal flotant din fig. A.11.3.

covor PVC fr substrat elastic (2,5kg/m2) dal din mortar de ciment, h = 4cm strat separator – folie de polietilen Fig.A.11.3 plci vat mineral, h = 2cm Exemplu de pardoseal pe dal flotant

a) Rigiditatea dinamic specific a stratului elastic, conform tabelului A.11.2 este k = 20 MN/m³;

b) Masa pe unitatea de suprafa corespunztoare dalei i stratului de uzur al pardoselii: m = 0,04 2 2200 + 2,5 = 90,5 kg/m²;

c) Frecvena proprie a sistemului reprezentat de dala flotant: k 20 f 160 160 675 Hz 0 m 90,5

d) Se construiete curba L (f ) a complexului constructiv format din planeu de referin i n pardoseal pe dal flotant, conform pct. 4 al acestei anexe. Curba „L (f )” este prezentat în n fig.A.11.4. Cu metodologia prezentat în SR EN ISO 717-2, SR EN ISO 717-2/A1, SR EN ISO 717-2/C91, se determin indicele de izolare la zgomot de impact “L ” corespunztor complexului constructiv n,r,w format din planeu de referin i pardoseal pe dal flotant, prin compararea curbei „L (f )” cu n curba etalon a nivelelor normalizate a zgomotului de impact. Rezult „L “ = 47 dB (valoarea n,r,w ordonatei, la frecvena de 500 Hz, pe curba etalon a nivelelor normalizate ale zgomotului de impact, în poziia deplasat pentru suprapunerea cu curba „L (f )” a complexului planeu de n referin+dal flotant; suprapunerea, prin convenie, a celor dou curbe se realizeaz când suma abaterilor negative ale curbei reale fa de cea etalon este 32 dB).

e) Indicele de îmbuntire a izolrii la zgomot de impact se obine cu relaia (A.11.2), astfel : L = L – L = 78 – 47 = 31 dB. w n,r,o,w n,r,w

Fig. A.11.4. Determinarea indicelui L n,r,w a - curba "L " a planeului de referin; n,r,0 b - curba "L (f) " a planeului de referin cu pardoseala pe dal flotant; n c - curba etalon a nivelelor normalizate ale zgomotului de impact, în poziia deplasat pentru suprapunerea cu curba "L (f)". n

ANEXA 12 ELEMENTE DE CALCUL ACUSTIC AL INSTALAIILOR VCA A12.1 Calculul nivelului de zgomot aerian produs de echipamentele din centralele VCA, cu volum mai mic de 1000 m3 fr tratamente fonoabsorbante, se face dup cum urmeaz:

a) Ventilatoare Calculul nivelului de zgomot aerian se face cu relaia

La 10lg Qp2 k, [dB(A)] (A12.1) v 0 unde au fost utilizate notaiile: Q - debitul ventilatorului [m3/h]; p - presiunea static [mm col. H O]; 0 2 k - coeficient de corecie ce ine seama de tipul ventilatorului [dB(A)]. Coeficientul de corecie k se adopt în funcie de tipul ventilatorului dup cum urmeaz: 10 ventilatoare axiale k 15[dB(A)] 20 ventilatoare centrifugale -cu aripi înclinate înainte k 10[dB(A)] -cu aripi înclinate înapoi k 5 [dB(A)]

b)Motoare electrice (cu puteri mai mici de 100 kW) Calculul nivelului de zgomot aerian se face cu relaia

La 10lg Pn2 10, [dB(A)] (A12.2) c unde au fost utilizate notaiile: P - puterea nominal a electromotorului [kW]; n - turaia electromotorului [rot/min.].

c) Compresoare cu piston Calculul nivelului de zgomot aerian se face cu relaia

La 6lg Pn 65, [dB(A)] (A12.3) c unde au fost utilizate notaiile: P - puterea nominal a compresorului [kW]; n - turaia compresorului [rot/min.].

d) Electropompe Calculul nivelului de zgomot aerian se face cu relaia (A12.2), deoarece, în timpul funcionrii electropompelor, motoarele electrice de antrenare produc zgomote dominante. A12.2 Calculul nivelului global de putere acustic a ventilatoarelor se poate face în mod acoperitor cu ajutorul diagramelor din figurile A12.1, A12.2 i A12.3. Aceste diagrame sunt construite cu ajutorul relaiilor L 2210lgQ20lg p [dB] (A12.4) v,p 0 L 7510lgP10lg p [dB] (A12.5) v,p 0 L 2820lgP10lgQ , [dB] (A12.6) v,p unde au fost utilizate notaiile: Q - debitul ventilatorului [m3/h]; p - presiunea static [mm col. H O]; 0 2 P - puterea electromotorului [kW]. În funcie de tipul ventilatorului, repartizarea nivelului de putere acustic L în benzi de v,p frecven de 1/1 octav în domeniul 63...4000 Hz, se face cu ajutorul diagramei din figura A12.4.

500mm H O

5mm 7mm 10mm H O

14mm H O

20mm H O

28mm H O

50mm H O

70mm H O

100mm H O

140mm H O

200mm H O

280mm H O

Fig. A12.1- Variaia nivelului global de putere acustic în funcie de debitul Q i presiunea static p

100 kW 0,05 kW 0,1 kW 0,2 kW 0,5 kW 1 kW 2 kW 5 kW 10 kW 20 kW 50 kW Fig. A12.2 - Variaia nivelului global de putere acustic în funcie de puterea P i presiunea static p

7 kW 10 kW 14 kW 20 kW 0,05 kW 0,07 kW 0,1 kW 0,14 kW 0,2 kW 0,28 kW 0,4 kW 2 kW 0,5 kW 2,8 kW 0,7 kW 1 kW 4 kW 1,4 kW 5 kW Fig. A12.3 - Variaia nivelului global de putere acustic în funcie de puterea P i debitul Q

Fig. A12.4- Repartizarea nivelului de putere acustic a - ventilatoare axiale b - ventilatoare centrifugale, aripi înclinate înainte c - ventilatoare centrifugale, aripi înclinate înapoi Fig. A12.5 - Atenurile de zgomot datorate tronsoanelor drepte ale canalelor S - aria seciunii reale a canalului de ventilaie (m2) 4S d - diametru echivalent ech

A12.3 Calculul atenurilor nivelului de zgomot aerodinamic datorit condiiilor de propagare a jetului de aer în lungul canalelor de ventilare se face dup cum urmeaz:

a)Calculul atenurilor naturale 10 Pentru tronsoanele drepte ale canalelor din tabl, beton sau zidrie din elemente de argil ars, atenurile se determin, acoperitor, pe baza graficului din figura A12.5. Valorile atenurilor sunt valabile în fiecare band de frecven de 1/1 octav din domeniul 63-4000 Hz. Fig. A12.6 - Atenurile de zgomot datorate coturilor 20 Pentru coturile în unghi drept ale canalelor din tabl, beton sau zidrie din elemente de argil ars, atenurile se determin, acoperitor, pe baza graficului din figura A12.6.

10 S S 1 2

0,01 0,1 1 10 100 Raportul ariilor sectiunilor canalului m=S /S 1 2 Fig. A12.7 - Atenurile de zgomot datorate schimbrilor brute de seciune 30 Pentru schimbrile brute de seciune ale canalelor din tabl, beton sau zidrie din elemente de argil ars, atenurile se determin, acoperitor, pe baza graficului din figura A12.7. Valorile atenurilor sunt valabile în fiecare band de frecven de 1/1 octav din domeniul 63- 4000 Hz. Curba din figura A12.7 este construit cu ajutorul relaiei

1m 2 L 10lg [dB] (A12.7) 4m unde au fost utilizate notaiile:

]Bd[ L eraunetA

S m 1 S 2 ; S S 1, 2 - ariile seciunilor canalului înainte i dup schimbarea de seciune (în aceeai unitate de msur).

0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1 Raportul ariilor sec\iunilor canalului n=S/S i i 40 Pentru ramificaii ale canalelor din tabl, beton sau zidrie din elemente de argil ars, atenurile se determin, acoperitor, pe baza graficului din figura A12.8. Valorile atenurilor sunt valabile în fiecare band de frecven de 1/1 octav din domeniul 63-4000 Hz. Curba din figura A12.8 este construit cu ajutorul relaiei

L 10lg [dB] (A12.8) n i unde au fost utilizate notaiile: S n i ; i S S ,S - ariile seciunii canalului înainte de ramificaie, respectiv a seciunii ramificaiei i “i” (în aceeai unitate de msur).

b) Calculul atenurilor prin procedee speciale 10 Atenurile obinute prin cptuirea cu produs fonoabsorbant a unui tronson de canal de ventilare se determin, acoperitor, cu relaia P L 1,05l 1,4 [dB] (A12.9) S unde au fost utilizate notaiile: l - lungimea zonei cptuite din canal [m]; P- perimetrul seciunii transversale a tronsonului de canal cptuit [m]; S - aria seciunii transversale a tronsonului de canal cptuit [m2]; 1,4 - coeficient care se determin în funcie de coeficientul de absorbie pe baza

]Bd[ L eraunetA

9 S

S

S 6 2

0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1 Raportul ariilor sectiunilor canalului n=S /S i i FFiigg.. AA1122..88 A- tAetneunu`rirleil ed ed ez gzgoommoot td daattoorraattee rraammiiffiiccaa\iiiilloorr ]Bd[ L eraunetA

graficului din figura A12.9; - coeficientul de absorbie acustic ce corespunde cptuelii din produs fonoabsorbant aplicat tronsonului de canal (la frecvenele pentru care se determin atenuarea). Relaia (A12.9) este valabil în domeniul de frecvene în care este îndeplinit condiia: d d [m] (A12.10)

unde: d este diametrul sau dimensiunea cea mai mare a seciunii transversale a canalului [m]; - lungimea de und [m] corespunztoare frecvenei pentru care se face determinarea atenurii. Fig. A12.9 - Curba de variaie a termenului 1,4 20 Atenurile active obinute prin prevederea unor camere de detent se determin, acoperitor, cu relaia A S L 10lg 10lg 2 [dB] (A12.11) S S 1 1 unde au fost utilizate notaiile: A - suprafaa echivalent de absorbie acustic corespunztoare suprafeelor interioare ale camerei de detent [m2 U.A.]; S - aria seciunii transversale a canalului de ventilaie [m2];

S - aria seciunii transversale a camerei de detent [m2].

Relaia (A12.11) este valabil în domeniul de frecvene în care este îndeplinit condiia (A12.10), în care d este dimensiunea cea mai mare a seciunii transversale a camerei de detent. 30 Atenurile reactive obinute prin prevederea unor camere de detent se determin, acoperitor, pe baza graficului din figura A12.10. Curbele din acest grafic au fost construite cu ajutorul relaiei

) m2 1 &2 L 10lg1 ’ ’ sinkl$ $ [dB] (A12.12) ( 2m %

unde au fost utilizate notaiile: S m 1 ; S

4,1

k ;

S - aria seciunii transversale a canalului de ventilaie [m2];

S - aria seciunii transversale a camerei de detent [m2];

l - lungimea camerei de detent [m]; - lungimea de und [m] corespunztoare frecvenei pentru care se face determinarea atenurii. Relaia (A12.12) este valabil în domeniul de frecvene în care este îndeplinit condiia d [m] (A12.13) unde d este diametrul sau dimensiunea cea mai mare a seciunii transversale a canalului [m]. m=100 m=40 m=25 m=15 m=9 m=4 Fig. A12.10 - Atenurile reactive de zgomot datorate camerelor de detent 40 Atenurile obinute prin prevederea unor atenuatoare active circulare simple de-a lungul canalelor de ventilaie, se determin conform celor prevzute în prezenta anex la pct.A12.3b). 50 Atenurile obinute prin prevederea unor atenuatoare active circulare cu bulb fonoabsorbant de-a lungul canalelor de ventilaie, se determin de fabricant i sunt date în specificaiile tehnice ale acestor atenuatoare. În tabelul A12.1 sunt prezentate principalele caracteristici fonoabsorbante ale atenuatoarelor active circulare cu bulb fonoabsorbant. Tabel A12.1 Valorile atenurilor nivelului de zgomot, în funcie de frecven, produse de atenuatoarele circulare cu bulb fonoabsorbant. Frecvena (Hz) Nr. Diametru atenuator 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000 crt. (mm) Atenuare (dB) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 315 2 450 1,5 1,5 10 24 30 30 17 11 3 630

4 800 5 1000 60 Atenurile obinute prin prevederea unor atenuatoare active rectangulare cu lamele de- a lungul canalelor de ventilaie, se determin de fabricant i sunt date în specificaiile tehnice ale acestor atenuatoare. În diagramele din figura A12.11 sunt prezentate principalele caracteristici fonoabsorbante ale atenuatoarelor active rectangulare cu lamele de tip R1 i R2. 70 Atenurile obinute prin prevederea unor atenuatoare active rectangulare cu icane de- a lungul canalelor de ventilaie, se determin pe baza diagramei din figura A12.12, ale crei curbe au fost construite cu relaia 4N1 L 10lg [dB] (A12.14)

unde au fost utilizate notaiile urmtoare: L N ; D 2ab D ; ab a - limea canalului icanat [m]; b - limea atenuatorului în sens transversal [m]; L - lungimea traseului icanat din interiorul atenuatorului [m]; - coeficientul de absorbie acustic corespunztor tratamentului fonoabsorbant din interiorul atenuatorului. Fig. A12.11 - Atenurile realizate cu atenuatoare rectangulare lamelare (tip R1, R2 conf. fig. 4.1.7)

Fig. A12.12 - Atenurile de zgomot realizate prin intermediul atenuatoarelor active rectangulare cu icane (conf. fig. 4.1.8) A12.4 Calculul atenurilor la refularea sau absorbia aerului într-o/dintr-o încpere prin intermediul unei guri de ventilare, considerat ca fiind fr gril, se determin pe baza graficului din figura A12.13, în funcie de aria transversal a gurii de refulare, pentru benzi de frecvene de 1/1 octav în intervalul 63-2000 Hz. Fig. A12.13 -Atenuarea zgomotului la ieirea din canalul de ventilare printr-o gur fr gril

A12.5 Nivelul de zgomot produs de trecerea unui jet de aer printr-o gur de absorbie sau de refulare prevzut cu gril se face dup cum urmeaz:

a) Nivelul global de zgomot se determin acoperitor cu relaia L 60lgv10lgS30lg# [dB] (A12.15) g unde au fost utilizate notaiile: v - viteza jetului de aer la trecerea prin gril [m/s]; S - aria seciunii libere a gurii de absorbie/refulare [m2]; # - coeficientul aerodinamic al rezistenei grilei.

b) Nivelul global de zgomot al anemostatelor amplasate la plafon, se determin acoperitor cu relaia L 60lgv13lgS 33 [dB] (A12.16) ga unde au fost utilizate aceleai notaii ca la relaia (A12.15).

c) Repartizarea nivelului de zgomot în benzi de frecven se face prin corectarea nivelului global de putere acustic determinat cu una din relaiile (A12.15) sau (A12.16), cu valorile din tabelul A12.2. Tabel A12.2 Corecii ale nivelului global de putere acustic pentru repartizarea nivelului de zgomot în benzi de frecven (cu grile si anemostate) Frecvena (Hz) 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000 Corecia (dB) -5 -6 -5 -6 -7 -10 -15 -20

d) Dac nivelul de zgomot L este mai mic cu cel puin 10 dB decât nivelul de zgomot g aerodinamic produs de funcionarea ventilatorului Laer, atunci la sumarea energetic, acesta nu v mai este luat în considerare. A12.6 Corecia acustic a unei încperi L se determin pe baza diagramei din figura A12.16, A în funcie de urmtoarele caracteristici ale încperii i sistemului VCA:

a)suprafaa echivalent de absorbie acustic a încperii A;

b) distana de la gura canalului de ventilare la punctul de reper d ;

c) factorul de directivitate Q. Factorul de directivitate depinde de poziia gurii de ventilare i de unghiul dintre normala pe suprafaa gurii de ventilare i direcia ctre gura canalului de ventilare, conform figurii A12.14. Factorul de directivitate Q se determin pentru domeniul de frecvene 10÷3000 Hz pe baza diagramei din figura A12.15, în funcie de poziionarea gurilor de ventilare (A, B, C, D), suprafaa gurii de ventilare S i unghiul 9 dintre direcia prizei de aer i normal.

Fig. A12.14 - Determinarea elementelor geometrice pentru obinerea factorului de directivitate Q Fig. A12.15 - Determinarea factorului de directivitate Q

Fig. A12.16 - Determinarea coreciei acustice a încperii A12.7 Procedur de determinare a nivelului de zgomot ce se transmite într-o încpere de ctre o instalaie VCA - exemplu de calcul Fig. A12.17 - Schema instalaiei VCA

Problem: Încperea care se ventileaz reprezint o sal de club cu volumul de 700 m3 (7 x 16,7 x 6 m) i suprafaa echivalent de absorbie acustic de 100 m2 U.A., în toat banda de frecvene 63-8000 Hz. Centrala VCA conine un ventilator centrifugal cu aripi înclinate înapoi, cu urmtoarele caracteristici: -debit nominal Q=14000 m3/h -presiune static p =50 mm col. H O 0 2 -turaie nominal ventilator n =680 rot/min. v -turaie nominal motor n =1000 rot/min. m Aerul se introduce în sal prin anemostate de plafon cu urmtoarele caracteristici: -suprafaa gurilor de ventilare S = 0,15 m2 -viteza jetului de aer v = 1,5 m/s Schema instalaiei de ventilare este prezentat în figura A12.17. Se cere s se dimensioneze sistemele de atenuare ale instalaiei i s se verifice anemostatele de plafon astfel încât spectrul nivelului de zgomot în sal s fie limitat superior de curba de zgomot Cz 30. Rezolvare: Etape de calcul

a) Calculul nivelului global de putere acustic al ventilatorului i repartiia acestuia în benzi de frecven de 1/1 octav: 10 Calculul nivelului global de puterea acustic al ventilatorului cu relaia (A12.4) L 2210lg1400020lg5097,4 [dB] v,p 20 Repartizarea/corectarea nivelului L în benzi de frecven 1/1 octav (cu ajutorul v,p diagramei din figura A12.4, curba c - pentru ventilator centrifugal cu aripi înclinate înapoi). Rezult coreciile din tabelul A12.3. Tabel A12.3 Corecii pentru nivelul global de putere acustic Frecvena (Hz) 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000 Corecia (dB) -1 -6 -11 -16 -21 -26 -31 -36

b) Calculul atenurilor ale nivelului de zgomot de-a lungul traseului instalaiei: 10 Calculul atenurii, în tot domeniul de frecvene 63-8000 Hz, datorate schimbrii brute de seciune m 0,5 se face cu relaia (A12.7)

10,3 2 L 10lg 1,5 [dB] 4 0,3 20 Calculul atenurilor, pentru frecvenele din domeniul 63-8000 Hz, datorate cotului în unghi drept b 1,00m se face conform diagramei din figura A12.6. Rezultatele sunt prezentate în tabelul A12.4. Tabel A12.4 Atenurile L datorate cotului în unghi drept Frecvena (Hz) 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000 L (dB) 0 -3,5 -6 -6 -7 -9,5 -11 -11 30 Calculul atenurii, în tot domeniul de frecvene 63-8000 Hz, datorat ramificaiei n 0,5 se face cu relaia (A12.8) i

L 10lg 3 [dB] 0,5 40 Calculul atenurilor, pentru frecvenele din domeniul 63-8000 Hz, datorate ieirii aerului din canal pe ramura 1 (fr anemostate) se face, în situaia cea mai dezavantajoas S 0,30m2, conform diagramei din figura A12.13. Rezultatele sunt prezentate în tabelul A12.5. i Tabel A12.5 Atenurile L datorate ieirii aerului din canal pe ramura 1 Frecvena (Hz) 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000 L (dB) -9 -5 -1 - - - - -

c) Calculul nivelului de zgomot aerodinamic Laer la ieirea din canal pe ramura 1 (fr grile sau v anemostate) este centralizat în tabelul A12.6. Tabel A12.6 Calculul nivelului de zgomot aerodinamic la ieirea din canal (fr grile sau anemostate) Laer v Nivele de zgomot i atenuri ale Frecvena (Hz) acestora (dB) 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Nivel de zgomot produs de ventilator (dB) Nivel global de putere acustic 97,4 L (dB) p Corecii pentru repartizarea nivelului -1 -6 -11 -16 -21 -26 -31 -36 L în benzi de frecven (dB) p Nivel de zgomot produs de ventilator 96,4 91,4 86,4 81,4 76,4 71,4 66,4 61,4 la refularea aerului L (dB) v,p Atenuri naturale ale nivelului de zgomot Ln pe parcursul instalaiei (dB) c Schimbarea brusc de seciune (dB) -1,5 -1,5 -1,5 -1,5 -1,5 -1,5 -1,5 -1,5 Cot în unghi drept (dB) 0 -3,5 -6 -6 -7 -9,5 -11 -11 Ramificaie (dB) -3 -3 -3 -3 -3 -3 -3 -3 La ieirea din canal (dB) -9 -5 -1 0 0 0 0 0 TOTAL atenuri naturale (dB) -13,5 -13 -11,5 -10,5 -11,5 -14 -15,5 -15,5 Nivel de zgomot aerodinamic la 82,9 78,4 74,9 70,9 64,9 57,4 50,9 45,9 ieirea din canal Laer L Ln(dB) v v,p c

d)Calculul nivelului de zgomot corespunztor trecerii aerului prin anemostate L : ga 10 Calculul nivelului global de zgomot se face cu relaia (A12.16) L 60lg1,513lg0,153332,9 [dB] ga 20 Repartizarea nivelului global în benzi de frecven de 1/1 octav se corecteaz conform tabelului A12.2. 30 Centralizarea rezultatelor pentru calculul L este prezentat în tabelul A12.7. ga

Tabel A12.7 Calculul nivelului de zgomot corespunztor trecerii aerului prin anemostate L ga Nivele de zgomot i corecii ale Frecvena (Hz) acestora (dB) 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Nivel global de zgomot L (dB) 32,9 ga Corecia (dB) -5 -6 -5 -6 -7 -10 -15 -20 Nivelul de zgomot corespunztor trecerii aerului prin anemostate 27,9 26,9 27,9 26,9 25,9 22,9 17,9 12,9 L (dB) ga

e) Calculul nivelului de zgomot aerodinamic transmis la punctul de recepie Laer: v,r 10 Calculul coreciei acustice datorat încperii L - se consider c situaia cea mai A dezavantajoas din punct de vedere acustic se gsete în punctele situate pe verticala gurilor de ventilare (la nivelul spectatorilor). Coreciile pentru benzile de frecven de 1/1 octav din domeniul 63-8000 Hz se determin conform graficelor din figurile A12.14, A12.15 i A12.16. Factorii de directivitate Q corespunztori fiecrei benzi de frecven sunt determinai din diagrama din figura A12.15 (curba B) pentru 900 i S 0,15m2. Coreciile acustice sunt determinate din diagrama din figura A12.16 pentru A100m2U.A. i d 61,5 4,5m. Rezultatele sunt centralizate în tabelul A12.8. Tabel A12.8 Calculul coreciei acustice datorate încperii L A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Frecvena f (Hz) 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000 f S (Hzm) 24,4 48,4 96,8 193,6 387,3 774,6 1549,23098,4 Factorul de directivitateQ 2,3 2,9 4 5,6 6,8 7,3 7,4 7,2 Corecia acustic L (dB) -14 -14 -13 -13 -12 -12 -12 -12 A 20 Calculul nivelului de zgomot aerodinamic transmis la punctul de recepie Laer se face v,r cu relaia Laer Laer L . Rezultatele, în benzile de frecven din domeniul 63-8000 Hz, sunt v,r v A centralizate în tabelul A12.9. Tabel A12.9 Calculul nivelului de zgomot aerodinamic transmis la punctul de recepie Laer v,r 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Frecvena f (Hz) 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000 Nivel de zgomot aerodinamic Laer (dB) 82,9 78,4 74,9 70,9 64,9 57,4 50,9 45,9 v Corecia acusticL (dB) -14 -14 -13 -13 -12 -12 -12 -12 A Nivelul de zgomot aerodinamic 68,9 64,4 61,9 57,9 52,9 45,4 38,9 33,9 transmis la punctul de recepie Laer(dB) v,r

f) Calculul nivelului de zgomot corespunztor trecerii aerului prin anemostate transmis la punctul de recepie L i verificarea condiiei admisibile de confort acustic pentru nivelul de zgomot ga,r L ga,r 10 Calculul coreciei acustice datorat încperii L - conform pct.A12.7 e). A 20 Calculul nivelului de zgomot L se face cu relaia L L L . ga,r ga,r ga A Rezultatele, în benzile de frecven din domeniul 63-8000 Hz, sunt centralizate în tabelul A12.10. 30 Verificarea condiiei admisibile de confort acustic pentru nivelul de zgomot L , în ga,r toate benzile de frecven de 1/1 octav din domeniul 63-8000 Hz, se face cu relaia

L f L f , pentru curba de zgomot Cz 30. În tabelul A12.10 sunt prezentate valorile ga,r ad corespunztoare curbei Cz 30 în domeniul de frecvene 63-8000 Hz; se observ c este îndeplinit condiia acoperitoare. Tabel A12.10 Calculul nivelului de zgomot aerodinamic transmis la punctul de recepie L ga,r 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Frecvena f (Hz) 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000 Nivelul de zgomot corespunztor trecerii aerului prin anemostate 27,9 26,9 27,9 26,9 25,9 22,9 17,9 12,9 L (dB) ga Corecia acustic L (dB) -14 -14 -13 -13 -12 -12 -12 -12 A Nivelul de zgomot L (dB) 13,9 12,9 14,9 13,9 13,9 10,9 5,9 0,9 ga,r L - Cz 30 (dB) 60 50 42 36 30 27 25 24 ad

g) Determinarea sistemelor de atenuare suplimentare: 10 Determinarea necesarului suplimentar de atenuare L în toate benzile de frecven nec de 1/1 octav din domeniul 63-8000 Hz, se face cu relaia L Laer L 10lg ’ ) 10 L ad 10 L ga,r 1 $ & [dB] (A12.17) ’ $ nec v,r ga,r ( % rezultatele fiind centralizate în tabelul A12.11. 20 Alegerea sistemelor de atenuare - se adopt un atenuator activ lamelar-rectangular tip R1 (figura A12.11), având urmtoarele caracteristici dimensionale: -lungimea l 2,00m -grosimea lamelelor g 100mm -distana dintre lamele d 100mm Atenurile L pentru frecvenele din domeniul considerat sunt trecute în tabelul A12.11, fiind R îndeplinit condiia de asigurare a atenurii suplimentare L L R nec

Tabel A12.11 Dimensionarea sistemelor de atenuare suplimentare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Frecvena f (Hz) 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000 Nivelul de zgomot Laer (dB) 68,9 64,4 61,9 57,9 52,9 45,4 38,9 33,9 v,r Nivelul de zgomot L (dB) 13,9 12,9 14,9 13,9 13,9 10,9 5,9 0,9 ga,r L - Cz 30 (dB) 60 50 42 36 30 27 25 24 ad Necesarul de atenuare L (dB) 8,9 14,4 19,9 21,9 22,9 18,4 13,9 9,9 nec Atenuator activ lamelar R1 L (dB) 14 16 26 40 56 74 67 50 R

Anexa nr.3 la Ordinul MDRAP nr................../ 2013 NORMATIV PRIVIND ACUSTICA ÎN CONSTRUCII I ZONE URBANE INDICATIV C 125 – 2013 Partea III – Msuri de protecie împotriva zgomotului la cldiri de locuit, social-culturale i tehnico-administrative, indicativ C 125/3 - 2013

CUPRINS 1.GENERALITI

6. STAS 6156 - 86 Acustica în construcii. Protecia împotriva zgomotului în construcii civile i social-culturale. Limite admisibile i parametri de izolare acustic

6. STAS 6156 - 86 Acustica în construcii. Protecia împotriva zgomotului în construcii civile i social-culturale. Limite admisibile i parametri de izolare acustic.

7. STAS 1957/2 - 87 Acustica. Acustica psihofiziologic. Terminologie.

7. STAS 1957/1 - 88 Acustica. Acustica fizic.Terminologie

7. STAS 10183/1 -75 Acustica în transporturi. Supravegherea zgomotelor produse de avioane pe aeroporturi i în vecintatea acestora. Metod de msurare

8. STAS 1957/3- 88 Acustica. Acustica în construcii i transporturi. Terminologie

8. STAS 1957/3- 88 Acustica. Acustica în construcii i transporturi. Terminologie

8. STAS 10183/2 -75 Acustica în transporturi. Supravegherea zgomotelor produse de avioane pe aeroporturi i în vecintatea acestora. Calculul nivelului de zgomot perceput efectiv (EPNL)

9. SR ISO 1996-1:2008 Acustic. Descrierea, msurarea i evaluarea zgomotului din mediul ambiant. Partea 1: Mrimi fundamentale i metode de evaluare

9. SR 6161-2: 2008 Acustica în construcii. Partea 2: Determinarea în laborator a izolrii la zgomot aerian a elementelor despritoare ce conin ui, ferestre sau elemente vitrate Not: 1.Referinele datate au fost luate în considerare la data elaborrii reglementrii tehnice;

9. STAS 10183/3 -75 Acustica în transporturi. Supravegherea zgomotelor produse de avioane pe aeroporturi i în vecintatea acestora. Calculul nivelului de zgomot global pentru zonarea acustic (WECPNL)

10. SR ISO 1996- Acustic. Descrierea, msurarea i evaluarea 1:2008/C91:2009 zgomotului din mediul ambiant. Partea 1: Mrimi fundamentale i metode de evaluare

10. Datorit faptului c funcionarea ventilatorului se face la o frecven nominal situat ca valoare între cele dou frecvene proprii, podeaua prin flexibilitatea sa face ca sistemul s se comporte ca un amplificator de for transmis structurii cldirii (T>100%). În vederea scderii coeficientului de transmisibilitate se poate aciona în sensul micorrii frecvenei proprii a podelei (prin creterea flexibilitii sale sau prin mrirea masei sale echivalente) sau prin creterea turaiei nominale a ventilatorului (eventual o triplare a turaiei astfel încât frecvena de funcionare s fie aproximativ dublul frecvenei proprii f ).

10. STAS 10183/4 -75 Acustica în transporturi. Supravegherea zgomotelor produse de avioane pe aeroporturi i în vecintatea acestora. Limite admisibile ale nivelurilor de zgomote produse de avioane

11. SR ISO 1996-2:2008 Acustic. Descrierea, msurarea i evaluarea zgomotului din mediul ambiant. Partea 2: Determinarea nivelurilor de zgomot din mediul ambiant

11. SR EN ISO 717-1:2000 Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a elementelor de construcii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian

12. SR ISO 1996- Acustic. Descrierea, msurarea i evaluarea 2:2008/C91:2009 zgomotului din mediul ambiant. Partea 2: Determinarea nivelurilor de zgomot din mediul ambiant

12. SR EN ISO 717- Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a 1:2000/A1:2007 elementelor de construcii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian. Amendament 1: Reguli de rotunjire pentru evaluarea valorilor unice i a cantitilor exprimate printr-o valoare unic

13. SR 6161-1:2008 Acustica în construcii. Partea 1.Msurarea nivelului de zgomot în construcii civile. Metode de msurare

13. SR 12025/2-1994 Acustica în construcii. Efectele vibraiilor asupra cldirilor sau prilor de cldiri. Limitele admisibile

14. SR 6161-1/C91: 2009 Acustica în construcii. Partea 1: Msurarea nivelului de zgomot în construcii civile. Metode de msurare

14. STAS 10144/1 – 90 Strzi. Profiluri transversale. Prescripii de proiectare Not: 1.Referinele datate au fost luate în considerare la data elaborrii reglementrii tehnice;

15. STAS 6161/3 - 82 Acustica în construcii. Determinarea nivelului de zgomot în localitile urbane. Metoda de determinare Not: 1.Referinele datate au fost luate în considerare la data elaborrii reglementrii tehnice;

20. Se reduce valoarea frecvenei/pulsaiei proprii a sistemului prin adoptarea unor arcuri cu coeficieni de rigiditate mai mici (cu consecine asupra creterii deformaiei statice pân la valori posibil inacceptabil de mari); 30.Combinarea aciunilor de la punctele 10 i 20. 4.6.16.2 Cazul planeului flexibil (sistem cu dou grade de libertate - figura 4.6.6)

a) Se calculeaz pulsaia/frecvena proprie ale echipamentului înglobat cu relaiile (4.6.1) i (4.6.2): g 9,81 p 19,8091 p 19,8091 (rad/s) f 3,1527(Hz) 0,025 n 2 2

b) Se calculeaz coeficientul de rigiditate echivalent al sistemului de izolare cu relaia (4.6.10): G 11000 k 440000(N/m) 0,025 Dac ventilatorul este rezemat pe patru arcuri ca în figura 4.6.5, se determin coeficienii de rigiditate individuali cu relaiile (4.6.11)-(4.6.14).

c) Se calculeaz pulsaia i frecvena de funcionare a ventilatorului cu relaia (4.6.5): n 300 31,4159 31,4159(rad/s) f 5(Hz) 30 30 2 2

d) Se calculeaz amplitudinea forei perturbatoare ineriale cu relaia (4.6.6), pentru valoarea momentului static de dezechilibru considerându-se valoarea maxim posibil din tabelul 4.6.7: m r 2 3002,46004,8 (gmm) 1m r 0,0060048 (Kgm) 0 0 P m r2 0,0060048 31,4159 2 5,9265 (N) 0 0

Tabel 4.6.7 Sarcina distribuit pe planee - valori de proiectare (N/m2) Distana dintre grinzi - 3m Sarcina Tipul platformei Variabil Permanent Construcie cunoscut 2400 Podea Construcie necunoscut 4800 Beton greu (2400 Kg/m3) 3200 Podea compozit Beton uor (1600 Kg/m3) 2450 Acoperi construcie compozit 960 960-2150

e) Se calculeaz sarcina distribuit liniar p pe grinda echivalent planeului cu distana L dintre grinzi D de 3 m (încrcat cu sarcina variabil efectiv p i sarcina permanent p var per datorat greutii proprii a planeului) cu valorile de proiectare specifice din tabelul 4.6.7:

p D p p (4.6.24) L var perm

p 314502450 11700(N/m) L

f) Se calculeaz masa grinzii echivalente considerat ca fiind simplu rezemat în capete i încrcat cu sarcina distribuit liniar pe toat lungimea sa L: p L m 0,625 L (4.6.25) f g 11700 6 m 0,625 4472,5 (kg) f 9,81

g) Se determin valoarea EI a grinzii echivalente considerând c deformaia static a acesteia (simplu rezemat în capete) este produs de sarcina variabil maxim p varmax aplicat pe tot planeul (de dimensiuni LxD):

5 p DL EI varmax (4.6.26)

L 6 0,005 (m) 1200 1200 5 2400 3 6

EI 2,43210 7 (Nm2) 384 0,005 Dac nu se cunoate deformaia static a planeului (podea sau acoperi) din specificaiile cldirii, atunci se pot lua în calcul valorile maxime admisibile din tabelul

20. Din punctul de vedere al exigenelor de acceptabilitate a vibraiilor, conform criteriilor din figura 4.6.3 i din tabelul 4.6.4, vibraia podelei se încadreaz între curbele C i D, putând astfel s permit orice activitate inclusiv repausul oamenilor. Dac se ine cont de exigenele echipamentelor electronice i optice de mare sensibilitate, pentru a putea aprecia acceptabilitatea vibraiilor podelei trebuie s se specifice în prealabil tipul acestora ce urmeaz a fi prezente în apropierea ventilatorului considerat.

30. Conform figurii 4.6.4 i valorilor calculate ale vitezelor RMS, se poate aprecia c nivelul vibraiilor este foarte sczut atât la nivelul ventilatorului cât i la nivelul structurii pe care acesta este montat.